Staţia de epurare de la Glina funcționează la întreaga capacitate pentru care a fost proiectată - Actualitate | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Actualitate

Staţia de epurare de la Glina funcționează la întreaga capacitate pentru care a fost proiectată

31 July 2014 - 01:09 PM Actualitate

Bucureștiul este, orice s-ar spune, un oraș complicat. Un oraș din care încă mai dispar capace de canalizare, un oraș în care gunoiul se mai aruncă încă pe la colțurile străzilor, și unde ploile mai creează încă probleme mari în trafic. Pentru a afla care sunt problemele cu care se confruntă Apa Nova, concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare în București, am stat de vorbă cu Epsică Chiru, directorul general adjunct al companiei Apa Nova București.

ecologic: Se mai sustrag materiale „reciclabile“ din infrastructura de apă și canal a Bucureștiului?

Epsică Chiru, director general adjunct Apa Nova București: În anul 2013 am înregistrat pierderi din furturile de anexe la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare de peste 1.800.000 lei. Problema nu este în primul rând de bani, problema este de ceea ce se generează în spatele acestor furturi, pentru că trebuie să ne imaginăm că orice capac de la reţeaua de apă sau de canalizare furat înseamnă un potenţial punct de conflict. Foarte periculos este în momentul în care se află în partea carosabilă sau pe trotuar. Dar s-au înregistrat şi se pot înregistra incidente chiar şi în cazul în care aceste anexe se găsesc undeva în spaţiile verzi, fiindcă, din neatenţie, cineva poate să cadă în canal. Au fost cazuri. Am constatat oricum că aceste sustrageri au o tendinţă de reducere. La nivelul anului 2014, până acum pagubele înregistrate sunt numai de 570.000 lei. Dacă discutăm de anul 2013, discutăm despre 86 de ansambluri ramă şi capac sustrase din reţeaua de alimentare cu apă, 90 de ansambluri de ramă şi capac luate de la reţeaua de canalizare, 30 de ansambluri de grătare metalice luate de la gurile de scurgere.

Epsică Chiru, director general adjunct Apa Nova

Dar se umblă şi la hidranţi. Ori aici apare o problemă de protecţie a oraşului, nu numai o problemă de creare a unei pagube unui operator. Atunci când se umblă la un astfel de ansamblu, chiar dacă e vorba numai despre o cutie de protecţie sau despre un capac, capacul hidrantului, asta înseamnă că în timp acolo se acumulează diverse materiale care pot să împiedice intervenţia la un incendiu, de exemplu. Din această cauză noi am insistat şi se pare că începe să dea roade solicitarea pe care am făcut-o la Poliţia locală a Municipiului Bucureşti, să urmărească mai cu atenţie ce se întâmplă şi eventual să destructureze şi să descurajeze reţelele care fac astfel de operaţiuni. Şi cel puţin rezultatele din prima parte a acestui an se văd, pentru că discuţia a fost undeva pe la mijlocul anului trecut, se pare că numărul de furturi cel puţin în ceea ce priveşte anexele la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare, respectiv capace, rame, capace de la gurile de scurgere sau cutiile de protecţie de la hidranţi, sunt în scădere.

Cămin de apă de unde a fost sustras contorulEste foarte adevărat că între timp s-a modificat şi legislaţia, şi inclusiv ansamblurile de la componente ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au intrat într-o altă categorie de penalizare vizavi de eventualii interesaţi să le descompleteze, în sensul că pedepsele sunt mult mai mari. Nu cunoaştem exact care au fost acţiunile desfăşurate de Poliţia locală a Municipiului Bucureşti, respectiv de poliţia naţională, dar se pare că şi dânşii acţionează în acest sens pentru că e o chestiune de protecţie a populaţiei și, aşa cum am spus, începe să se vadă câte ceva în acest domeniu. Aş mai putea spune că sustragerile s-au redus cu peste 50% în acest an.

ecologic: Din câte știu au început să dispară și contoarele de apă. Ați înregistrat asemenea cazuri?

Epsică Chiru, director general adjunct Apa Nova București: În ceea ce priveşte furturile de contoare, în anul 2013 am înregistrat 586 de incidente, iar în 2014, în perioada până pe 24 iunie - 279 de incidente. Sigur, şi aici o să trec peste paguba care este cauzată operatorului, dar care este suportată, fiindcă, mă rog, acestea sunt condiţiile în oraş. E neplăcut totuşi să te trezeşti într-o zi că nu mai ai apă la robinet şi că operatorul nu îţi poate explica de ce nu ai apă, pentru că am avut şi situaţii de tipul acesta, am fost sunat de o cunoştinţă să-mi spună că trebuie să plece undeva şi că trebuie să se spele şi nu are apă. Mă rog, m-am interesat civilizat la centrul de apel, au spus „noi nu avem nicio lucrare acolo în zonă“, m-am interesat la colegii din operaţional, au spus „noi nu avem nicio lucrare în zonă“, ca să constatăm că în momenul în care echipa s-a deplasat în teren că cineva intrase în căminul de contor de la blocul în cauză, a desfăcut frumos contorul, având robineţi de închidere-deschidere manevrase fără să se observe, l-a luat şi a plecat.

Lupta cu îngheţul

Aceste contoare sunt făcute în mare parte din alamă, care se pare că a devenit un material de interes pentru cei care le valorifică. Dar este neplăcut, și aş putea spune că uneori că este inuman să se ajungă la asemenea situații. Sustragerea unui capac din carosabil poate să însemne un accident rutier. Pentru cineva care nu observă poate să însemne un accident pe un trotuar, cineva îşi poate rupe o mână, îşi poate rupe un picior și Doamne fereşte de situaţiile mai complicate, pentru că unele dintre cămine au şi adâncimi care pot să fie de ordinul a câţiva metri. Să te trezeşti pe un pat de spital din cauza faptului că cineva a avut nevoie de nişte kilograme sau zeci de kilograme de material ca să le valorifice, parcă nu este corect.

Poate nu ar fi lipsit de interes ca cetăţenii oraşului să înţeleagă şi să reclame în timp util sau să intervină în situaţia în care observă că cineva care nu este autorizat încearcă să sustragă sau să umble la un astfel de ansamblu. Nu mai ţine de o problemă financiară, deşi şi aceasta este importantă, aici este o problemă de siguranţă a oraşului şi de siguranţa fiecăruia dintre noi. Nici mie nu mi-ar conveni ca mergând pe stradă să mă împiedic şi să îmi rup un picior sau o mână şi o perioadă de nu ştiu câte zile sau săptămâni să trebuiască să stau în spital în loc să fiu la locul de muncă.

ecologic: Cum decurge operarea stației de epurare a oraşului București?

Epsică Chiru, director general adjunct Apa Nova București: Noi am preluat operarea staţiei de epurare în iunie 2011 şi ne-am descurcat în ciuda faptului că a trecut o iarnă mai grea, spun în ciuda faptului nu în mod întâmplător, pentru că în prima iarnă de operare ne-am trezit cu temperaturi de sub minus 20 de grade şi cu vânturi de peste 60 km/h, cu o staţie care nu era suficient de pregătită pentru a face faţă anotimpului friguros. Timp de câteva zile am apelat chiar la ajutorul specialiştilor în instalaţii de încălzire pentru a elimina blocajele care se formaseră pe o serie de conducte care nu erau protejate. Am încercat împreună să protejăm conductele împotriva îngheţului. Asta ca să nu vă mai spun că la ideea directorului de operaţiuni de la data respectivă am apelat chiar şi la tehnică din industria aviatică, în sensul că pentru eliminarea blocajelor am utilizat materiale care se folosesc la degivrarea avioanelor, pentru a accelera procesul și a putea foarte repede să montăm pe conductele pe care se aşezase gheaţă şi zăpadă protecţiile necesare ca staţia să funcţioneze.

Dâmboviţa

Mai mult, staţia este operată la întreaga capacitate pentru care a fost proiectată şi la această oră peste 300 de tone de materiale poluante pe zi nu se mai deversează în aval de Bucureşti. Am făcut tot ceea ce era omeneşte posibil, investim chiar undeva peste 10-12 milioane de euro peste ceea ce se investise în proiectul iniţial, mergând pe ideea că staţia trebuie să corespundă exigenţelor secolului XXI, trebuie să beneficieze de o conducere asistată de calculator, trebuie să beneficieze de toate protecţiile necesare, inclusiv protecţia la îngheţ, de protecţiile inclusiv pe partea de sănătate şi securitate în muncă şi, de ce nu, să beneficieze de o serie de îmbunătăţiri care să o facă mai performantă atât în domeniul cooordonăriii procesului, cât şi în domeniul tehnic, de echipamente. Am solicitat contructorului iniţial să schimbe o serie de cazane din partea de generare a energiei termice, noi la rândul nostru am făcut nişte eforturi financiare şi am investit în bazinele de apă de ploaie, pentru că existau nişte dispozitive prevăzute să preia vârfurile de la precipitaţii, pe care ulterior le-am transformat în nişte decantoare primare, tocmai mergând pe ideea că având la dispoziţie nişte facilităţi să încercăm să funcţionăm la maximum, pentru a îndepărta maximum de poluanţi din apă.

Problema nămolului s-a rezolvat. O parte dintre investiţii au fost dirijate şi pe partea de deshidratare avansată a nămolului, la această oră se obţine un nămol inert, conform analizelor efectuate de instituţiile specializate, cu un conţinut de substanţă uscată în jur de 35 de procente, aşa cum solicită legislaţia şi care este depozitat la o groapă ecologică în condiţii de maximă siguranţă şi fără să creeze probleme. Pentru partea de nămol, în proiectul etapei a doua a staţiei de epurare, va exista un incinerator care va duce la reducerea cantităților depozitate cel puţin din punct de vedere al volumului acestora. Problema este că rezultă totuşi nişte cantităţi importante de nămol, de ordinul zecilor de tone pe zi, care înseamnă transport, înseamnă depozitare. Când se va trece la incinerare este evident că aceste cantităţi se vor reduce corespunzător.

ecologic: V-au creat probleme precipitaţiile din ultimul timp?

Epsică Chiru, director general adjunct Apa Nova București: Eu cred că în ultima vreme putem să constatăm că rezultatele lucrărilor pe care le-am făcut la reţeaua de canalizare, şi în special la eliminarea blocajelor din colectorul casetat, au început să se vadă. Aş dori să amintesc evenimentul de la începutul lunii mai, când după măsurătorile noastre am înregistrat în anumite zone chiar şi 60 de litri de precipitații pe metru pătrat într-o oră şi jumătate - două ore, iar în zona Mărgeanului, în Sectorul 5, am înregistrat peste 24 de litri pe mp în 20 de minute. Deci este evident că a fost un eveniment pluviometric de o violenţă rar întâlnită, dar faptul că reţeaua de canalizare a funcţionat cum trebuie, că am avut o colaborare cu colegii de la Administraţia Naţională Apele Române care au scăzut debitul tranzitat în partea superioară a Râului Dâmboviţa pentru a permite ca o parte din apă în anumite tronsoane să poată fi evacuată inclusiv prin supapele de legătură dintre partea superioară şi casetă, ne-a creat un avantaj.

În 12 ore la acel eveniment pluviometric am tranzitat prin reţeaua de canalizare peste 10 milioane de metri cubi de apă pluvială, împreună cu apele menajere care s-au evacuat în această perioadă. Ca să aveţi o idee, Lacul Morii, la nivelul normal de retenţie are în interior cam vreo 20 de milioane de metri cubi de apă. Deci asta înseamnă că prin reţeaua de canalizare a oraşului şi prin casetă am reuşit să tranzităm în 11-12 ore cam jumătate din apa care se află în Lacul Morii. Şi tot ca şi o comparaţie, la nivel maxim am tranzitat peste 210 mc de apă într-o secundă, deci la debitul maxim, cam cât debitul râului Olt la vărsarea în Dunăre. Dacă nu am fi făcut operaţiunile la casetă, nu cred că am fi reuşit să tranzităm această cantitate de apă într-un timp atât de scurt.

O singură problemă mai avem în legătură cu caseta Dâmboviței, şi anume în zona nodului hidrotehnic de la Popeşti. Aici este construit un prea-plin prin care apele se descarcă din casetă în partea superioară în situaţii de evenimente pluviometrice. Aici ar trebui să intervenim exact la ultimul blocaj major de pe casetă, acesta duce la o reducere a cantităţii de apă care poate fi tranzitată prin descărcarea laterală cu 20-30 de procente. Un ultim blocaj cauzat de unele acumulări de diverse materiale, acumulări care s-au produs în timp. Conform autorizaţiei de intervenţie pe care o aveam la casetă și pentru a nu închide drumul pe Splaiul Dâmboviţei, am încercat să intervenim și să facem un acces din lateral, pe un teren care părea viran. Bineînţeles însă că după ce am început lucrarea, s-a prezentat un domn care a spus că el este proprietarul terenului şi că nu ne lasă să intervenim decât numai dacă cumpărăm terenul. Este păcat, pentru că de multe ori şi câţiva metri cubi de apă eliminaţi mai repede în oraş ar însemna un avantaj pentru cetăţeni. Personal i-am explicat proprietarului că am avea nevoie doar de vreo şapte zile după care vom crea şi un spaţiu verde acolo dacă va fi de acord. Degeaba însă. Acum lucrările sunt blocate, iar noi încercăm să obţinem o ordonanţă care să ne permită să efectuăm lucrările într-o perioadă scurtă de timp. Să sperăm că intervenţia autorităţilor ne va ajuta ca să eliminăm şi acest ultim blocaj de pe casetă şi, aşa cum am spus, să ne permită ca într-un timp mai scurt să tranzităm o cantitate de apă meteo şi menajeră mai mare.

ecologic: Cum acționați în zona pasajelor rutiere și pietonale?

Epsică Chiru, director general adjunct Apa Nova București: Deocamdată la pasaje nu am început să investim. Ele sunt încă la Administraţia Străzilor. Noi am început să ne ocupăm de staţiile de pompare de la unele pasaje care încă nu ne-au fost predate. Dar asta nu înseamnă că nu colaborăm de fiecare dată cu Administraţia Străzilor, pentru că ne-am obişnuit, chiar dacă nu răspundem noi, dacă apare un eveniment din cauza apei de ploaie este evident că de vină este Apa Nova, indiferent de cine operează obiectivul respectiv.

Primăria Capitalei este un administrator, are serviciile delegate, cum le are delegate către noi, aşa are şi către Administraţia Străzilor. Aceasta este delegată să opereze instalaţiile de evacuare a apelor de ploaie din pasaje. Cum e şi Pasajul Unirea. Şi în ultima perioadă începem noi să ne luăm, să zic aşa, soarta în mâini şi să ne ocupăm de staţiile de pompare a apei din pasaje, chiar dacă nu suntem încă operatorii direcţi, dar avem proiectele pregătite, avem banii pentru investiţii alocaţi şi în momentul în care se va ajunge la preluarea efectivă, ştim ce să facem pentru a nu se mai crea probleme traficului din Bucureşti.

Capac sustras la un canal

ecologic: Cât de importantă este pentru Apa Nova securitatea angajaților?

Epsică Chiru, director general adjunct Apa Nova București: Investim foarte mult în ceea ce înseamnă securitate şi protecţie, şi cred că asta se vede chiar şi pe stradă, în sensul că veţi remarca faptul că muncitorii noştri lucrează cu echipamente decente, sunt echipaţi decent şi adecvat condiţiilor de lucru în care trebuie să acţioneze. Cred că se și disting în oraş faţă de ceilalţi. Chiar dacă probabil muncitorii din alte zone îi invidiază pe ai noştri, noi ţinem foarte mult, înainte de orice, la sănătatea lucrătorului. Dacă ai un lucrător sănătos şi motivat, asta înseamnă că el lucrează cu plăcere şi lucrează conştiincios. Nu avem limite de buget în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă. Mai mult, dacă un lucrător consideră că o intervenţie îi poate pune în pericol viaţa sau integritatea corporală, el poate să refuze intervenţia până când se creează condiţiile de lucru. În ultimii ani nu au fost incidente, în schimb am intervenit chiar la tragediile altora. De exemplu când s-a construit pasajul de la Băneasa, ne-am dus acolo cu o echipă ca să ajutăm serviciile de urgenţă, pe colegii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ai Municipiului Bucureşti. Încercau să scoată  de acolo trei lucrători care au fost prinşi sub pământ. Din păcate n-au fost scoşi în timp util, dar colegii de la ISU lucrau cu lopata şi găleata. Noi aveam utilaje, un excavator-aspirator, care putea să scoată din tranşee sau din săpătură materiale până la nivel de cărămidă, şi pe care l-am folosit pe amplasament.

ecologic



Alte articole in rubrica Actualitate