Reprezentanţi ai industriei de reciclare din România s-au întâlnit la Bruxelles cu experţi europeni în managementul deşeurilor - Actualitate | Ecologic

Actualitate

Reprezentanţi ai industriei de reciclare din România s-au întâlnit la Bruxelles cu experţi europeni în managementul deşeurilor

09 April 2015 - 03:11 PM Actualitate

Participanţi la dezbatereLa invitația europarlamentarului Doru Claudian Frunzulică o delegație de specialiști în gestionarea deșeurilor de la Green Group, Urban, Rosal, EcoProtech, Prorecycling, Camera de Comerț România - Albania, Garda de Mediu și Agenția de Mediu a făcut o vizită la Parlamentul European unde a avut întâlniri cu specialiști europeni în domeniul mediului. Membrii delegației române i-au informat pe oficialii europeni cu privire la problemele pe care le întâmpină industria de reciclare din România și le-au cerut sprijinul pentru depășirea acestora. Doru Claudian Frunzulică este membru al UNPR și face parte în Parlamentul European din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor şi Democraților. Interesat de problematica de mediu, de economia circulară și în special de industria verde, eurodeputatul a facilitat delegației din România întâlniri cu specialiști în politicile europene privind managementul deșeurilor.

Matei Dumitru

Colectarea selectivă, prioritatea numărul 1

Politicile Uniunii Europene privind deșeurile sunt în schimbare, iar programul privind economia circulară propus de fosta componenţă a Comisiei Europene nu mai este de valabil în actuala legislatură.

Unul dintre cei mai importanți experți ai Comisiei Europene în materie de politici de management al deșeurilor și reciclare, Anna Karamat a expus grupului din România preocupările Comisiei Europene în acest moment.

„Comisia a hotărât să amendăm șase directive dintre care două foarte importante sunt directiva referitoare la depozitarea deșeurilor și directiva referitoare la ambalaje. Este adevărat că ne-am propus să ridicăm obiectivele pentru reciclarea deșeurilor municipale, dar dorința noastră este aceea de a defini clar termenul de deșeu municipal, de a veni cu definiții clare, valabile pentru toate statele europene. Vrem să armonizăm metodele de măsurare a ceea ce a fost reciclat, pentru că metodele de acum diferă foarte mult de la o ţară la alta.

Unele state iau în calcul toate deșeurile municipale pe care le produc, iar altele doar cele patru tipuri de materiale, metal, sticlă, plastic și hârtie care oricum ajung la reciclare. Ori între aceste ţări apar unele diferențe, ceea ce nu este normal și de aceea noi vom veni cu reguli noi.

Cât despre propunerea de reciclare a 70% din deșeurile municipale, avem exemple de state europene care au reușit să facă acest lucru fiindcă și-au propus și au depus efortul necesar atingerii acestei ținte. Dar noi trebuie să ținem cont și de argumentele statelor membre care susțin că nu pot atinge aceste ținte, că nu pot recicla 70% până în 2030 și de aceea încercăm acum să găsim în noua propunere o cale prin care să luăm în considerare faptul că unele state europene depozitează încă aproape 100% din deșeurile municipale. Poate că mai au nevoie de timp. Astfel, noi încercăm să găsim o cale, un compromis, în noua propunere.

Un al doilea punct important de dezbatere a fost cel referitor la depozitarea deșeurilor. Cred că toată lumea a căzut de acord că depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi este un mod nesustenabil de gestionare a deșeurilor, o modalitate prin care pierdem resurse valoroase.

De aceea ne-am propus ca până în anul 2025 cantitatea de deșeuri nepericuloase care ajunge la depozitare să fie redusă cu 25%. Acesta ar fi un mare pas înainte. Tot până în 2025 ne-am propus ca deșeurile reciclabile, plasticul, metalul, hârtia și sticla să nu mai ajungă la depozitare. Acestea au fost obligațiile de bază pe care le-am gândit pentru depozitele de gunoi la care am venit apoi cu un obiectiv aspirațional, că până în anul 2030 vom depozita la groapa de gunoi numai gunoi rezidual nereciclabil și nerecuperabil.

În ceea ce privește Directiva pentru deșeurile de ambalaje ne-am propus să creștem țintele de reciclare care există acum. Am văzut că aproape toate Statele Membre și-au atins țintele pe anul 2008 și mare parte dintre ele le-au depășit chiar. Un alt obiectiv pe care l-am propus este ca deșeurile biodegradabile să fie colectate separat. Noi credem că pentru a atinge pragul de 70% trebuie să reciclăm, dar și să compostăm deșeurile biodegradabile și pentru aceasta colectarea separată este o condiție foarte importantă“, a declarat Anna Karamat.

Experta Comisiei Europene în materie de politici de management al deșeurilor și reciclare, Anna KaramatEconomia circulară

Experta Comisiei Europene în materie de politici de management al deșeurilor și reciclare, Anna Karamat  a mai precizat faptul că „Frans Timmermans a spus că trebuie să regândim propunerea nu pentru că noi am fi de părere că utilizarea eficientă a resurselor și economia circulară nu ar fi un lucru bun, din contră, noi credem că este foarte importantă, dar vrem să o facem într-un fel mai realist. Având în vedere diferențele dintre statele membre trebuie să ne asigurăm că ceea ce propunem poate fi și implementat. Foarte important din punctul meu de vedere este sistemul de colectare selectivă a deșeurilor menajere. Fiindcă dacă colectezi separat deșeurile trebuie să fi prost să le duci la depozitare. Este adevărat însă că în țări ca România unde nu există nici taxe de depozitare, nici sistemul de Pay-as-you-throw este mai convenabil pentru un agent economic să ducă deșeurile la groapă, decât să plătescă sortarea acestora.

Noi am vizitat și vom vizita în continuare unele State Membre, în special cele care au probleme cu managementul deșeurilor, le încurajăm să ia măsuri, vom reveni cu atenționări și cu o foaie de parcurs.“

Când este un deșeu reciclat?

O mare problemă semnalată în special de reprezentanții Green Group a fost legată de momentul în care un deșeu este considerat a fi reciclat. Atunci când el ajunge la colector sau când ajunge la reciclator?

Răspunsul reprezentantei Comisiei, Anna Karamat a fost foarte clar: „Noi am propus să fie luat în considerare ca fiind reciclat doar ce poate fi acceptat de reciclatorul final. Statele Membre au criticat acest lucru pentru că asta înseamnă să verifice întreg procesul, întreg lanțul, dar noi susținem în continuare că numai în acest fel se oferă cea mai bună informație legată de ceea ce a fost reciclat cu adevărat.

Am propus întocmirea unui registru pentru trasabilitatea deșeului - de la producător până la tratarea finală. Există deja un asemenea registru pentru «deșeurile periculoase», iar noi am propus un registru și pentru deșeurile nepericuloase, e adevărat cu unele excepții.

Va fi o metodă unică prin care nu mai se mai pot lua în considerare ceea ce se colectează sau ce deşeuri se găsesc în stația de sortare.

Poate că industria din România împreună cu Ministerul Mediului va găsi o modalitate simplă pentru a face acest lucru fiindcă trebuie să se urmărească traseul deșeurilor cumva, pentru a se ști cât de mult a fost colectat sau generat și cât a fost reciclat.

Dacă cineva are o idee bună și o poate discuta cu ministrul Mediului din România noi am fi recunoscători dacă am primi și alte propuneri concrete.

Pentru moment însă putem spune că este luat în considerare ca fiind reciclat doar ce poate fi acceptat de reciclatorul final.“

Gropile de gunoi versus obligațiile de reciclare

În România problema gropilor de gunoi, a depozitelor ecologice construite cu fonduri europene este una foarte serioasă. Pentru că finanțarea impune obligația de a umple cu deșeuri aceste depozite în timp ce Uniunea Europeană cere țărilor membre să reducă la minimum cantitățile de deșeuri ajunse la depozitare. Primăriile forțează societățile de salubrizare să ducă la depozitare gunoiul municipal, iar Ministerul Mediului vrea colectare selectivă și reciclare.

Reprezentante ale Comisiei Europene

Dana Andrei, expert al Comisiei Europene în cadrul DG Environment, Departamentul Managemetul Deșeurilor şi Reciclare, Fonduri Structurale pentru România a făcut o analiză pertinentă a situației în care se află ţara noastră.

„Da, România are o problemă cu managementul deşeurilor. Da, România trebuie să facă ceva!

România nu s-a conformat și nu se conformează. România nu are un plan pentru managementul deșeurilor pentru a răspunde obiectivelor Comisiei Europene, nu are un program de prevenire a deșeurilor, nu are instrumentele necesare, şi toate acestea sunt criterii pentru a primi banii. Așadar, pentru moment România este în situaţia în care nu se conformează și nu respectă. Deci fondurile nu vor fi aprobate, iar banii nu vor fi plătiţi decât numai dacă toate acestea vor fi rezolvate până în 2016.

Aveți acum o oportunitate, şi chiar sper ca autoritățile competente să fie deschise și să înceapă un dialog cu voi, pentru că trebuie să se informeze, să creeze programul de prevenire a deșeurilor și să actualizeze planurile de gestionare a deșeurilor. Este suficient loc pentru dialog, este suficient loc pentru ca voi să fiți implicați. Eu sper că toate acestea vor deveni realitate.

Acum, în ceea ce privește finanțarea sunt dezămagită să aud că ajung la depozitare cantități mari de deșeuri. Noi niciodată nu am finanțat doar gropile de gunoi, am finanțat proiecte integrate.

Intenția noastră este să finanțăm o capacitate limitată care se poate adresa nevoilor în următorii 10 ani, nu mai mult. Acum, ritmul în care această groapă de gunoi este umplută avem o problemă. Există o anumită cantitate estimată, iar din punctul nostru de vedere o groapă de gunoi nu trebuie umplută în 10 ani, ea poate fi folosită și în următorii 20 de ani, 30 de ani dacă va fi necesar. Dar nu Comisia Europeană impune ritmul în care se depozitează deșeurile la groapa de gunoi.

Vorbim încă despre exercițiul financiar 2007 - 2014, fiindcă sunt fonduri care nu au fost folosite în acea perioadă pentru deșeuri, a fost o oportunitate pierdută, iar acum, în exercițiul 2015 - 2020 am ajuns să finanțăm proiecte care trebuiau să fie finanțate în 2007 - 2014.

Suntem o echipă. Suntem conștienți de problemele pe care România le întâmpină în sectorul deșeurilor. Acesta este al treilea an când se discută de managementul deșeurilor în România ca fiind o problemă, incluzând acest document - care este o probă în Consiliu şi este urmărit... Este foarte bine ca ne-ați adus la cunoștință aceste aspecte, pentru că uneori, pur și simplu noi nu cunoaștem în amănunt ceea ce se întâmplă pe teren, acestea sunt detalii, în mod normal noi nu ne ducem foarte des să verificăm acest tip de probleme.“

Este de datoria industriei și a societății civile să facă presiuni

Delegația din România a adresat oficialilor europeni invitația de a vizita România, de a lua legătura nu numai cu autoritățile de mediu sau cu cele locale, ci și cu reprezentanții industriei de reciclare. Reprezentanții Comisiei au fost surprinși să afle că România deține la ora actuală una dintre cele mai performante industrii de reciclare din Europa și și-au manifestat interesul de a vizita aceste facilități.

Este de datoria industriei și a societății civile să facă presiuni în zona politică pentru ca România să-și îndeplinească obligațiile ca țară membră a Uniunii Europene a mai precizat la final Anna Karamat, expertul Comisiei Europene în managementul deșeurilor și reciclare.

Constantin Damov, reprezentantul Green Group, a considerat această întâlnire ca fiind foarte interesantă: „A fost pentru prima oară când o delegație care reprezintă industria verde din România s-a întâlnit cu reprezentanți ai Comisiei Europene. Am identificat în această întâlnire tendințe de evoluție în Europa pe care noi ne propunem la rândul nostru să le promovăm în grupurile de lucru din România.

Comisia de Mediu lucrează în prezent la o procedură de raportare a măsurării reciclării deșeurilor, făcută la poarta reciclatorului, a valorificatorului energetic și a exportatorului, lucru care, din păcate, în România este tratat diferit. Atât în HG nr. 621/2005, cât și în varianta propusă acum, se merge pe măsurarea la generator. Noi sperăm ca acum să se țină cont de poziția Comisiei.

În plus, reprezentanții Comisiei ne-au menționat cele trei mecanisme de diminuare a depozitării deșeurilor și anume, taxa la depozitare, interzicerea depozitării unor tipuri de deșeuri și sistemul de «pay-as-you-throw». România rămâne acum singura țară care nu are implementat nici măcar unul dintre aceste mecanisme.

Un al treilea subiect este despre o eroare legată de depozitele ecologice de deșeuri finanțate de Uniunea Europeană din fondurile de pre-aderare, în condițiile în care autoritățile locale consideră că depozitele ecologice sunt îndreptățite în a beneficia de o cantitate minimă de deșeuri, ceea ce intră în conflict cu intenția actuală a Comisiei Europene și anume aceea de a se ajunge la zero waste.

Noi sperăm ca dialogul dintre grupurile profesionale din România și Comisia Europeană să se permanentizeze și împreună cu autoritățile publice locale și centrale să găsim soluțiile cele mai bune pentru ca România să înceapă în sfârșit să progreseze în direcția propusă.“  

Drapele ale Uniunii Europene



Alte articole in rubrica Actualitate