România - Orizont 2020: Deşeurile de ambalaje - Proceduri de autorizare şi control - Actualitate | Ecologic

Actualitate

România - Orizont 2020: Deşeurile de ambalaje - Proceduri de autorizare şi control

04 August 2015 - 05:12 PM Actualitate

România se situează, după cum prea des ni se amintește, pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în domeniul reciclării deșeurilor municipale. Un adevărat paradox în condițiile în care România deține la ora actuală cele mai mari și mai moderne capacități de reciclare din Europa centrală și de est, atât în domeniul reciclării plasticului, a metalelor, a sticlei, cât și a deșeurilor electrice și electronice. Este însă adevărat că în țara noastră, de implementarea colectării selective a deșeurilor sunt preocupaţi doar Ministerul Mediului, reciclatorii, organizațiile de preluare de responsabilități, unele ONG-uri și doar o mică parte din populație. Autoritățile locale și societățile de salubrizare sunt cele care se opun implementării unui astfel de sistem. Primele din nepăsare, iar celelalte din dorința de a-și menține marja de profit fără a face investiții în altceva decât în mijloace de transport. Cu toate acestea, colectare și reciclare se face în România. Fiindcă oricât s-ar împotrivi unii, comunitatea europeană ne împinge spre progres, spre civilizație.      ecologic

Participanţi la Masa Rotundă „România - Orizont 2020: Deșeurile de ambalaje - Proceduri de autorizare și control“

Participanţi la Masa Rotundă „România - Orizont 2020: Deșeurile de ambalaje - Proceduri de autorizare și control“

Eveniment organizat de Revista "ecologic" sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor

În data de 16 iulie 2015 în sala Rondă a Hotelului Intercontinental București s-a desfășurat Masa Rotundă „România - Orizont 2020: Deșeurile de ambalaje - Proceduri de autorizare și control“. Evenimentul a fost organizat de Revista ecologic sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a reunit reprezentanți ai autorităților de reglementare și de control din Ministerul Mediului, reprezentanți ai organizațiilor de transfer de responsabilitate din domeniul ambalajelor, ai celor mai importanți valorificatori și reciclatori de deșeuri din România.

Din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au participat ministrul Grațiela Gavrilescu, Toma Florin Petcu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Florin Diaconu, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Nicolae Neacșu, vicepreședinte al Administrației Fondului pentru Mediu și președinți ai douăzeci de agenții de mediu județene.

La dezbaterea au fost prezenți reprezentanți ai celor opt organizații de preluare de responsabilități din domeniul gestionării deșeurilor de ambalaje, ai celor mai importanți valorificatori și reciclatori de deșeuri de ambalaje, membri ai organizațiilor patronale și alții.

Participanţi la Masa Rotundă „România-Orizont 2020: Deșeurile de ambalaje - Proceduri de auto- rizare și control“

Discuțiile s-au purtat liber, cu luări de cuvânt, întrebări și răspunsuri. Principalele probleme sesizate de reciclatori, dar și de președinții organizațiilor de preluare de responsabilități, au fost legate de inexistența unei baze de date publice actualizată periodic care să conțină lista autorizațiilor de mediu din domeniul gestionării deșeurilor de ambalaje, o bază de date exactă care trebuie să includă numele operatorului economic, sediul social, punctul de lucru, numărul autorizației de mediu, valabilitatea acesteia, capacitatea de colectare sau de reciclare pe tipuri de material, operațiunile de valorificare și altele. Această bază de date, este adevărat, nu foarte exactă, putea fi consultată pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecţia Mediului până în anul 2012.

Introducerea unui sistem electronic extrem de performant pentru verificarea autorizării agenților economici, dar și în ceea ce privește trasabilitatea deșeurilor se va realiza la sfârșitul acestui an, a anunțat Toma Florin Petcu, președintele Agenției Naționale pentru Protecţia Mediului, care a recunoscut că acest Sistem Integrat de Mediu (SIM) a fost prea mult timp întârziat. În plus el și-a manifestat disponibilitatea de a îi ajuta personal cu informații legate de autorizații pe cei interesați.

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a anunțat introducerea taxei de depozitare a deșeurilor printr-o Hotărâre de Guvern începând cu data de 1 ianuarie 2016,  și i-a atenționat pe salubriști că această taxă nu va însemna în niciun caz creșterea tarifelor de salubrizare pentru populație.

În cadrul întâlnirii s-au luat câteva hotărâri extrem de importante pentru funcționarea sistemului de management al deșeurilor în România. Înființarea unui grup de lucru la nivel ministerial pentru elaboarea procedurilor de autorizare, trasabilitate și control în gestionarea deșeurilor de ambalaje, recunoașterea problemelor generate în prezent de lipsa unei baze de date publice actualizate privitoare la autorizațiile de mediu, cât și grăbirea definitivării Sistemului Integrat de Mediu au fost cele trei mari realizări ale dezbaterii.

„România - Orizont 2020: Deșeurile de ambalaje - Proceduri de autorizare și control“, ediția a III-a, a fost o întâlnire de lucru, unde pentru prima oară o echipă condusă de un ministru al Mediului a hotărât ca împreună cu cei implicați în sistemul de gestionare a deșeurilor să găsească soluții imediate la marile provocări care stau acum în calea României, pentru atingerea obiectivelor de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje, obiective pe care România și le-a asumat cu ani în urmă, dar pentru realizarea cărora nu prea a făcut mai nimic până acum.

Și după cum spunea ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Grațiela Gavrilescu: „România trebuie să schimbe prioritățile. Dacă în trecut s-a acordat poate prea multă atenție altor domenii și mai deloc reciclării deșeurilor, acum acest lucru se va schimba“.

Redăm în continuare o mică parte din discuțiile ce au avut loc, menționând faptul că a fost pentru prima oară când un ministru al Mediului a manifestat o disponibilitate atât de mare de colaborare cu organizațiile de transfer de responsabilitate, cu reciclatorii și cu valorificatorii de deșeuri.

Matei Dumitru, directorul Revistei ECOLOGICMatei Dumitru, director Revista ecologic: „Sistemul are nevoie de clarificări și de transparență“

„Ani de zile miniștrii care s-au perindat la Ministerul Mediului au amânat luarea deciziilor pentru alinierea României la legislația și practicile Uniunii Europene în materie de gestiune a deșeurilor. Iar deciziile care trebuiau luate cu ani în urmă de alții, revin acum echipei condusă de către actualul ministru al Mediului, o echipă care are însă nevoie de tot sprijinul care i se poate da.

Nu mai departe decât ieri (n.r. 15.07.2015) Guvernul a aprobat, după ani de amânări, proiectul de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. În afară însă de această lege, domeniul deșeuri-lor de ambalaje mai are nevoie de ceva. De câteva clarificări și de puțină transparență. Are nevoie de clarificări pentru adoptarea unei forme comune a autorizațiilor de mediu astfel încât toate autorizațiile să fie unitare la nivel național. Și are nevoie de transparență, de publicarea listelor actualizate a operatorilor economici care dețin auto-rizații de mediu valabile pentru colectare, valorificare şi reciclare a deșeurilor în România.“   

Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi PădurilorGraţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor:  „S-a acordat mai multă atenţie altor lucruri privind protecţia mediului înconjurător decât reciclării deşeurilor“

„Mă bucur şi vă mulţumesc că aţi decis să participaţi la această dezbatere nu pentru a schimba neapărat nişte păreri, ci pentru a găsi nişte soluţii la multe dintre problemele pe care eu consider că trebuie să le rezolvăm în perioada următoare în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor. Într-adevăr, dacă după câţiva ani am reuşit să promovăm un proiect de lege privind ambalajele care să treacă prin Parlamentul României, acest lucru arată că până la urmă am reuşit să avem discuţii nu numai cu celelalte ministere, dar şi cu autorităţile publice locale şi bineînţeles cu operatorii de salubritate, producătorii de ambalaje şi toţi ceilalţi implicaţi în acest sistem.

Cred că de multe ori s-a acordat mai multă atenţie altor lucruri privind protecţia mediului înconjurător decât reciclării deşeurilor. Cred că a venit momentul ca şi populaţia să înţeleagă că România trebuie să se alinieze la standardele europene astfel încât într-un viitor apropiat în ţara noastră să nu mai existe deşeuri la groapa de gunoi.

Întâlnirea de azi este una foarte importantă şi sper ca în urma acestor dezbateri să găsim soluţia optimă astfel încât activitatea dumneavoastră să fie conform legii, iar noi să ne îndeplinim toate sarcinile de serviciu având în vedere legislaţia pe care Parlamentul României o promovează sau o acceptă promovată de Guvern, dar trebuie să avem în vedere şi ceea ce se întâmplă în acest sector în Uniunea Europeană.“   

Sorin Popescu, director general Eco-Rom AmbalajeSorin Popescu, director general Eco-Rom Ambalaje:  „Trebuie să punem bazele unui sistem transparent, eficient şi care să dea rezultatele dorite de toți“

„Salutăm iniţiativa Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru organizarea acestui seminar şi putem să spunem că este pentru prima dată când se organizează pe domeniul deşeurilor de ambalaje o astfel de întâlnire pe o tematică extrem de focusată, legată de autorizaţiile de mediu, procedurile de control şi de trasabilitatea deşeurilor.

Sunt convins că acest dialog, această abordare va avea o finalitate, aşa cum a precizat şi doamna ministru Graţiela Gavrilescu, iar astfel să elaborăm un plan care să capete contur pe aceste trei teme destul de sensibile pentru toată lumea implicată în acest domeniu de activitate.

Noi, ca organizaţie de preluare de responsabilitate care am deschis pârtia acum 12 ani unui astfel de demers și unor astfel de instituții, lucrăm într-un parteneriat sustenabil şi durabil cu societăţile de management al deşeurilor, fie că sunt companii de salubritate, colectori și reciclatori de deşeuri.

Sigur că toată conlucrarea și colaborarea cu aceste companii s-a bazat pe o trasabilitate a deşeului de la generare până la reciclare, cu o documentație pe care Eco-Rom Ambalaje și organizațiile de transfer o solicită pentru a demonstra traseul deșeului de la generator la reciclator. Această trasabilitate este necesar să fie și reglementată pentru că societățile de transfer de responsabilitate sunt societăţi de drept privat, nu sunt autorităţi cu putere de control asupra altor societăţi de drept privat.

Pot să afirm că suntem societatea care solicită foarte multe documente ca să ne asigurăm că nu au loc abateri de la lege, dar nu putem controla absolut totul, deoarece nu avem pârghiile necesare pentru a realiza acest lucru.

Lipsa unor documente clar stipulate într-un act normativ produce confuzii, disensiuni sau chiar situaţii care pot duce şi la abuzuri.

Sugerăm ca acest volum mare de documente să fie transparent pentru toate organizațiile de transfer. Pot să declar că cei care sunt la această masă din partea organizațiilor de transfer de responsabilitate și care sunt autorizați de către Ministerul Mediului, sunt cei care conduc la realizarea obiectivului național de valorificare și reciclare impus de Uniunea Europeană.

În privinţa controlului, am susţinut şi am promovat întotdeauna că este necesar un astfel de exerciţiu şi de demers, şi îmi asum acest lucru când spun că noi suntem cei care au iniţiat şi au ajutat autorităţile de mediu în elaborarea unor prime proceduri de control care s-au upgradat în timp, pentru că și volumul cantităţilor de deşeu a crescut şi ţintele au devenit din ce în ce mai mari. Este necesar ca această procedură de control să fie reglementată pentru ca toţi actorii din piaţă să cunoască documentele care sunt necesare pentru a dovedi trasabilitatea deşeului de la generare la reciclator.

Şi tot legat de procedurile de control, cum pe partea de inspecție fiscală există un caiet şi o procedură de control a agenților economici, tot pe parte de inspecție fiscală este necesar să fie elaborată o procedură pentru organizaţiile de transfer de responsabilitate. Sigur că toate aceste lucruri sunt necesare pentru că am ajuns cu toţii la un nivel avansat de dezvoltare în acest domeniu şi cred că a sosit momentul să punem bazele unui sistem transparent, eficient şi care să dea rezultatele dorite de toți.“   

Constantin Damov, co-fondator Green GroupConstantin Damov, co-fondator Green Group:   „Noi aşteptăm o eficienţă mai mare la nivelul colectării“

„Noi venim din practica aplicată, de la celălalt capăt a ceea ce înseamnă economia circulară, care reprezintă deconectarea creşterii economice de la resursele minerale şi conectarea de fapt la ceea ce noi numim acum deşeu, lucru care ar trebui numit în continuare resursă.

Aşteptăm o eficienţă mai mare la nivelul colectării pentru a putea procesa cantităţi mai mari, dar din păcate, în prezent reciclatorii importă deşeuri pentru completare, pentru a acoperi capacităţile libere din această industrie. Sperăm să avem o dezvoltare sistemică, pentru că toţi cei de aici vor trebui să lucreze în viitor la un sistem coordonat, fie că vorbim de autorități centrale sau locale, de firme de transfer de responsabilitate sau de cei din domeniul managementului deșeurilor.

Toți suntem vrând nevrând într-o rețea ca o plasă și atunci când tragem de un nod, atunci toată plasa se mişcă. Noi ne dorim ca această reţea să funcţioneze din ce în ce mai bine şi cu eforturi minime, să putem obține rezultate maxime, în sensul în care să nu mai pierdem energie şi bani prin neînţelegerea unor fenomene.

Am sugera două lucruri importante pe care noi le vedem dinspre industrie spre întreg sistemul.

În primul rând am sugera, aşa cum am văzut și în discuţiile avute cu membrii Direcţiei pentru Mediu din cadrul Comisiei Europene, ca aceste raportări, ţinte, să se facă nu atât de aproape de generator, ci acolo unde se tratează.

Ca să fac o comparație, este ca și cum am vrea să măsurăm tot debitul apelor din România măsurând izvoarele, când ar fi mai simplu să măsurăm debitul Dunării la vărsare și apoi să căutăm trasabilitatea în sus spre izvoare.

Ar scădea foarte mult volumul de muncă și cantitățile de materiale care se schimbă între toți actorii până la noi. Determinarea cantităților am sugera să se facă fie la reciclatori, fie la exportatori, fie la cei care incinerează sau la depozitele ecologice.

Și un alt lucru esenţial este să susţinem un mediu concurenţial şi să nu permitem apariţia de monopoluri sau poziţii dominante în acest domeniu de activitate.“   

Adin Ionescu, director general Eco Pack ManagementAdin Ionescu, director general Eco Pack Management:  „Solicităm înființarea unui grup de lucru sub tutela Ministerului Mediului“

„Privind autorizaţiile de mediu, noi solicităm ca la activitatea autorizată să se scrie explicit codul CAEN al agentului economic, codul de deșeu și codul operațiunii pentru care acesta este autorizat, conform Legii nr. 211/2011. În cazul operațiunii care cuprinde atât reciclarea, cât și valorificarea, solicităm să se specifice clar care dintre cele două este cea autorizată. Este necesar ca procedura de autorizare să fie enunțată în termeni clari pentru a evita interpretări eronate ale AFM, ca autoritate de control pentru îndeplinirea obligațiilor.

Solicităm realizarea unui ordin de ministru distinct care să detalieze procedura de trasabilitate a deșeurilor de ambalaje de la generator la reciclator sau valorificator, cu modificarea OM nr. 192/2014. Este necesară îndreptarea erorii de a considera ca fiind raportabile doar cantitățile preluate de la primul colector care preia deșeurile de ambalaje direct de la generator.

Solicităm corelarea evaluării tehnice a trasabilităţii cu cea fiscală, cu recunoașterea tuturor situațiilor regăsite în piață. Fără a exclude componenta fiscală de control, solicităm echipe mixte de control în care experți în managementul deșeurilor din ANPM să fie însoțiți de inspectori fiscali din AFM.

Dorim o competiţie liberă şi corectă ca normă în piața managementului atingerii obiectivelor de reciclare/valorificare a ambalajelor post-consum.

În acest spirit, solicităm ca autoritățile locale să aibă obligația de a încheia parteneriate cu toate firmele licențiate, în funcție de cantitățile de ambalaje gestionate de fiecare firmă licențiată în parte.

Avem rugămintea de a operaționaliza un grup de lucru sub tutela Ministerului Mediului în care să aducem împreună cât mai multă claritate, transparență și eficiență managementului atingerii obiectivelor asumate de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje.“   

Toma Florin Petcu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia MediuluiToma Florin Petcu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului: „Până în toamnă vom avea o legislaţie coerentă din punct de vedere al autorizării“

„Într-adevăr o problemă pe care o ştiam înainte, şi care este şi cea mai importantă, este aceea privind unele neclarităţi în actul de reglementare, dar în urma discuţiilor pe care le-am avut cu toţi colegii mei de la ANPM şi AFM, aceste autorizări îmbracă toate aspectele legale. Ceea ce este oportun să facem noi astăzi, ca şi organ de reglementare şi legiferare, împreună cu MMAP, este să creem un nou Ordin de Ministru care să modifice Ordinul de Ministru nr. 1798/2007 care face referire la modalitatea de autorizare.

Sunt foarte multe aspecte, dar acum vorbim strict de deşeurile de ambalaje şi sunt necesare unele modificări pentru că a trecut o perioadă de opt ani de când toate aceste aspecte nu au mai fost modificate. Ştim cu toţii că în şedinţa de Guvern din data de 15 iulie 2015 a fost aprobat OUG pe ambalaje şi trebuie să preluăm anumite aspecte din OUG-ul respectiv şi să le transpunem într-un Ordin de Ministru cât mai complex. Aşa cum am precizat mai devreme, vă asigur că absolut toate autorizaţiile emise de către agenţiile locale au îmbrăcat toate aspectele legale pe care le avem impuse la ora actuală.

În ceea ce priveşte uniformizarea, acest început pe care l-am avut astăzi este un lucru necesar, mă bucur şi îi felicit pe iniţiatorii acestei întâlniri. Dezbaterea ar trebui să ne pună în mişcare, astfel încât, până la sfârşitul acestui an sau poate chiar în toamna aceasta, în funcţie de cum se va desfăşura şi sesiunea parlamentară, să avem o legislaţie coerentă din punct de vedere al autorizării. Sper ca într-un termen cât mai scurt să avem o legislaţie unitară care să vă ofere posibilitatea de a şti din start ceea ce aveţi de făcut, unde doriți să ajungeți şi mai ales ce tip de autorizație veți obține, astfel încât să vă puteţi desfășura activitatea în condițiile și în parametrii pe care îi doriţi.

În ceea ce priveşte societăţile care colectează deşeurile şi care trebuie verificate, sperăm ca până la sfârşitul acestui an să finalizăm Sistemul Integrat de Mediu, SIM, care ar fi trebuit implementat de aproximativ opt ani de zile la nivelul ANPM, şi o să aveţi acces la date foarte clare şi la statistici şi astfel o să puteţi verifica în SIM absolut toate societăţile care sunt autorizate.

Dar dacă la ora actuală doriţi să verificaţi o societate, vă rog să trimiteţi un e-mail către Agenţie, în atenţia preşedintelui, iar eu vă garantez că în maximum trei zile veţi primi un răspuns.

Am fost întrebat de ce nu publicăm lista pe site-ul agenției cu societățile autorizate.

Nu o facem întrucât suntem aproape de finalizarea implementării acestui sistem și nu avem voie să ne creem operațiuni paralele pe un program care este implementat pe fonduri bugetare.“   

Mihai Sofian, directorul general al RematholdingMihai Sofian, directorul general al Rematholding: „Nu există posibilitatea de a verifica autorizaţiile de mediu“

„Suntem o societate care a investit mai mult de 40 de milioane de euro în utilaje moderne care la ora actuală nu există nici în Austria, nici în alte țări europene. Din păcate însă ne deranjează câteva aspecte.

Nu există posibilitatea de a verifica autorizaţiile de mediu. Înainte aveam posibilitatea de a afla telefonic dacă o firmă are autorizație de mediu valabilă.

Apoi ni s-a comunicat că nu ni se răspunde decât la solicitarea scrisă, urmând să primim răspunsul după 30 de zile. Am scris la minister, mi s-a răspuns că ministerul nu are baza de date.

Întrebarea mea este cum putem verifica dacă o societate care aduce la noi un deşeu, deţine o autorizaţie falsă sau nu? Pentru că există pe piaţa deşeurilor autorizaţii false.

O altă problemă destul de importantă este taxa la groapa de gunoi, care nu înţelegem de ce nu s-a impus până în prezent. În momentul în care ar exista o astfel de taxă, ar costa prea mult depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi, iar interesul tuturor ar fi valorificarea deşeurilor.

Rematholding are o instalaţie de sortare, achiziţionată cu fonduri europene în Ploieşti şi suntem singuri în această zonă. Nu avem nevoie de material, ne descurcăm, dar nu este păcat că nu se poate autoriza? Am mers la primărie, la Consiliul Judeţean şi vrem să raportăm că noi luăm hârtie şi carton din materialul care se aruncă la groapă şi vrem să contribuim astfel la raportarea privind recuperarea deşeurilor, dar nu se poate.

O altă problemă din punctul nostru de vedere sunt societăţile de preluare de responsabilitate. Nu mi se pare normal ca o societate de transfer de responsabilitate să primească bani de la un magazin şi apoi tot ea să plătească magazinul că face reciclare. Dacă eşti societate de preluare de responsabilitate, trebuie să îţi găseşti agenţi cu care să lucrezi în piaţă şi să faci reciclare în România.“   

Aurora Olescu, director general Gremlin Computer SRLAurora Olescu, director general Gremlin Computer SRL: „Statutul de End of Waste nu este încă recunoscut în România“

„Vreau să amintesc că România face parte din comunitatea europeană și nu mi se pare normal ca reglementările la nivel european, inclusiv regulamentele europene în materie de „end-of-waste“ (încetarea statutului de deşeu), chiar acum după câţiva ani de la intrarea lor în vigoare, să nu fie recunoscute în România.

Gremlin Computer a fost printre primele firme din România care a implementat statul de reciclator final prin aceste regulamente europene de „end of waste“ pentru metal şi sticlă. Am fost printre primele societăţi care a implementat inclusiv eticheta de „EMAS“, deci avem un management integrat de mediu care este verificat. Din nefericire, toate aceste eforturi pe care noi le-am făcut și pentru a-i ajuta pe partenerii noştri, organizaţiile de preluare a responsabilităţii, demonstrând că circuitul trasabilităţii este închis în mod foarte clar prin încetarea statutului de deșeu, au fost în zadar.

Fiindcă din păcate autorităţile de mediu nu au recunoscut aceste certificări. Noi primim deşeuri şi le transformăm în mărfuri, iar acestea nu pot fi tratate fiscal corect în România pentru că legislaţia nu permite acest lucru.“   

Dumitru Gheorghe, preşedintele Organizaţiei Patronale şi Profesionale OPP RematDumitru Gheorghe, preşedintele Organizaţiei Patronale şi Profesionale OPP Remat: „Valabilitatea autorizaţiei de mediu să fie egală cu autorizaţia de funcţionare a societăţii“

„Cred că în ultimii cinci ani am făcut nenumărate solicitări şi documente pe care le-am depus la MMAP, la organele de control şi îndrumare şi la autorităţi pentru reglementări, astfel încât activitatea din acest domeniu să fie mult mai bine organizată şi eficientă. Se impune un nou tip de autorizaţie care să permită sau să reglementeze în mod clar cine are dreptul şi până la ce nivel. Un alt lucru pe care trebuie să îl avem în vedere este că trebuie să existe o autorizare specifică pentru colectare.

Totodată, aceia care au autorizaţie pentru valorificarea deşeurilor, îndeplinesc automat şi condiţiile pentru colectare şi nu cred că mai este nevoie de o altă autorizaţie separată, iar aceia care se ocupă de comerţ nu cred că au nevoie de autorizaţie de mediu specifică.

Este esenţial ca valabilitatea autorizaţiei de mediu să fie egală cu autorizaţia de funcţionare a societăţii, atât din punct de vedere fiscal, cât și din punct de vedere al mediului.

Vreau să se ţină cont că multe dintre firmele din cadrul patronatului nostru se ocupă de managementul integrat al deşeurilor, deci elimină, prelucrează, valorifică, colectează deşeuri, iar unii se ocupă şi cu deşeurile periculoase. În astfel de firme sunt persoane care au o gândire laborioasă de care ar fi bine să profitaţi.“   

Marinela Dracea, directorul executiv al CIROMMarinela Dracea, directorul executiv al CIROM: „Nu avem deșeuri care să ajungă la noi pentru valorificare“

„În numele producătorilor de ciment care au realizat investiții de peste 80 de milioane de euro tocmai pentru a oferi o soluție de valorificare energetică și materială simultan a deșeurilor care nu se mai pretează reciclării, vin și mă plâng că nu avem deșeuri care să ajungă la noi pentru valorificare, soluție care, așa cum v-am spus, este recunoscută ca fiind una din cele mai bune practici la nivel european.

Nu avem deșeuri fiindcă este mai simplu, mai ieftin și mai populist să le ducem la depozitele de gunoi, fără să avem o gândire pe termen lung, fără să ne aducem aminte că mai e puțin până în anul 2020, an în care România trebuie să își atingă obiectivul de 50% reciclare a deșeurilor menajere și dacă într-adevăr nu o să ne atingem acest obiectiv, în condițiile când acum suntem la 3%, în afară de faptul că vom plăti penalități, vom fi nevoiți să facem și eforturi în continuare pentru a ne îndeplini obiectivul.

Întrebarea mea este următoarea: Care este procedura de elaborare și de aprobare a acelei legi sau ordonanțe de urgență privind taxa la depozitare, când estimați că va fi elaborat un act normativ care să stabilească data de 1 ianuarie 2016 ca termen pentru aplicarea taxei la depozitare?“   

Florin Diaconu, comisarul general al GNMFlorin Diaconu, comisarul general al GNM: „În România transportul fierului vechi cu trenul e valorificare“

„Am să încerc să răspund eu la întrebări și pe partea de autorizări, și pe cea de control. Am 20 de ani de control la activ, acum ocupând funcția de comisar general al Gărzii Naționale de Mediu sunt suspendat din funcția de director general al Agenției Naționale pentru Protecţia Mediului.

Referitor la neuniformitatea autorizațiilor de mediu. O autorizație de mediu este dependentă în proporție de 60-70% de memoriul tehnic pe care-l depuneți. Dumneavoastră, ca beneficiar al unei autorizații, pe procedura de obținere a acestei autorizații de mediu, faceți o descriere a proceselor, a procedeelor, a tehnologiilor pe care le aveți. Și atunci și eu sunt uimit că aceeași societate care desfășoară cam aceeași activitate, una la Bacău, alta la Suceava își descrie diferit activitatea. Cei care lucrează la autorizări sunt specialiști în procedura de emitere a autorizațiilor. Ministerul Mediului nu își permite să aibă specialiști pe fiecare domeniu în parte. Să vă dau un exemplu.

Pe o autorizație integrată eu am cele mai bune practici către care legislaţia mă trimite să le folosesc, descrise la nivelul Uniunii Europene, procese, procedee cu consumuri minime de energie și așa mai departe.

Dar sub procedura de autorizare la autorizațiile simple, eu nu am aceste standarde și standardizări ale unor operații.

În momentul acesta eu cred că dumneavoastră, organizați la nivel de grup pe anumite activități, ați putea să elaborați niște modele, niște descrieri de proceduri cât mai apropiate de o anumită zonă de standardizare. Pentru că eu ca funcționar la autorizări îl ascult pe cel care îmi descrie cum face el un anumit procedeu de reciclare. Apoi vine Garda de Mediu și verifică dacă se respectă condițiile puse la emiterea autorizației, dar eu nu pot să-l verific pe el fiindcă nu sunt specialist punctual pe domeniul lui. Nu pot nici să-l contrazic că el este în stare să facă valorificare sau reciclare pe tot codul de deșeuri, pe 156.

Aceasta este problema mea, fiindcă în spatele unei autorizații el vine cu o listă prin care poate să facă reciclare pe o sută de coduri, poate să facă nu știu ce transport și așa mai departe. E foarte greu pentru Gardă să demonstreze că nu e adevărat. Pentru că parametrii de ieșire sunt foarte puțin monitorizați. De exemplu, dacă cineva a luat un fier vechi și a vândut o țeavă, este cumva interpretabil dacă este sau nu valorificare sau reciclare. Eu, ca inginer văd un fier vechi care intră într-un furnal, s-a scos oțel, fontă, iar această operațiune o văd ca fiind valorificare.

Dar în România se consideră valorificare încărcatul trenului cu fier vechi și suitul încărcăturii pe vapor. E foarte greu ca fără ajutorul dumneavostră să elaborăm niște standarde. Cred ar trebui încheiat un parteneriat, un grup de lucru după cum s-a discutat la început pentru a impune niște condiții, niște coeficienți, în aşa fel încât cei care vor să lucreze în afara legii să nu aibă posibilitatea de a jongla cu interpretări ale legii.“   

Ionuț Georgescu, director general Intersemat SAIonuț Georgescu, director general Intersemat SA: „ANRSC, o autoritate de stat pentru servicii publice, emite definiții noi privind deșeurile“

„Nu vreau să fiu extremist sau alarmist. Dar dacă ne uităm în ultima perioadă, în special pe partea de legiferare și pe cea de activitate a actorilor din sistem, lucrurile sunt într-un haos crescător. Am ajuns deja să nu mai respectăm Directiva cadru 98/2008, avem autorități de stat care se implică în mod activ, perturbând intenționat sistemul de management al deșeurilor, și aici mă refer la ANRSC, care este o autoritate de stat pentru servicii publice, dar care emite definiții noi privind deșeurile și definiții noi privind apa caldă și cu toate acestea, noi stăm aici și spunem cât de bine este. În acest moment, deși în anul 2011, după Legea nr. 211, trebuia continuat un proces de modificare a tuturor actelor subsecvente, acest proces a fost oprit, mai mult, a fost deraiat în punctele importante.

În ultimele luni vedem în zona de DEEE-uri și de ambalaje o nouă poziționare a ministerului, fapt ce ne bucură. Vedem acum, că deși Parlamentul a decis amânarea taxei pe depozitare cu doi ani de zile, Ministerul Mediului încearcă să introducă taxa de anul viitor, să mai câştige un an din amânarea aleșilor noștri. Mă bucur că doamna minstru a fost directă și ne-a spus de salubriști.

Fiindcă știm cu toții că salubriștii sunt cei care nu vor această taxă pentru că activitatea lor importantă, de transportatori ai deșeurilor de la noi de acasă până la groapă, va fi perturbată.

Ei nu știu să sorteze, ei nu știu să trateze, ei nu știu decât să depoziteze.

Primăria uită că are obligații și în loc să colaboreze cu producătorul și să își asume responsabilitatea, dă vina pe salubrist. Ori 99,9% din contractele de salubritate ar putea fi anulate de către Garda de Mediu, pentru că nu fac colectare selectivă.

Avem o problemă asupra căreia vreau să atrag atenția. Administrația Fondului pentru Mediu își organizează actul de control bazându-se pe autorizaţia de mediu eliberată de agențiile de mediu. Din fericire sau din păcate, administrația AFM-ului nu poate să conteste o autorizație decât dacă face un document către instituțiile abilitate. De principiu poate aș fi de acord că sunt anumite companii care au primit autorizare de reciclator și nu ar fi trebuit să o primească. Dar din păcate, nu AFM-ul, și nu într-o relație directă cu OTR-ul, face această constatare. Faptul că ați trecut într-un document de control că nu recunoașteți o calitate deoarece nu recunoașteți autoritatea de reglementare este un lucru extrem de grav. De fapt nu recunoașteți dreptul agenției de mediu de a emite un act de reglementare.“   

Nicolae Neacșu, vicepreședinte al Administrației Fondului pentru MediuNicolae Neacșu, vicepreședinte al Administrației Fondului pentru Mediu: „Noi dorim să finanțăm proiecte din domeniul colectării“

„Este adevărat că avem ca țară probleme în ceea ce privește cantitățile de deșeuri colectate. Pentru aceasta Administrația Fondului pentru Mediu are niște linii de finanțare pe partea de gestiune a deșeurilor. Acum câteva zile am înființat o comisie pentru elaborarea unui ghid de finanțare pentru proiecte în mod special din cadrul colectării și sortării deșeurilor.

Am avut întâlniri cu reprezentanți ai Asociației Române a Salubriștilor, cu Direcția generală a Deșeurilor din cadrul ministerului, și am constatat că reciclatorii reclamă faptul că la ei nu ajung cantitățile necesare de deșeuri și de aceea sunt obligați să importe deșeuri sau dacă ajung la ei deșeuri, ele sunt contaminate. De aceea noi ne-am gândit să finanțăm proiecte prin care să dăm posibilitatea colectorilor, salubriștilor, operatorilor economici care desfășoară activități de colectare și sortare să facă o colectare mai bună și cu o calitate mai bună a deșeurilor, ceea ce ar da o valoare mai mare produselor.

Noi dorim să finanțăm proiecte din domeniul colectării, dar nu avem cum să știm exact ce dorește piața să fie finanțat, în câte fracții se dorește ca deșeul să fie colectat, în patru fracții plus deșeu organic, în două, reciclabil și fracție umedă, iar acest lucru este foarte important pentru ca noi să știm direcția spre care România se îndreaptă. Pe de altă parte, dacă vom începe să finanțăm tot felul de proiecte care la un moment dat nu se vor integra în sistem, părerea mea este că vom risipi banii contribuabililor.“   

Dezbaterile sunt în curs

Liliana Nichita, Eco-Rom AmbalajeLiliana Nichita, Eco-Rom Ambalaje: „Formularul de încărcare-descărcare poate înlocui toate celelalte documente“

„Am identificat câteva probleme pe care noi le-am văzut în autorizațiile de mediu. Și aici nu vreau să dau vina pe cei care sunt în APM-uri la reglementări.

Elaborarea acelor ghiduri care să le arate celor din agenții ce trebuie să conțină o autorizație de mediu care este emisă pentru un reciclator, pentru un colector sau pentru un operator care acționează în acest domeniu este utilă.

Pentru că avem situații în care autorizațiile de mediu sunt extraordinar de detaliate și de bine structurate și explicate, dar avem și situații în care există anumite ambiguități, iar interesul nostru și al dumneavoastră ca autorități este să înțelegem același lucru când citim o autorizație.

Faptul că s-a decis astăzi crearea unui grup de lucru și ințierea unei notificări a ordinului privind procedura de autorizare este un mare pas înainte. Noi suntem voluntari în a aduce ceva benefic în cadrul acestui demers. Venim cu toată experiența pe care o avem și cu toată disponibilitatea. Dincolo de problemele pe care le ridică autorizațiile de mediu, corelat discutăm de problema trasabilității. Trasabilitatea nu s-a inventat în România, ea există în toată Europa, în toată lumea. Nu e un cuvânt românesc. Atâta doar că noi l-am făcut să fie foarte stufos. Și nu cred că vreți să știți câte camere avem noi la Economic transformate în magazii de documente.

Este important să încercăm, ca această complexitate pe care noi am creat-o pentru a ne apăra, să o transformăm. Avem nevoie de o procedură de trasabilitate simplă, iar propunerea noastră este să identificăm un document unic de trasabilitate. Împreună cu colegii din companie, noi am identificat acest document ca fiind formularul de încărcare-descărcare. Vrem să renunțăm la facturi, la avize, la bonuri, la toate celelalte documente și să încercăm ca acest formular de încărcare-descărcare să conțină absolut toate elementele de care avem nevoie în dovedirea trasabilității. Să îl înregistrăm undeva în așa fel încât să nu aibă doi colectori același document de încărcare-descărcare, astfel încât să ne fie simplu și nouă și autorităților. Printr-o simplă scanare a numerelor de înregistrare să se poate identifica dacă există sau nu dublări de cantități.

Este din punctul nostru de vedere un mare pas înainte pe care am putea să-l facem.

În ceea ce privește controlul, noi încă de la început am susținut acest demers, pentru că Statul este menit să vegheze, să reglementeze. Dar modul în care se face acest control trebuie să fie și el supus unor reguli și am convingerea că așa cum simțim noi nevoia unei proceduri de control, îl simt și autoritățile. Până la urmă ne-ar fi simplu să știm de la începutul anului ce anume trebuie să pregătim și în ce format. Dacă le facem în format electronic, atât inspectorii AFM, cât și colegii noștri vor pierde mult mai puțin timp. Această acuratețe a datelor nu va face decât să ne folosească tuturor, până la urmă României care astfel va putea dovedi oricând dacă o tonă s-a reciclat sau nu.

Legat de calitatea deșeului vreau să fac o mențiune. Ca să ai un deșeu de calitate trebuie să faci încă de la început sortare, fiindcă orice amestec duce la contaminare.

În discuțiile care au loc acum în cadrul pachetului de economie circulară s-a pus la un moment dat problema ca reciclarea să se măsoare la ieșirea din instalația de reciclare, lucru absolut aberant din punctul nostru de vedere. Noi nu avem cum să controlăm procesul tehnologic la un anume reciclator și nici nu este treaba noastră, dar reciclatorul are dreptul să primească un deșeu de calitate și nu gunoi. Trebuie să existe un nivel de calitate minimă a deșeului care intră în instalația de reciclare.

Acesta este și motivul pentru care pe formularul de încărcare-decărcare noi propunem ca reciclatorul să își asume care este cantitatea pe care intenționează să o recicleze din ceea ce a recepționat. Dacă hârtia are peste 10% grad de umiditate, nu o va usca nimeni, dar reciclatorul are să-i dea un scăzământ de 15 sau de 20%. Acea cantitate vrem să apară pe documente, iar noi să nu fim niciodată bănuiți că am vrea să înșelăm pe cineva.“   

Dragoș Doru, director general Advanced Metal Eco Processing SRLDragoș Doru, director general Advanced Metal Eco Processing SRL: „Nu am posibilitatea să verific autorizațiile de mediu“

„Problema cu care eu mă confrunt este legată de faptul că anul trecut am colectat și valorificat circa 3000 de tone de aluminiu, dar din cauza schimbărilor legislative care au avut loc la începutul anului trecut, nu am putut să dovedim trasabilitatea decât pentru 1200 de tone.

Din păcate, noi, care facem afaceri cinstit, avem nevoie de un aparat birocratic extrem de numeros. Pentru că în momentul în care încheiem un contract cu un furnizor de deșeuri de aluminiu ne confruntăm cu multe probleme. Prima este lipsa de unitate în ceea ce privește emiterea unor autorizații de mediu. Pot să vă spun că o autorizație de mediu pentru colectare emisă de Agenția de Mediu din Cluj este foarte diferită de o autorizație emisă de Timișoara, care autorizație și ea este foarte diferită de alta emisă în Sibiu și așa mai departe.“   

Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi PădurilorGraţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor:  „Sunt adepta continuității, de aceea nu îmi plac disfuncţionalităţile într-o anumită perioadă de timp“

„Eu v-am ascultat cu mare interes şi îi rog pe colegii mei să îşi noteze toate problemele pe care dumneavoastră le-aţi întâmpinat până în prezent şi nu întâmplător am cerut să facem această dezbatere astăzi, 16 iulie 2015. Am programat această dezbatere împreună cu Revista ecologic pentru că mă aşteptam să treacă proiectul de lege privind ambalajele şi vreau să vă mărturisesc că acesta a fost un obiectiv important pentru mine de când am devenit ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Eu mi-am propus ca pe problemele de infringement, una dintre problemele pe care să le pot rezolva este să duc proiectul de lege în dezbatere de urgenţă în Parlamentul României, iar astfel să se rezolve şi această problemă a deşeurilor de ambalaje. Astfel, am reuşit într-o perioadă de şase luni de zile să rezolvăm două probleme pe infringement. În discuţiile pe care le-am avut cu mulţi dintre producători şi cu reprezentanţi ai dumneavoastră, eu am constatat aceste disfuncţionalităţi şi mi s-au părut ilogice. Acum de exemplu, cineva a întrebat, cred că de la Rematholding, de ce nu se măreşte taxa la groapă?

Dacă ar fi după mine, aş pune o taxă incomensurabilă, astfel încât să stimulez fiecare cetăţean să colecteze selectiv, deşeul la groapă să fie zero, să reciclăm, să reintegrăm şi să avem într-adevăr produse finite ieftine, dar din păcate lucrul acesta nu îl putem face deocamdată.

Mi-aş dori foarte mult ca şi colegii dumneavoastră, salubriştii, să înţeleagă că profitul unei societăţi înseamnă într-adevăr crearea de locuri muncă, și un profit pentru ei, dar nu trebuie să uităm că facem parte dintr-un sistem şi trăim într-o comunitate de care toţi trebuie să avem grijă.

Taxa la groapă, de la 1 ianuarie 2016, printr-o Hotărâre de Guvern dată acum o lună, a fost mărită cu 80 de ron pe tonă, iar de la 1 ianuarie 2017, aceasta va fi majorată cu 120 de ron pe tonă. Dar noi vom fi foarte atenți ca tariful de salubrizare pentru populație să nu crească.

Vreau să ştiţi că Garda de Mediu va fi extrem de vigilentă începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi nu numai, pentru că ştim foarte bine ce înseamnă traseul deşeului, ce se întâmplă cu acesta, plecând din curtea cetăţeanului şi până la groapa de gunoi.

În urma acestor dezbateri vreau să începem împreună cu dumneavoastră să corectăm reglementările în ceea ce privește autorizațiile, în coordonare cu celelalte legi şi cu directivele europene.

De aceea, este bine să fiţi foarte vigilenți asupra Ordinului de Ministru, care trebuie să fie acoperitor, să nu vă pună în primejdie sub nicio formă, astfel încât să nu existe anumite situaţii în care să vi se poată pune activitatea în situaţii delicate. În acelaşi timp şi legile care vor veni vor trebui să fie foarte bine legate şi de mediul fiscal.

Vă spun sincer că şi eu am fost surprinsă de ce ca ministru nu pot să intru să consult o listă a producătorilor, nu pot să intru într-o bază de date şi să mă asigur că firma respectivă este sau nu radiată din punct de vedere fiscal.

Implementarea sistemului SIM o vom face cu certitudine până la sfârşitul acestui an, pentru că vom avea în felul acesta o protecţie a tuturor, nu numai o bună informare a celor care trebuie să controleze și care trebuie să știe în orice moment dacă a fost emisă o autorizație și dacă în ea au fost incluse și respectate toate normele.

Noi suntem în lucru la ANPM, astfel încât acest sistem să fie implementat până la sfârşitul anului 2015, iar autorizaţiile de mediu vor trebui structurate pe domenii, astfel încât să nu bulversăm sistemul şi să uşurăm şi munca agenţiilor locale. Cu părere de rău trebuie să recunoaştem că am ajuns la mijlocul acestui an fără SIM, cu toate că acest sistem trebuia implementat de foarte mult timp, iar multe dintre discuţiile de azi nu ar mai fi fost necesare.

Eu am o vorbă, nu prea îmi place să mă uit în trecut, pentru că pentru mine viitorul este foarte important, dar cred că responsabilizarea celor care conduc anumite instituţii trebuie să fie la fel de mare.

Sunt adepta continuității, de aceea nu îmi plac disfuncţionalităţile într-o anumită perioadă de timp, care au după cum vedeți repercusiuni asupra tuturor la un moment dat.

Am reuşit să aprobăm acel proiect de lege după foarte multe zile de muncă, alături de direcția de specialitate din minister și după nenumărate întâlniri cu ANRSC-ul şi cu mulți alții, şi mă bucur că am reușit până la urmă să-l ducem la bun sfârșit.

Vreau să vă asigur încă o dată că aveţi un mare sprijin în mine şi în colegii mei, şi că nu avem niciun interes să blocăm acest sistem, dimpotrivă ne dorim cu toții sincer să evoluăm.“   



Alte articole in rubrica Actualitate