România dispune acum de un sistem modern de urmărire a transporturilor de deşeuri - Actualitate | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Actualitate

România dispune acum de un sistem modern de urmărire a transporturilor de deşeuri

11 October 2014 - 12:27 PM Actualitate

Ministerul Mediului din România încearcă să se alinieze la practicile unor țări europene dezvoltate din punct de vedere al managementului deșeurilor. În acest sens instituția a finalizat sistemul electronic pilot Elsys, un sistem software creat în proiectul LIFE10ENV/RO/726, un proiect în valoare totală de 1.198.926 euro. Ce se dorește prin acest sistem, cum colaborează ministerul cu Primăria Capitalei, dar și la ce ar trebui să ne așteptăm de la următorul acord internațional pe schimbări climatice am aflat de la ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Attila Korodi. ecologic

ecologic: Ministerul Mediului a lansat un proiect pilot numit Elsys. Despre ce este vorba?

Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice: Sistemul Elsys este soluția digitală la Regulamentul nr. 1013/2006 privind înregistrarea datelor și instrumentarea notificărilor în cazul transferurilor internaționale de deșeuri. Prin intermediul Elsys, operatorii economici care vor să transporte deșeuri pentru valorificare în afara României, sau din alte state în România, ori vor doar să tranziteze țara noastră cu astfel de transporturi, vor putea să introducă on-line informaţiile și să obţină tot on-line acordul efectuării transferului. Se reduce astfel timpul alocat instrumentării documentelor și se permite notificarea și raportarea on-line prin utilizarea semnăturii electronice.

În același timp, proiectul urmărește să interconecteze toate autoritățile responsabile de transferul deșeurilor care să poată urmări în timp real nu doar ruta pe care se deplasează autovehiculul sau trenul, precum şi istoricul notificării: actele care au stat la baza emiterii acordului de transport, cantitatea pentru care s-a solicitat acordul, cantitatea care a fost introdusă în țară la momente diferite de timp, dar şi momentul exact al introducerii deşeurilor în instalaţia de valorificare. Totodată, sistemul permite vizualizarea în sistem GIS a rutei propuse de către operatorul economic dând posibilitatea autorității competente (de mediu sau situații de urgență), dacă este cazul, să o modifice interactiv în funcţie de constrângerile teritoriale.

TransportAstfel orice specialist de la Garda Națională de Mediu, de la Agenția Națională de Mediu, de la Poliția Română sau de la Vamă va avea acces și va putea vedea exact despre ce fel de deșeuri e vorba, care e destinația și care e traseul lor. În anul 2011, atunci când ne-am gândit prima oară la acest soft, în Uniunea Europeană erau puține sisteme de acest fel. Nici acum nu există la nivel european o centralizare a sistemelor de urmărire. Elsys este un sistem similar cu sistemul EUDIN folosit în Belgia, Olanda, Luxemburg, Austria și cu TFS folosit în țările nordice, și a fost conceput pe bazele viitorului sistem unic european propus de Comisia Europeană.

Din dialogul cu partenerii noștri din Ungaria și din Austria am observat că toată lumea este interesată de softul nostru care e un produs finit ce poate fi modelat și preluat de către ei.

Acum eu cred că avem următoarele urgențe. În primul rând finalizarea infrastructurii IT, cu tot ce înseamnă sistem informatic care să corespundă necesităților, urmând să trecem la pilotarea acestui sistem cu câteva companii de transport pentru a putea vedea cât de bine poate fi urmărit și monitorizat sistemul. Apoi, cu rezultatele monitorizării să schimbăm procedurile birocratice care la ora actuală intră în obligația companiilor care se ocupă de transportul deșeurilor, companii care trimit și care gestionează deșeuri, pentru că în mod normal acest sistem informatic ar trebui să scadă cantitatea de hârtii care se produc și care sunt necesare acum.

ecologic: Prin implementarea acestui sistem, a acestui soft, se urmăresc numai importurile și exporturile de deșeuri sau se urmărește și piața internă? Ce dorește de fapt Comisia Europeană prin aceste sisteme?

Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice: Comisia Europeană dorește să finalizeze în anii următori un sistem centralizat european care să fie văzut ca un „hub“, în care se vor trimite câteva informații standardizate și care vor fi preluate automat de sistemele naționale. Nu numai că atunci vom urmări tot ce înseamnă transport în România și conectare la transport internațional, dar fiecare țară în parte se va putea cupla la aceste date care vor fi vizibile automat. Sunt mai multe standarde, dar standardul care complică foarte mult situația nu este în zona de prelucrare a datelor, ci este tipul de protocol GPS care va fi folosit pentru fiecare container în parte. Vorbim de transport rutier, de transport pe apă, pe cale ferată, pe drumurile publice. Și atunci aici este o zonă cheie unde trebuie să ne armonizăm foarte bine, pentru că cel mai important lucru la ora actuală este armonizarea.

Ceea ce facem noi acum este ca acest sistem Elsys, care este făcut în mare parte din fonduri europene, să fie diseminat în țările vecine, la niște costuri rezonabile. Nu dorim ca țările vecine să plătească preluarea, dar softul fiind realizat în parteneriat public-privat are și niște costuri de predare. Interesul nostru este să-l punem la dispoziția vecinilor noștri astfel încât și ei să creeze același cadru de utilizare a sistemului, astfel încât atunci când va fi realizat sistemul european, nu numai noi, ci toată această zonă să beneficieze de un sistem comun de trasabilitate.

ecologic: Există o teamă că din 2016 în România vor intra mari cantități de deșeuri pentru depozitare. Este acesta un motiv pentru care se grăbește implementarea acestui soft de trasabilitate?

Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice: Soft-ul vine în paralel cu aceste evoluții și până la urmă cu acea deschidere totală de piață pe care nu avem cum să o evităm, pentru că se termină perioada de tranziție. La fel cum se creează acum acel soft pentru trasabilitatea on-line a lemnului la nivel național, și noi vom putea vedea ce se tranzitează, iar dacă vom găsi transporturi care nu sunt în sistemul acesta de trasabilitate le vom putea opri. De aceea va urma și o etapă de modificări ale procedurilor legislative pentru că ne vom putea îndrepta și împotriva celui care transportă, și împotriva celor care primesc și trimit.

Transparentizarea fluxurilor ne va arăta foarte clar cine sunt jucătorii corecți și cine sunt jucătorii incorecți, iar trasabilitatea va aduce în final o clarificare a pieței. Pentru că suntem în stadiu de finalizare a Hotărârii de Guvern pentru câteva fluxuri de deșeuri, pot să vă spun că dacă acest sistem va fi implementat și aplicat practic, bazele de date care se întâlnesc în România vor fi foarte ușor de verificat și prin cheia transporturilor. Deocamdată nu sunt probleme, sistemul merge lin, să spun așa. Probabil că atunci când noi vom veni și cu partea de obligații și cu partea de reglementare, atunci pot apărea reacții...

ecologic: Atunci când s-a discutat de softul de trasabilitate s-a spus că el ar fi legat de Planul Național de Gestiune a Deșeurilor. Ce se întâmplă cu acest plan care ar fi trebuit să fie finalizat la sfârșitul anul trecut?

Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice: Planul Național de Gestiune a Deșeurilor este un alt proiect care acum este în procedură de lansare de către echipa de la Programul Operațional Sectorial de Mediu cu finalizare în anul 2015.

Avem nevoie de Planul Național de Gestiune a Deșeurilor și avem nevoie și de suporturile care sunt gândite acolo. Suntem în proceduri de avizări interministeriale la achiziții, pentru că și în prima variantă, și în această variantă, acest PNGD a fost și va fi făcut cu consultanță de pe piață, pentru că e nevoie de o prelucrare de date extrem de complexă care nu poate fi acoperită de capacitatea pe care o are o direcție din minister.

Attila Korodi

ecologic: Stătea acest plan la baza exercițiului financiar 2014-2020?

Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice: Din păcate din cauza nefinalizării unui mare număr de proiecte din primul plan de management al deșeurilor, multe dintre acestea vor fi reintroduse în faza a doua.

Ce înseamnă asta? În primul rând pierderea unei șanse, pentru că trebuie acum să găsim proiecte viabile pe care să cheltuim fondurile europene. La multe dintre proiecte autorităţile locale nu au reuşit să absoarbă fondurile, existând cazuri în care proiectele s-au blocat definitiv.

Cum însă noi avem o responsabilitate în a implementa programele integrate de management al deșeurilor, trebuie să ajungem în faza a doua. Și atunci sprijinim foarte mult financiar dezvoltarea unor proiecte care să aducă un aport semnificativ pe zona de valorificare - reciclare a deșeurilor, pentru că această zonă trebuie acoperită din ce în ce mai mult.

În primul plan de management al deșeurilor ne-am axat în special pe colectare, pe sisteme integrate, pe a aduce în sistem tot ce înseamnă deșeuri produse la nivelul municipalităților.

În concluzie eu nu cred că vom avea probleme în prima fază la absorbție pentru că vor fi proiecte reintroduse care vor absorbi bani.

ecologic: Ați reușit să asigurați fonduri pentru pistele de biciclete din București. Cum colaborați cu Primăria Generală?

Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice: Da, este o finanțare care are la bază veniturile obținute de statul român din vânzarea în sistemul european de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, bani care trebuie să se ducă în proiecte prin care se reduc emisiile.

Pentru o aglomerație urbană mare o direcție este crearea de sisteme alternative de transport în contrapondere la sistemul clasic cu mașini. Banii au fost folosiți pentru metroul București, iar acum avem acest proiect prin care se finanțează aproape 100 de km de piste de biciclete pe marile artere cu infrastructură în totalitate nouă și cu sistem bike-sharing așa cum este în toate capitalele europene mari.

Am colaborat bine cu primăria și pot să spun că ei au înțeles ce ne-am dorit noi și anume ca proiectul să fie implementat într-un mod dinamic, apoi ca introducerea fiecărei străzi în acest proiect să fie discutată cu Grupul de Mobilitate de la nivelul municipalității, grup care înglobează reprezentanți ai Poliției, experți în transporturi și organizații neguvernamentale care militează pentru transportul durabil. Noi am cerut ca acolo să se decidă varianta finală și, în plus, să se redimensioneze tot ce înseamnă infrastructură pentru biciclete.

Este responsabilitatea primăriei de a implementa acest proiect, pentru că finanțarea este adresată direct unei unități administrativ teritoriale, dar noi ca finanțatori vom urmări foarte atent ca scopul să fie atins. Cel puțin cât sunt eu la conducerea ministerului vă garantez că nu vom lăsa această problemă neurmărită.

ecologic: Primăria Generală spera ca Ministerul Mediului să sprijine municipalitatea cu găsirea fondurilor necesare construirii unui incinerator de deșeuri. Cum vedeți această problemă?

Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice: Aici noi nu avem o problemă fiindcă în partea a doua în exercițiul 2014-2020 și chiar și acum sunt fonduri europene, bani disponibili care ar putea fi absorbiți. Dar din păcate, trebuie să o spun, proiectul acesta este blocat politic din cauza construcției instituționale foarte complicate între sectoare și municipalitate. Pur și simplu, la ora actuală pe managementul deșeurilor nu putem finanța nimic în București, chiar dacă aceste finanțări sunt pregătite atât la nivelul direcției generale de dezvoltare regională de la Bruxelles, cât și de la direcția Programului Operațional Sectorial de Mediu, pentru că beneficiarul nu poate să vină cu un proiect. Fizic e împiedicat de procedurile interne.

Ceea ce am înțeles eu de la un observator este că sectoarele nu vor să lase din mână responsabilități pe managementul deșeurilor. În aceste condiții nu se va ajunge niciodată la o înțelegere în această problemă.

Pe de altă parte, fără un incinerator Bucureștiul nu are cum să-și rezolve problema deșeurilor municipale. În București dacă nu vor fi elemente de cogenerare, o infrastructură solidă și cât mai redusă, atunci nu se va crea un sistem eficient de gestiune a deșeurilor municipale. Depozitele actuale nu sunt o soluție, decât pentru încă câțiva ani de acum înainte.

Poluareecologic: Sunteți vicepreședinte al Adunării Generale ONU de Mediu. La ce să ne așteptăm la următorul acord internațional pe schimbări climatice?

Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice: Chiar în perioada imediat următoare mă voi întâlni cu secretarul general al ONU domnul Ban Ki-moon. La inițiativa sa au fost chemați șefii de stat, șefii de guverne, miniștri urmând să se vadă dacă din punct de vedere politic se creează premisele unei preînțelegeri la întâlnirea părților de la Lima și la cea de anul viitor de la Paris.

Dar până atunci noi avem o problemă în Europa și suntem foarte vocali, în sensul în care nu mai acceptăm un voluntariat al Europei de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră dacă nu va exista un acord internațional pe această problemă.

Ceea ce cere Europa este în concordanță cu ce gândim că ar fi măsuri minimale necesare pentru a evita creșterea cu 2 grade Celsius a temperaturii medii.

Dar din păcate cu Statele Unite care la ora actuală are emisii de două ori mai mari decât toată Europa, și cu China care are emisii cât Europa și Statele Unite la un loc, fără a mai lua în considerare, Brazilia, Rusia, India, Africa de Sud, Turcia și multe altele, eforturile Europei sunt în zadar.

Ori dacă noi europenii nu vom lua măsuri radicale, toată industria va pleca din zona Europei centrale. Se va declanșa acel fenomen de „carbon leakage“ (scurgere de carbon). Vor avea loc relocări masive, vor fi construite platforme industriale, se va lucra în condiții rudimentare, iar emisiile vor fi și mai mari decât sunt ele la ora actuală.

De aceea noi presăm Occidentul ca pe lângă voluntariatul de care a dat dovadă să întreprindă și măsuri concrete pentru încheierea unui acord internațional. Fiindcă fără un acord internațional, chiar dacă Europa va face politici necesare în acest sens, ținta globală nu va putea fi atinsă și vom risca instaurarea unei recesiuni puternice cel puțin în această zonă a Europei.   



Alte articole in rubrica Actualitate