WEEE Forum şi-a ales preşedintele la Bucureşti - Actualitate | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Actualitate

WEEE Forum şi-a ales preşedintele la Bucureşti

01 July 2014 - 02:31 PM Actualitate

În luna mai, la Bucureşti a avut loc întâlnirea anuală a WEEE Forum, organizaţia europeană de responsabilitate a producătorilor de echipamente electrice şi electronice. Weee Forum, cea mai mare organizaţie de acest fel din lume, s-a implicat şi se implică permanent în elaborarea legislaţiei europene, dar şi în controlul exporturilor ilegale de DEEE-uri în afara Europei. Valentin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Ecotic, membră a WEEE Forum şi organizatoare a întrunirii de la Bucureşti, ne-a acordat un interviu pentru cititorii ecologic.

ecologic: În luna mai România a găzduit o întâlnire WEEE Forum. Unde a avut ea loc și care au fost temele discuțiilor?

Valentin Negoiță, președintele Asociației Ecotic: Întâlnirea a avut loc în perioada 15-16 mai a.c. la Hotel Intercontinental București. Este prima întâlnire organizată de către o organizaţie membră a WEEE Forum din România. Până acum regula era de a se organiza în fiecare an în altă locaţie, într-o ţară membră a WEEE Forum de către o organizaţie membră, cum suntem noi, Ecotic. Întâlnirea este flexibilă, dar cu circuit închis, pentru că lucrurile sunt de interes intern pentru membri. La București au fost 36 de participanţi reprezentând tot atâtea organizaţii din cele 41, deci au lipsit doar câteva din Nord.

O zi a fost dedicată prezentării platformei „Key Figures“, o platformă de înregistrare a cantităţilor, a datelor statistice care vin din fiecare ţară, de la fiecare organizaţie şi agregarea lor per total, pentru a se ști, la nivel de colectare generală a membrilor WEEE Forum, cât se colectează într-un an.

S-au discutat şi proiectele în care sunt implicaţi membrii WEEE Forum, în speţă s-a finalizat WEEELABEX-ul,  organizație care funcţionează deja. Aceasta are sediul la Praga şi este o organizaţie de sine stătătoare, complementară WEEE Forum, dar care are ca şi obiect de activitate implementarea, respecta-rea standardelor de calitate în domeniul colectării selective şi al tratării. Pe lângă adunarea generală, care e o chestiune mai tehnică şi care a avut loc în data de 16 mai, au fost trecute în revistă proiectele în care suntem implicaţi, cum este „Countering WEEE Ilegal Trade“ împreună cu Interpol, şi un studiu care va fi publicat probabil anul viitor. Este vorba de fluxurile de deşeuri care iau alte destinaţii, din Europa în primul rând.

Valentin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Ecoticecologic: Vă referiți la deșeurile electrice și electronice care sunt exportate din Europa sub diferite forme?

Valentin Negoiță, președintele Asociației Ecotic: Da. Acestea ies din Europa prin porturile de referinţă, Rotterdam, Antwerpen şi Hamburg. Acestea sunt porturile cele mai vizitate şi cele mai traficate din care pleacă deşeurile electrice şi electronice în primul rând sub formă de „scrap“, de „fier vechi“. Se încearcă acum a se urmări fluxul generatelor, al deşeurilor electrice şi electronice care nu se regăsesc în raportările din fiecare ţară membră.

Am să vă dau ca exemplu Olanda, fiindcă nu e vorba aici de România, ci e vorba de ţări superdisciplinate şi care au pornit demult colectarea selectivă şi sistemele acestea de colectare şi de reciclare. În Olanda cantitatea colectată pe cap de locuitor este peste 8 kg, deci nu este nicio problemă, îşi îndeplinesc cu brio țintele. Numai că ceea ce se adună în Olanda reprezintă 38% din generate, altfel zis nici jumătate din ce se generează la nivel de ţară, o țară mică, şi uşor controlabilă în principiu, pleacă prin porturile despre care v-am spus spre Nigeria, Ghana, India, Pakistan, China, unde cheltuiala cu forţa de muncă este minimă şi unde standardele de dezmembrare, nu mai zicem de tratare, nu există.

ecologic: De fapt ce se face în aceste țări?

Valentin Negoiță, președintele Asociației Ecotic: Acolo se scoate partea valoroasă. Sunt folosiți în special copii care scot ce-i valoros din aceste echipamente, dau patronilor respectivi partea cu valoare, iar restul rămâne pe câmp, sub soarele dogoritor, evident poluând și câmpurile de acolo, dar şi atmosfera globului.

Aceasta este problema pe care Interpolul a sesizat-o şi pe care o urmăreşte acum timp de un an şi jumătate, urmând ca în final să se facă un studiu pentru a se vedea starea de fapt, dar şi să se identifice soluţii de contracarare.

Termenul acesta este, „countering WWW Ilegal trade“, combaterea comerţului ilegal cu deşeuri electrice şi electronice. Această practică are două aspecte.

Unul este cel ecologic, de care v-am spus, unde pericolele sunt clare atât pentru oamenii care lucrează acolo, în câmpurile ghaneze sau nigeriene, cât şi pentru planetă, generic vorbind.

Pe de altă parte, un alt factor foarte important este cel economic. Materii prime cum ar fi tabla, metalul de la diverse echipamente și plasticul, care în principiu în Europa pot fi valorificate, acolo sunt aruncate. Astfel, din resursa aceasta denumită deşeu electric şi electronic se pierde peste 60% la nivel european. Aceasta este o preocupare majoră a Comisiei Europene, a ţărilor membre, a reciclatorilor.

Preşedinţii WEEE Forum (de la stânga la dreapta): Andreas Röthlisberger (2008-2012), Philip Morton (din 2014), José Ramón Carbajosa (2012-2014)

Preşedinţii WEEE Forum (de la stânga la dreapta): Andreas Röthlisberger (2008-2012), Philip Morton (din 2014), José Ramón Carbajosa (2012-2014)

ecologic: Ce alte teme au fost abordate?

Valentin Negoiță, președintele Asociației Ecotic: Sigur că s-a discutat şi de proiectele viitoare ale WEEE Forum, mai ales despre o aplicaţie care a fost deja depusă la Comisia Europeană pentru o linie de finanţare „Horizon 2020“, precum și transpunerea noii directive în legislațiile naționale.

Structura celei de-a doua zile a fost Adunarea Generală,  aprobarea exerciţiului financiar trecut, aprobarea bugetului și altele.

Ce ne-a bucurat pe noi ca organizatori, pe Ecotic, a fost faptul că la Bucureşti a fost ales noul board pentru următorii patru ani, respectiv noul preşedinte al organizaţiei, pe nume Philip Morton de la organizaţia britanică Repic din Manchester, una din cele mai puternice organizaţii din UK.

Deși nou venit în organizație, britanicul Philip Morton are o vastă experienţă în domeniu, a lucrat în industria electro-menajeră, a fost mulți ani general manager şi are o bună cuprindere şi înţelegere a acestor procese, a acestor fluxuri tehnologice.

Nu în ultimul rând, el a dovedit o capacitate organizatorică foarte bună în urmă cu doi ani când a organizat conferinţa internaţională de la Londra, unde au participat circa 300 de invitaţi şi unde au fost discutate o sumedenie de lucruri care ţin de zona colectării/reciclării, dar şi de zona protecţiei mediului și de economia circulară, acel concept nou care prinde acum un contur tot mai serios. El a făcut parte și din grupul de lucru în WEEELABEX. E un personaj foarte implicat şi el, şi echipa lui, echipă care a lucrat voluntar pentru aplicaţia europeană. Deci, iată, contribuţiile nu sunt doar ale lui personale, ci şi ale echipei pe care o coordonează în Marea Britanie.

Din câte am avut şi noi semnale, evident şi „follow-up“ ulterior, întâlnirea de la București a fost un succes. Ne bucură foarte tare că a fost organizată în sfârşit şi la Bucureşti, pentru că acesta era un proiect pe care îl doream realizat de vreo doi ani încoace, dar n-a fost să fie până acum. Oamenii au fost foarte mulţumiţi şi de locaţie, şi de ceea ce s-a oferit ca şi divertisment.  Şi Morton, şi alţi doi dintre colegii noştri din Italia şi din Portugalia spuneau că vor să vină şi cu soţiile, ceea ce mi se pare de bun augur, fiindcă dincolo de chestiunile profesionale, am făcut și puţină popularizare atracţiilor pe care le are Bucureştiul, România. Și din punctul acesta de vedere mi se pare un succes pe care, sigur, poate că îl vom reedita peste un număr de ani.

ecologic: S-a vorbit și despre rezultatele în colectarea DEEE- urilor în țările mai puțin dezvoltate, cum este și România?

Valentin Negoiță, președintele Asociației Ecotic: Despre România s-a vorbit ca şi despre celelalte ţări dintr-o perspectivă strictă a transpunerii directivei. În cadrul discuţiilor s-a făcut şi o trecere în revistă prin intermediul membrilor prezenţi a status-ului pe care îl are fiecare ţară şi evident că fiecare şi-a prezentat și realizările și problemele. S-a mers și pe linia specificului local, prin asta înţelegând că s-a încercat să se vadă dacă legislaţia pusă în discuţie, în curs de aprobare sau aprobată, include două două componente clare. Primul, cui revine responsabilitatea colectării: producătorilor, sau statului respectiv.

A doua: dacă se prevede aşa-numitul „visible fee“, Timbrul Verde cum e denumit la noi, la momentul vânzării, pe factura către cumpărător. Cam acestea au fost întrebările complementare, când, cum şi dacă, dar şi ce conţine propriu-zis legislaţia în acest moment în ţările membre.

Diversitatea firește că se menţine însă, pentru că fiecare ţară are alt nivel de dezvoltare. Este un lucru extrem de vizibil, cunoscut şi recunoscut. Nu putem noi, ţări din zona central-europeană, să ne comparăm cu ţările nordice, în niciun fel. Nici chiar cu alte ţări de prin apropiere, cum ar fi Austria, Germania, Italia sau Franţa. Nu avem aceeaşi putere de cumpărare, nu avem aceeaşi infrastructură. Sigur că s-au făcut paşi şi, slavă Domnului noi, Ecotic, suntem printre cei care au făcut paşi importanţi. Diferenţele nu au însă cum să nu fie foarte marcante, și ele au fost recunoscute până la urmă şi în directivă, iar în urma insistenţelor miniştrilor de resort din ţările central-europene, Comisia a acceptat până la urmă ca ţinta să nu fie pentru noi de 45% din cantitățile puse pe piaţă în anul anterior, ci de 40%, tocmai ştiindu-se diferenţele existente între o parte a continentului şi cealaltă.

ecologic: Pentru Ecotic 40% din ce se pune pe piață este o țintă realizabilă?

Valentin Negoiță, președintele Asociației Ecotic: Ținta de 40% e o ţintă ambiţioasă. Sigur că e mai mare faţă de unde suntem acum. E mare dacă ne gândim că mulţi dintre cei care pun pe piaţă acum, mă refer la alte organizaţii, nu au încă rate de colectare foarte mari.

Noi avem acum peste 36%, deci cu puţin efort ajungem la 40% fără să clipim. Pentru alţii poate e mai greu. Până acum, poate că și în lipsa unor ţinte foarte stricte, foarte clare, nici nu s-a tras foarte tare. Într-un fel. Pe de altă parte, faptul că a existat, există un comerţ înfloritor cu deşeuri sub formă de fier vechi e iarăşi un lucru extrem de demotivant. Nu poţi să te baţi cu cei care fac acest comerţ. Şi nu în ultimul rând, lipsa de „enforcement“ pe care am amintit-o şi acum două zile la întâlnirea cu autorităţile, îşi pune şi ea amprenta asupra performanţelor. Dacă nu sunt verificaţi, controlaţi, monitorizaţi toţi actorii din piaţă, lucrurile merg cum merg.

Este un lucru cunoscut faptul că în ţările nordice şi nu numai, garda de mediu locală, instituţia care monitorizează piaţa, merge mână în mână cu organizaţiile autorizate pentru a depista pe cei care nu au autorizaţii şi pe cei care nu au ce căuta în acea piaţă. Acest parteneriat funcționează acolo.  Acelaşi lucru ar trebui făcut şi la noi, cât mai repede pentru că altfel...

Noi suntem pe drumul cel bun, zic asta chiar dacă volumele nu sunt extrem de mari sau nu ating ceea ce trebuia să atingă până acum, 4 kg pe cap de locuitor.

Noi, din postura de lideri, la 9000 de tone de deșeuri electrice și electronice gestionate anul acesta şi la celelalte volume din anii anteriori nu avem de ce să ne facem probleme, dar evident că dorim să avem condiţii de egalitate cu toţi ceilalţi, cu toţi cei autorizaţi şi cu toţi cei care zburdă prin piaţă şi profită de lipsa de reglementare.

Matei Dumitru



Alte articole in rubrica Actualitate