„Scandalul Volkswagen“ faţă în faţă cu politicile europene privind emisiile - Actualitate | Ecologic

Actualitate

„Scandalul Volkswagen“ faţă în faţă cu politicile europene privind emisiile

12 November 2015 - 05:38 PM Actualitate

Deviza uzuală în AmsterdamCetăţenii din multe ţări, atât europene, cât şi de peste Ocean nu au deocamdată o imagine desenată cât de cât mai aproape de realitate în legătură cu scandalul iscat în Statele Unite generat de descoperirea unui software cu care germanii au echipat mai multe modele de autovehicule Volkswagen cu motoare diesel, un soft care ar fi păcălit aparatura de testare a emisiilor generate de motoare. Emisiile ar fi fost în realitate mult mai mari, unele voci acuzând producătorul european că ele ar fi şi de zeci de ori peste limitele admise. S-a încercat trecerea peste primul şoc căutându-se tot felul de scuze şi justificări, invocându-se un potenţial răspuns dat reacţiilor europene faţă de activitatea giganţilor Google şi Facebook, ori o atenţionare că TTIP are nevoie de o soluţie.

ecologic

În 1986, primarii a şase municipii importante europene (Barcelona, Birmingham, Frankfurt, Lyon, Milano şi Rotterdam) au avut iniţiativa înfiinţării reţelei botezate atunci „Eurocities“.

Obiectivul declarat încă de la fondarea reţelei a fost acela de a întări rolul pe care ar trebui să îl joace administraţia locală în cadrul unei structuri de guvernare aşezate pe mai multe nivele.

În prezent, în cadrul Eurocities sunt deja reprezentanţi ai administraţiilor locale din peste 130 de mari municipii europene, cât şi din alte 40 de municipii partenere. Aceşti aleşi reprezintă 130 de milioane de cetăţeni din 35 de ţări.

Schimbul permanent de experienţă între membrii săi este asigurat prin funcţionarea a şase forumuri tematice, cât şi printr-un număr mare de grupuri de lucru, activităţi şi proiecte. Reprezentanţii Eurocities colaborează permanent cu instituţiile europene în speranţa de a rezolva problemele de zi cu zi cu care se confruntă cetăţenii marilor oraşe europene.

•••

Scandalul declanşat de problema emisiilor autovehiculelor Volkswagen cu motoare diesel a determinat luarea unei poziţii publice de către secretarul general al Eurocities, Anna Lisa Boni, într-un articol publicat de EurActiv în 15 octombrie a.c.

Anna Lisa Boni (foto: womenincomputing.eu)În oraşele europene, problema calităţii aerului este luată în serios de către administraţiile locale. Ea constituie unul dintre factorii-cheie care asigură condiţii propice pentru dezvoltarea economică şi socială a comunităţilor. Însă dacă nu există un sistem adecvat de măsurare a emisiilor provenite de la autovehicule nu va exista nici speranţa că locuitorii pot respira un aer curat.

Descoperirea măsurătorilor falsificate ale emisiilor în SUA nu a făcut altceva decât să atragă într-un mod mai serios atenţia asupra acestei probleme: ce facem în Europa pentru a reduce emisiile de noxe de la autovehicule şi cum putem adopta un sistem de măsurare a acestora care să nu se dovedească ulterior ineficient?

În oraşele mari au fost luate până acum măsuri pentru păstrarea unui aer curat prin încurajarea cetăţenilor să meargă mai mult pe jos sau să folosească bicicletele, a fost îmbunătăţită logistica transportului în comun, s-au introdus sisteme de încălzire mai curate şi s-a urmărit creşterea eficienţei energetice a clădirilor. Cu toate acestea însă, aerul din oraşele europene continuă să fie mai poluat decât prevede legislaţia adoptată deja.

Problema continuă să fie folosirea unui sistem depăşit de măsurare a oxizilor de azot proveniţi de la autovehicule, deoarece el nu ţine cont de funcţionarea start-stop repetată din interiorul oraşelor, rezultatele măsurătorilor nefiind reale. Există propunerea ca până în 2017 să se adopte un sistem nou de măsurare a emisiilor, care să ţină cont de modul în care sunt utilizate motoarele autovehiculelor în interiorul oraşelor şi care să se încadreze totodată în standardul Euro 6 deja existent.

Viaţa ne-a mai dat o lecţie prin evenimentele petrecute în ultima perioadă. Este insuficientă măsurarea emisiilor unei singure maşini, iar apoi pe baza rezultatelor obţinute să fie vândute alte milioane de vehicule.

Desigur, problemele nu se vor rezolva doar prin îmbunătăţirea sistemelor de măsurare a emisiilor autovehiculelor, ci prin adoptarea unor politici mai stricte, care să includă şi taxarea poluării, inclusiv în agricultură. Şi pentru a ne rezolva problemele va trebui să ne folosim şi de autoturisme care să aibă aceleaşi emisii şi pe hârtie, şi în realitate.

Schimbând registrul fără a ne îndepărta de subiect, ţinem să subliniem poziţia (exprimată tot în cadrul dezbaterilor găzduite de EurActiv) de către Dick Roche (fost ministru al Mediului în Irlanda): o bună parte a măsurătorilor pe baza cărora Comisia Europeană şi-a construit politica privind reducerea emisiilor „sunt false“! *

Desigur că o afirmaţie atât de directă poate şoca cititorul neintrodus în mecanismul birocratic de adoptare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene, dar Roche îşi bazează poziţia pe o serie de argumente critice la adresa organismelor comunitare.

Potrivit politicianului irlandez, ultimii zece ani în care s-a încercat la nivelul UE crearea unei politici viabile în domeniul transporturilor au fost în realitate nişte ani pierduţi.

Dick Roche (foto: zpravy.aktualne.cz)Afirmaţia a fost urmată de înşiruirea mai multor argumente dificil de contrazis. Emisiile de gaze cu efect de seră generate de sectorul transporturilor a crescut an de an, reprezentând în prezent cea mai mare „felie“ din totalul emisiilor. Anual se înregistrează în întreaga Europă decese cauzate de noxele generate de motoarele diesel. Unele activităţi bine ţintite de lobby sprijinite de mai multe organizaţii neguvernamentale au reuşit să abată discuţii importante de la subiectele reale, de interes public. Europa a ajuns să importe combustibil pentru motoarele diesel, în timp ce surplusul de benzină a ajuns la export. Producţia europeană de etanol a fost subminată în mod sistematic. Unele investiţii potenţiale din agricultură s-au pierdut, odată cu locurile de muncă. Toate aceste aspecte au redus oportunităţile Europei de a-şi reduce dependenţa de importurile de combustibili fosili, alte resurse fiind practic risipite. După toate acestea, factorii de decizie europeni au ajuns să adopte un sistem de taxare care avantajează energia „murdară“, care s-a dovedit ineficient în cazul emisiilor şi care aproape că a distrus propria industrie a biocombustibilului. Iar acum aflăm cu stupoare şi faptul că o parte a datelor pe baza cărora au fost realizate în parte politicile de mediu au fost de fapt măsluite.

De aceea, toate aceste elemente îl fac pe cetăţean să îşi pună întrebarea (incomodă pentru politicieni) cum poate fi actuala structură a Uniunii Europene în măsură să răspundă atâtor realităţi complexe bazându-se pe indicatori reali şi nu pe unii fantezişti.

Scurtă trecere în revistă a evenimentelor

La sfârşitul anului 2013, un ONG american (ICCT - International Council on Clean Transportation) a finanţat cu 50.000 de dolari un studiu la care a lucrat o echipă a Universităţii West Virginia condusă de inginerul Daniel Carder. Echipa a efectuat mai multe teste pe drumurile din Los Angeles şi Seattle, care au oferit rezultate atât de grave, încât cei implicaţi au crezut, iniţial, că studiul lor „are o problemă“. „Primul lucru pe care îl faci este să te uiţi în oglindă şi să te întrebi dacă ai făcut totul cum se cuvine. Întotdeauna dai vina pe propria persoană“, a declarat Carder într-un interviu acordat Reuters şi citat de Huffington Post şi Gândul. „Am descoperit diferenţe majore. A existat o maşină VW cu noxe de 15-35 de ori mai mari decât normele admise şi alta cu noxe de 10-20 de ori mai mari decât cele acceptate“.

Universitatea din Virginia de Vest nu este novice în domeniul cercetării emisiilor poluante şi realizează asemenea studii de 15 ani. Carder a făcut parte dintr-o echipă de 15 membri de la West Virginia University, care a dezvoltat aparatura portabilă pentru realizarea testelor de noxe. Inovaţia a făcut parte dintr-o înţelegere încheiată în 1998 între Departamentul american de Justiţie şi mai mulţi producători de motoare diesel de mare capacitate cilindrică, precum Caterpillar Inc. şi Cummins Engine Co.

După ce scandalul a ajuns în presă, adevărul gol-goluţ (şi mai ales crud pentru unii) începe să iasă la suprafaţă. Toţi marii producători auto trişează la testele oficiale privind emisiile poluante, diferenţele între nivelul declarat al cantităţilor de CO2 emise şi cel real ajungând, în unele cazuri, la peste 50%, potrivit unui raport al Transport & Environment. Organizaţia independentă susţine că marile concerne auto mint şi atunci când vine vorba de consumul de carburant al maşinilor, consumul real fiind în unele cazuri cu peste 40% mai ridicat faţă de valorile admise ca standard în testele privind poluarea.

Companiile obişnuiesc să folosească exemplare speciale ale modelelor testate, preparate pentru a da rezultate cât mai reduse de consum şi emisii, precum şi interpretări „creative“ ale procedurilor de testare. De asemenea, sunt exploatate „flexibilităţi“ puse la dispoziţie de legislaţie şi de testele oficiale, practică apărută mai ales în 2013 şi 2014.

Ulterior, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a extins investigațiile privind falsificarea rezultatelor testelor antipoluare și la alte modele diesel, produse de BMW, Chrysler, General Motors, Land Rover și Mercedes-Benz, anunța la începutul lunii octombrie publicația britanică Financial Times, citată de  DPA și Reuters.

Volkswagen

În Germania au început să cadă capete, iar procuratura a intrat pe fir cerând producătorilor locali informaţii, documente, declaraţii.

Adevărul (cunoscut de mulţi, dar trecut sub tăcere) a fost că problema emisiilor mari ale motoarelor diesel era cunoscută de ani buni. Să nu uităm că anul trecut Franţa a vrut să introducă unele interdicţii importurilor de autoturisme de fabricaţie germană.

În politică însă, o mână spală pe alta şi ambele faţa, după cum spune un vechi proverb românesc.  

_______
* Dick Roche - EU Commission is blinded by fake science, EurActiv, 15 octombrie 2015.



Alte articole in rubrica Actualitate