Orizont 2020: România din perspectiva pachetului de măsuri al Comisiei Europene privind Economia Circulară - Actualitate | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Actualitate

Orizont 2020: România din perspectiva pachetului de măsuri al Comisiei Europene privind Economia Circulară

07 March 2016 - 06:18 PM Actualitate

Revista Ecologic a organizat, în data de 4 februarie 2016, la Hotel Intercontinental Bucureşti, masa rotundă România - Orizont 2020 cu tema „România din perspectiva pachetului de măsuri al Comisiei Europene privind Economia Circulară“. Autorităţi, reciclatori, valorificatori şi organizaţii de transfer de responsabilitate au încercat să găsească soluţii pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă în prezent piaţa de-şeurilor din România.
Redăm o parte din luările de cuvânt menţionând faptul că discuţiile sau purtat liber, iar autorităţile şi agenţii economici au pus întrebări, au primit răspunsuri şi au încercat să găsească soluţii pentru rezolvarea unor probleme cu care se confruntă în prezent sectorul de management al deşeurilor din România.

 

Printre temele abordate în cadrul dezbaterii „România - Orizont 2020: România din perspectiva pachetului de măsuri al Comisiei Europene privind Economia Circulară“ s-au numărat transferul de responsabilitate al deşeurilor, introducerea taxei la depozitarea deşeurilor, colectarea selectivă, efectele implementării economiei circulare asupra societăţii etc.

La eveniment din partea autorităţilor au participat Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Corina Lupu, secretar de stat în MMAP, Mihaela Frăsineanu, directorul Direcţiei de Deşeuri din MMAP, Florin Diaconu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Szep Robert Eugen, comisar general adjunct al GNM, Doina Catrinoiu, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Brânduşa Petroaica, directorul Direcţiei de Deşeuri din ANPM şi alţii.

Orizont 2020: România din perspectiva pachetului de măsuri al Comisiei Europene privind Economia Circulară

Mediul de afaceri a fost reprezentat de cele mai importante firme din domeniul gestionării deşeurilor. Au fost prezenţi, printre mulţi alţii, Dumitru Mihalache, preşedintele Asociaţiei Române pentru Managementul Deşeurilor, Mihai Sofian, preşedintele Organizaţiei Patronale şi Profesionale REMAT, Constantin Damov, co-fondator Green Group şi vicepreşedinte ARMD, Marius Costache, director general GreenWEEE, GreenLamp şi GreenGlass, Valentin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei ECOTIC, Dragoş Călugăru, directorul general al Asociaţiei ECOTIC, Gheorghe Loloiu, directorul CCR Logistics, Corina Blănaru, directorul economic al societăţii Ecorec SA, Doru Iorga, director Ecologic 3R, Ionuţ Georgescu, director Intersemat, Vali Gheorghiţa, directorul societăţii Eco-X SA, Bogdan Ureche, directorul general al societăţii Eco Rom Ambalaje, Cătălin Butolo, directorul Rom Pack Management SA, Adrian Florescu, directorul Eco Lighting Colect, Radu Merica, directorul general al RER Ecologic SA şi alţii. 

Asistăm la o reaşezare a pieţei deşeurilor

Dumitru Matei, directorul general al publicaţiei EcologicReferindu-se la situaţia actuală Matei Dumitru, directorul publicaţiei ecologic, a subliniat importanţa creării unei colaborări permanente între autorităţi şi agenţii economici din domeniul reciclării.

„Îmi doresc foarte mult ca la această masă de lucru să se creeze un dialog. Un dialog între factorul decizional şi cel economic pe o temă, cred eu importantă pentru România, programul Comisiei Europene cu privire la Economia Circulară.

Revista ecologic a organizat seria de evenimente «România - Orizont 2020» pentru a veni în sprijinul operatorilor economici care se ocupă de valorificarea şi reciclarea deşeurilor. Şi nu în perioade de boom economic sau atunci când deciziile politice le-au fost favorabile, ci atunci când le-a fost mai greu. Nici astăzi nu suntem într-o situaţie fericită.

Asistăm la o reaşezare a pieţei deşeurilor, la o destrămare a sistemului de preluare de responsabilităţi din domeniul deşeurilor de ambalaje, totul în paralel cu o scădere fără precedent a preţului produselor reciclate, ca urmare scăderii preţului petrolului pe piaţa mondială.

Comisia Europeană vrea o transformare radicală a economiei. Întrebarea pe care v-o pun astăzi este: România este pregătită să facă acest pas?“ 

Responsabilitatea ne aparţine tuturor

Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi PădurilorÎn cadrul dezbaterii Cristiana Pașca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, şi-a reafirmat hotărârea de a schimba activitatea instituţiei, de a recupera cât mai mult din timpul pe care România l-a pierdut, menţionând faptul că în acest moment firmele care se ocupă de gestionarea deşeurilor trec printr-o perioadă dificilă. Taxa de depozitare, colectarea selectivă, reducerea deşeurilor, respectarea legii în domeniu, sunt numai câteva dintre obiectivele pe care ministrul tehnocrat al Mediului şi le-a asumat.

„Situația gestiunii deșeurilor nu este cum ne-am dori să fie, dar eu sunt un om optimist și întotdeauna mi-a plăcut să mă uit la o situație de criză ca la o situație de oportunitate. Avem în față foarte multe provocări, iar Uniunea Europeană prin politicile și, în general, prin viziunea pe care o are, îşi doreşte să se transforme într-o societate în care nu numai să reciclăm mult mai bine, dar în mod ideal să eliminăm complet deșeurile. Eu cred că România, prin ponderea pe care o are, merită să meargă mai departe pe acest drum. Este adevărat că acum subiectul legat de ambalaje și deșeuri este prezent în spațiul public, în media și în preocupările oamenilor. Au fost vehiculate foarte multe informații, unele corecte, foarte multe eronate și foarte multe dezinformări, dar se pare că acesta este sistemul de reflectare din România. Dar eu consider că trebuie să ținem linia dreaptă și să facem ceea ce este corect de făcut și ceea ce este legal.

Nu aș vrea să îndulcim situația de față pentru că nu mai este cazul, iar responsabilitatea cred că ne aparține tuturor, și celor care produc, și dumneavoastră, și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, şi instituțiilor publice și celor care la nivelul autorităților locale au responsabilitatea de organiza mai bine această activitate. Așa cum am mai precizat, acesta este un moment zero. Trebuie să privim înainte, iar fiecare dintre noi trebuie să își asume bine rolul și datoria pe care o are, fără să încerce să mai arunce vina acolo unde nu este cazul. Știu că gestiunea deșeurilor este într-un stadiu incipient într-un moment în care ar fi trebuit să fie pe o treaptă mult mai avansată și cred că în prezent Uniunea Europeană, prin asistența financiară pe care ne-a acordat-o, a avut încredere că vom reuși să ne atingem țintele și să ne organizăm corespunzător.

Din păcate, observ că foarte multe lucruri au fost făcute doar ca să bifăm niște căsuțe și să pară că am răspuns cerințelor Uniunii Europene, dar poate ceea ce nu s-a înțeles și vă spun ca un om care a lucrat în sistemul Uniunii Europene timp de câțiva ani, este că acolo nu se așteaptă doar ca noi să bifăm niște lucruri că am îndeplinit o lege, ei așteaptă să se producă o schimbare într-un mod real.

Iar eu cred că România a tratat acest aspect cu prea multă lejeritate. Știu că primul indicator al unui management eficient al deșeurilor este activarea peste tot în țară a colectării selective la sursă, iar aici autoritățile locale cred că au întârziat prea mult derularea acestui proces. În zadar colectăm noi separat în locuințele noastre, dacă operatori din salubritate colectează totul la grămadă și duc așa deșeurile la depozite. În ceea ce mă privește, din reflex, strâng deșeurile selectiv, dar mai departe le duc la ghena de gunoi sau la aceste tomberoane stradale, iar mai departe nu mai știu ce se întâmplă cu ele.

Nu-mi sunt străine deficiențele de sistem, le descopăr în fiecare zi, de aceea diagnosticul de criză de sistem nu este foarte departe de adevăr, dar această situație nu poate fi ascunsă și acoperită de hârtii care simulează activitatea de reciclare, cum din păcate cred că s-a întâmplat în anumite cazuri până în prezent. Viziunea pe care aș vrea să o avem și pe care MMAP și-o propune este ca România să devină o Societate a Reciclării, una în care deșeurile să fie percepute ca resursă, dar pentru ca acest lucru să se întâmple avem nevoie de implicarea tuturor și de conștientizarea acestui potențial până la urmă, pentru că trebuie să recunoaștem că există un potențial economic foarte mare, bineînțeles în afară de ameliorarea situației față de protejarea mediului înconjurător“, a declarat Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Impulsionarea tranziției către o economie verde

Ministrul Mediului a mai precizat: „Comisia Europeană propune o serie de măsuri pentru accelerarea tranziției Europei către o economie circulară și verde și în acest sens știți că a fost adoptat un pachet de măsuri pentru economia circulară. Eram acolo când s-a lucrat la acest pachet și îi cunosc destul de bine pe colegii mei care au formulat acest pachet legislativ. Este nevoie de o mai mare eficiență a utilizării resurselor și prin transformarea deșeurilor în resursă. Acest model nou aduce beneficii pentru competitivitate, creștere economică și ocuparea forței de muncă și bineînțeles și pentru mediul înconjurător. Însă această trecere de la o economie liniară la una circulară nu se poate face fără politici adecvate, iar aici Ministerul Mediului și instituțiile din subordinea acestuia, împreună cu celelalte ministere care au responsabilitatea în acest domeniu de activitate, au un rol foarte important de jucat. Acest lucru înseamnă măsuri care să conducă la reducerea deșeurilor, utilizarea eficientă a resurselor, o îndepărtare de economiile de tipul Procurare, Producție, Consum și Eliminare și îndreptarea către modelul bazat pe Refolosire, Reparare, Recondiționare și Reciclare. Aici, eu aș dori să împing lucrurile un pic mai departe pentru că pe termen lung viziunea ar trebui să fie o tranziție spre aceste patru R-uri într-o zonă în care se elimină complet deșeurile, adică să avem de la bun început produsele în așa fel încât atunci când își termină ciclul de viață, să fie complet degradabile, dar aceasta este o viziune pe termen lung și cred că este bine să ai un vis, ca să știm unde vrem să ajungem.

ORIZONT 2020

Propunerile Comisiei Europene pentru a realiza acest obiectiv variază în mare măsură și includ obiective noi privind deșeurile și indicatori noi pentru monitorizarea eficienței reutilizării resurselor, politici care să stimuleze reciclarea și să facă ciclurile de viață ale produselor mai durabile, precum și inițiative de a crea locuri de muncă ecologice și de a sprijini activitatea de antreprenoriat ecologic. Aș vrea să precizez niște cifre pe care cu siguranță cred că le cunoașteți, creșterea reutilizării, reciclării deșeurilor municipale trebuie să ajungă la 65% până în anul 2030, creșterea reciclării deșeurilor de ambalaje să fie la 75% până în același an, cu obiective specifice în funcție de materiale şi să sporească gradual între anii 2020-2030, pentru a atinge în anul 2025 - 90% la hârtie, până în anul 2030 - 60% la plastic, 80% lemn, 90% metale feroase, aluminiu și sticlă.

Cred că vă dați seama, pentru că lucrați de atâta timp în acest sistem, unde este situată România vis-a-vis de aceste ținte. Ni se cere desființarea treptată până în anul 2025 a depozitării deșeurilor reciclabile, o rată de depozitare de maximum 10%, iar noi suntem aproape de 90% depozitare, promovarea instrumentelor economice de descurajare a depozitării, vorbim despre celebra taxă de depozitare, şi aici România este în întârziere, reducerea generării de deșeuri alimentare cu 30% până în anul 2025, introducerea sistemului de avertizare pentru participarea și prevenirea posibilelor dificultăți de transpunere a obiectivelor. De asemenea, un aspect foarte important pe care Uniunea Europeană pune un mare accent, și ar trebui să facem și noi acest lucru, este îmbunătățirea coerenței generale prin alinierea definițiilor și eliminarea cerințelor legale perimate, iar și aici noi mai avem de lucru.

În fața acestui tablou european, evident că sunt niște pași de urmat, iar ceea ce noi încercăm să facem în cadrul Ministerului Mediului nu putem realiza fără ajutorul dumneavoastră, pentru că așa cum am mai precizat fiecare avem rolul și responsabilitatea noastră dacă ne dorim ca acest sistem să funcționeze normal.

Unul dintre obiectivele pe care mi le-am propus, în aceste câteva luni de mandat, este impulsionarea tranziției către o economie verde, circulară și în acest cadru general bineînțeles problematica deșeuri-lor este un pilon principal.

ORIZONT 2020

Totodată, revizuirea legislației existente pentru a fi în concordanță cu noul pachet legislativ european, responsabilizarea tuturor factorilor implicați pentru deblocarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor, şi aici știți foarte bine cu toții că o parte din responsabilitate revine autorităților locale, iar noi avem discuții cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice încercând să vedem cum să îi stimulăm pe cei din autoritățile locale să se implice mai mult și să își facă mai bine treaba. Dorim includerea de programe din Fondul pentru Mediu pentru susținerea și finanțarea programelor de tipul prevenire, reducere, reparare, reutilizare, reciclare şi intensificarea controlului de către autoritățile abilitate.“

Eu știu că lucrurile s-au făcut conform legii

„De asemenea, s-a spus foarte mult că poate Ministerul Mediului nu și-a făcut bine treaba, controlând Organizațiile de Transfer de Responsabilitate. Aici eu știu că lucrurile s-au făcut conform legii și s-au efectuat controale atât cât s-a permis, iar când legea a fost schimbată, s-au făcut mai multe controale și ați văzut ce s-a descoperit acum un an de zile, iar această situație a dus la criza la care suntem în prezent. Susținerea industriei de reciclare și stimularea colectării selective la sursă sunt foarte importante.

Urgentarea introducerii taxei la depozitarea de deșeuri este o prioritate și pentru noi, știu că aceasta trebuie să intre în vigoare din anul 2017, dar noi ne dorim să se aplice mai repede, deblocarea sistemului de trasabilitate a deșeurilor, Sistemul Integrat de Mediu de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului și susținerea achizițiilor verzi, separarea creșterii economice de consumul de resurse și de impactul asupra mediului înconjurător sunt subiecte care ne preocupă în mod deosebit. Eu cred că ceea ce noi nu ar trebui să pierdem din vedere când discutăm de toate aceste lucruri este această viziune la nivel general, la nivel macro, este important să înțelegem de ce facem toate aceste lucruri, pentru că într-adevăr felul în care noi, ca societate umană ne dezvoltăm și impactul pe care îl avem asupra mediului înconjurător conduce la criza generală în care suntem în prezent.

În România, în cazul de față ne putem referi strict la criza ambalajelor, situație care ne preocupă în perioada aceasta. Dar avem foarte multe crize legate de degradarea accelerată a factorilor de mediu, atât în țară, cât și la nivel global, iar pe termen lung vor exista numai consecințe dramatice pentru noi toți. Așa că revin la ceea ce spuneam despre responsabilitate, trebuie să vedem toate aceste lucruri nu doar prin prisma unui business, ci la modul global și anume cum armonizăm mai bine interacțiunea pe care noi o avem cu mediul în care trăim, astfel încât să putem duce o viață decentă atât noi, cât și generațiile următoare.

Vreau să precizez faptul că lucrurile care au ieșit acum la suprafață ne fac pe toți să ne gândim foarte bine la aspecte importante, unde vrem să mergem și ce avem de făcut. Consider că Ministerul Mediului trebuie să aibă un parteneriat puternic cu toți actorii implicați în domeniul deșeurilor, iar în acest sens doamna Corina Lupu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, care se ocupă de problematica deșeurilor, are sarcina să organizeze grupuri de lucru și să discute cu toate părțile implicate astfel încât să găsim cele mai bune metode ca să punem sistemul deșeurilor pe picioare“, a mai subliniat ministrul Cristiana Paşca-Palmer. 

Pentru reciclare nu s-au mai dat fonduri din anul 2007

Președintele Organizației Patronale și Profesionale REMAT, Mihai SofianPreședintele Organizației Patronale și Profesionale REMAT, Mihai Sofian, a declarat: „Vreau să pun în discuţie câteva probleme foarte importante, iar una dintre acestea este cea a colectării selective, subiect pe care și doamna ministrul l-a atins. Din circuitul industrial noi reușim să colectăm 80% din deșeuri, dar din cel al gospodăriilor și al populației, abia dacă reușim să recuperăm un procent de 5%. Aici s-a precizat 10%, este OK și așa. Este foarte clar că trebuie făcut ceva, pentru că dacă nu se va face nimic concret în acest domeniu, activitățile de reciclare și valorificare vor dispărea din România. De ce? Pentru că cea mai mare parte din deșeuri vor fi depozitate în continuare la gropile de gunoi, unde se pierd deșeurile electrice și electronice, fierul, sticla, lemnul și alte materiale. Noi ne dorim să participăm la grupuri de lucru și vom susține această iniţiativă a ministerului.

Un punct important pentru noi este legat de vehiculele scoase din uz. Acum noi avem ca sarcină să recuperăm 95% din aceste vehicule, ceea ce înseamnă foarte mult având în vedere faptul că România nu este pregătită pentru această țintă.

Cred că sunt numai două societăți care ar putea să atingă acest obiectiv, dar în rest trebuie să se muncească foarte mult și este nevoie de fonduri, care din păcate nu au mai fost date de ani buni.

Fac o precizare foarte importantă și anume că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu ne-a mai dat fonduri din anul 2007. De atunci nu s-au mai primit bani pentru reciclarea și valorificarea deșeurilor. În ceea ce priveşte deșeurile electrice, electronice și bateriile, ţinta de colectare este 40%, iar reciclatorii, colectorii și valorificatorii se confruntă cu o mare problemă: ei nu reușesc să colecteze decât o cantitate foarte mică fiindcă, aşa cum a menţionat şi doamna ministru, sursa principală este la municipalitate, deșeurile sunt ale acesteia, iar inactivitatea ei se vede în cifrele pe care România le înregistrează an de an la capitolul colectare şi reciclare. Dacă primăriile nu fac ceva și nu îşi schimbă în primul rând atitudinea, noi nu o să reușim nici măcar să ne apropiem de ţintele de colectare pe care le-aţi menţionat, iar deşeurile vor ajunge tot la groapa de gunoi.

Anul trecut am avut o întâlnire unde s-a pus întrebarea de ce depozitarea la groapa de gunoi este atât de ieftină, 15-17 euro/tonă, ceea ce face ca toată lumea să arunce, pentru că este mai ieftin să arunci decât să colectezi și să reciclezi. Nu s-a schimbat nimic.

Trebuie avut în vedere faptul că sunt societăți care au făcut investiții mari în domeniul deșeurilor și acum nu au acces la marfă, deoarece primăria preferă să arunce la groapă decât să recicleze și să valorifice.“ 

Enforcement, transparență, coerență și implicare

Valentin Negoiță, președintele Asociației ECOTICValentin Negoiță, președintele Asociației ECOTIC: „Mă bucur să particip la o astfel de reuniune, în cadrul căreia o bună parte dintre actorii implicați în colectarea selectivă și reciclare sunt prezenți aici, spun o bună parte pentru că din păcate lipsesc reprezentanţii autorităţilor publice locale, cei care se ocupă direct de activitatea de colectare selectivă şi care sunt blamaţi deseori pentru că nu participă, cu mici excepții, la efortul național de colectare selectivă.

Legislația noastră este europeană, este bună, dar este ignorată de către autoritățile locale din motive pe care noi nu le cunoaștem prea bine și am să vă dau un exemplu dintre multe altele. Noi, ECOTIC, am fost refuzați în unele orașe din România atunci când am vrut să facem campanii de colectare sau campanii de conștentizare. Ni s-a spus că ei se pricep mai bine şi că oricum nu-i interesează.

În luna martie ECOTIC va deschide în premieră un centru de colectare la Iași, primul centru universal de colectare din țara noastră. Am întâmpinat probleme mari în a găsi o primărie în România care să fie dispusă să colaboreze cu noi. A trebuit să pierdem aproximativ cinci luni de zile aşteptând răspunsuri din partea primăriilor de la Cluj, București, Timișoara și Brașov. La Iași am găsit o primărie care să fie dispusă să primească de la noi un cadou, adică un centru universal de colectare a deşeurilor, realizat cu fonduri norvegiene.

Din punctul meu de vedere cele patru lucruri pe care le consider a fi foarte importante sunt enforcementul, transparența, coerența și implicarea. Îmi amintesc cele două vizite pe care le-au făcut reprezentanţii Comisiei Europene, în ianuarie şi mai 2015, când ne-au întrebat un singur lucru. De ce România nu reuşeşte să-şi atingă obiectivele de colectare selectivă?

Vă amintesc că la deşeurile electrice şi electronice 40% este ținta pe care o avem pentru anul 2016, iar aceasta este o țintă grea, dar nu imposibil de atins. Anul trecut, noi am depășit 45%, deci cu eforturi și cu acces la sursa de colectare, care evident că nu este numai una, lucrurile pot să intre pe făgașul cel bun. Eforturile despre care vorbim nu trebuie să fie însă doar ale noastre, ci ale tuturor celor care au responsabilităţi, conform legii, în procesul de colectare selectivă a deşeurilor.“ 

Colectarea deșeurilor electrice trebuie să fie un serviciu public

Dragoș Călugăru, directorul general al Asociației ECOTICDragoș Călugăru, directorul general al Asociației ECOTIC: „Anul trecut, Asociația ECOTIC a realizat un studiu complex împreună cu Universitatea Națiunilor Unite, un studiu care s-a mai efectuat numai în alte şase ţări europene.

Principiul a fost că tot ceea ce intră ca produs nou pe piaţă devine la un moment dat deșeu. Una dintre concluziile studiului este că sunt diferențe mari între ceea ce raportăm noi ca țară, ca statistici de comerț internațional și cantităţile din piaţă raportate de producători către autorităţi. O altă concluzie a fost că românii generează aproximativ 7,35 kg de electronice pe cap de locuitor, din care o parte (20%) se reutilizează, iar un procent de 16%, probabil, ajunge la colectorii stradali. Se constată însă un «bad habit», denumire dată de cei de la Universitatea Națiunilor Unite obiceiului pe care îl avem mulţi dintre noi, acela de a arunca la ghenă un produs electric sau electronic.

Se constată că foarte puţine DEEE-uri se duc către municipalitate sau retail. Noi considerăm că această activitate de colectare a deșeurilor electrice trebuie să fie un serviciu public efectuat pentru cetățean de către autoritatea publică locală, iar combaterea fluxului paralel și întărirea controalelor la toţi actorii din sistem sunt esenţiale pentru îndeplinirea obligaţiilor care ne revin.“ 

O mare problemă este inexistenţa unui incinerator

Dumitru Mihalache, președintele Asociației Române pentru Managementul DeșeurilorDumitru Mihalache, președintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor: „Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor este membru la ISWA (International Solid Waste Association) şi la FEAD (European Federation for Waste Management) organizaţie care lucrează direct cu Comisia Europeană. În cadrul asociației avem membri din industria de reciclare, colectori, organizații de transfer de responsabilitate şi persoane fizice care sunt specialiști în acest domeniu de activitate. Aș vrea să punctez câteva elemente importante referitoare la colectare. Încep cu suprataxa, cu taxa de depozitare, noi suntem de acord cu introducerea acesteia, numai că în România avem câteva probleme. Nu tot fluxul de deșeuri municipale poate fi reciclat, nu totul poate fi prelucrat. O fracție merge la reciclare, o parte merge la coincinerare, dar rămâne o altă parte, mare, care nu poate fi prelucrată, deoarece în România lipseşte un element, incinerarea deșeurilor. În București o mare problemă este inexistenţa unui incinerator care ar fi trebuit să fie funcțional de mult timp.

În ceea ce privește managementul integrat al deșeurilor, sunt numai câteva județe unde acest sistem funcționează şi din păcate acestea sunt foarte puține.

Avem unele nelămuriri cu ceea ce se vrea pentru că Legea nr. 51 este în Parlament pentru modificare și am tras concluzia că se încearcă să se facă o remunicipalizare a serviciilor.

În ceea ce privește sistemul integrat de management a fost propus un caiet de sarcini care a fost retras în județul Sălaj, unde criteriul principal pentru calificare era redevența. Ori, în momentul în care se introduce o redevenţă nu mai vorbim de un sistem de management, ci vorbim de taxe și impozite pentru autoritatea locală.

Trebuie să fim foarte atenți la elaborarea caietelor de sarcini, dacă vrem să facem reciclare și să avem un sistem de management integrat și să ne atingem obiectivele ca țară.

Părerea mea este că acest sistem trebuie introdus ca politică la nivel de țară. Noi am participat prin FEAD la elaborarea acestei strategii de economie circulară, acesta este obiectivul nostru și din acest motiv am primit în cadrul asociației noastre cei mai importanți jucători din piață. De aceea colaborăm cu asociații complementare, iar interesul nostru este ca țintele pe care le avem de atins să le îndeplinim. 

Trebuie făcută distincţia dintre reciclator şi colector

Doru Iorga, directorul general al companiei Ecologic 3R SADoru Iorga, directorul general al companiei Ecologic 3R SA: „Sunt nevoit să constat un singur lucru, că toată lumea aruncă cu pietre în OTR-uri, dar nimeni, inclusiv autoritățile, nu ne invită să ne spunem punctul de vedere. Dar de fapt cine suntem și ce facem noi? Noi nu facem altceva decât să preluăm obligațiile, inclusiv fluxurile financiare de la producători, să le gestionăm în condițiile legii și să le repartizăm spre ceea ce înseamnă industria de colectare. Trebuie făcută o distincție foarte clară între ceea ce înseamnă reciclator și cel care activează în industria colectării deşeurilor, deoarece aceste fonduri sunt destinate tocmai procesului de colectare, un proces care trebuie susţinut fiindcă nu e aducător de profit. În condițiile în care noi, OTR-urile, ne-am făcut treaba așa cum prevede legea, în spiritul şi în litera ei, mă întreb de ce în prezent tot noi suntem cei acuzați.

Este o întrebare care la un moment dat va necesita niște răspunsuri. Când vor veni aceste răspunsuri se va vedea că există o lipsă de legislație în acest sistem, o lipsă pe care noi am reclamat-o demult, dar care din păcate nici în ziua de astăzi nu a fost rezolvată.

Se vehiculează această valoare de 2 lei pe kilogram de ambalaj care ar trebui plătită la AFM. Pentru noi este foarte important să înţelegem un lucru. Ce reprezintă această valoare în viziunea Ministerului Mediului în prezent, este o amendă sau o penalitate? Fiindcă una este să aplici o amendă și alta este ca ea să devină o penalitate.

Sau poate va fi o taxă către Administrația Fondului pentru Mediu? Iar cei care vor plăti cei 2 lei pe kilogram către AFM, înseamnă că şi-au îndeplinit astfel şi obligațiile?

Fiindcă noi am înțeles că această plată nu înseamnă și îndeplinirea obligațiilor producătorilor și nu are o legătură cu obiectivele noastre la nivel național.

Al treilea lucru pe care vreau să îl punctez este legat de măsurile pe care Ministerul Mediului intenționează să le ia în ceea ce priveşte ambalajele, deoarece toţi așteptăm cu interes măsurile legislative aferente Legii nr. 249, lege care reglementează gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Fiindcă trebuie făcut ceva astfel încât să nu se mai repete situația din anul 2015.

Cred că trebuie să acceptăm adevărul, fără a ne acuza unii pe alţii, fără a împărți vina, pentru că nu despre asta este vorba acum.
La ora acuală sunt mult prea multe lucruri care ar trebui lămurite. Iar toţi cei implicaţi aşteaptă ca toate clarificările să vină din partea Ministerului Mediului.“ 

Se dorește din anumite zone distrugerea încrederii

Ionuț Georgescu, directorul general al societății Intersemat SAIonuț Georgescu, directorul general al societății Intersemat SA: „În realitate știam şi s-a spus de multă vreme, de ani de zile chiar, că în acest sistem există operatori care circulă hârtii și nu circulă deșeuri. Nu ar trebui să ne facem că nu ştim, să mai ascundem aceste lucruri.

Așa cum a precizat și doamna ministru, acesta este un moment zero și cred că ar trebui să ne asumăm greșelile. Producătorii plătesc acești doi lei pe kilogram pentru că anumiți operatori economici autorizați să facă reciclare au tăiat cantități din rapoartele OTR-urilor. Iar acest lucru s-a întâmplat în ianuarie 2016 când OTR-ul nu mai avea ce să facă. De ce? Pentru că acel operator economic, autorizat să facă valorificare prin reciclare, și accentuez acest lucru, conform autorizației integrate de mediu, a tăiat acele cantități. Astfel că OTR-urile au făcut facturi rectificative, iar producătorii s-au trezit dintr-o dată cu această sumă de doi lei pe kilogram pe care trebuie să o plătească.

O altă mare problemă constă în faptul că în acest moment, producătorii și operatorii de salubritate sunt simpli transportatori ai deșeului de la casele oamenilor și până la groapa de gunoi.

Știm cu toții că în ultimii zece ani țintele europene au fost realizate prin „scavangers”, prin cei care merg la groapa de gunoi, scot de acolo gunoaie și le vând la centrele de colectare.

În acest moment există semnale că se dorește distrugerea imaginii organizațiilor de preluare de responsabilitate. Oare este bine că am ajuns aici? Putem să naționalizăm sistemul ca și în Ungaria, să plătim 30, 50 de bani pe kilogram către AFM și astfel vom sta liniștiți, dar oare acesta este viitorul?

Care este atitudinea AFM-ului și ce trebuie să facă această instituție, dar Garda Națională de Mediu? A dat poliția locală vreo amendă persoanelor care fură din pubele sau din gropile de gunoi?

Din punctul meu de vedere, AFM-ul a făcut un abuz de poziție, a încercat să rezolve sistemul, omorând un singur jucător. Care este relația dintre autoritățile publice locale și salubriști? Este o relaţie distorsionată și știm cu toții destul de bine la ce ne referim.

Există Legea nr. 101 care a acoperit incompetențele la nivelul autorităților publice locale și a salubriștilor prin prevederi ilegale care schimbă definiții din directive cadru și încalcă prevederi ale unor directive europene. Cred că Legea nr. 101 trebuie schimbată, cred că Legea nr. 51 a autorităților publice trebuie de asemenea schimbată și trebuiesc efectuate multe clarificări în zona de gestiune a deşeurilor.

De asemenea, trebuie să mai fie făcută o distincţie în legislație, astfel încât să nu mai fie în aceeași barcă şi reciclatorii şi colectorii şi OTR-urile și salubriști, fiindcă nu se poate să existe un singur reciclator pe anumite fluxuri de deșeuri și tot el să fie și OTR. Nu se poate fiindcă astfel sistemul este distorsionat în mod grav.

Problemele din sistem au plecat din momentul în care AFM-ul a spus că un anumit operator economic nu face reciclare, deși instituţia care trebuie să facă acest lucru este Garda Naţională de Mediu. Nu AFM-ul are aceste atribuţii, ci Garda de Mediu. Iar pentru asta AFM-ul va pierde toate procesele care i-au fost intentate în instanţă în urma controlului pe care l-a efectuat.

Referitor la SIM noi sperăm ca acesta să fie un instrument de trasabilitate, pentru că sarcina OTR-urilor este aceea de a face ca sistemul financiar să funcționeze și să impulsioneze reciclarea.

Eu consider că dovedirea și controlul trasabilității nu cade în sarcina producătorului, acesta nu are niciun instrument cu care să verifice dacă hârtiile aduse de către un colector sau un reciclator, declarate pe propria răspundere că ar fi conforme cu originalul, sunt într-adevăr reale sau nu. Acest lucru ar înseamna ca noi, OTR-urile, să mobilizăm sute de oameni prin toată România care să verifice Anexa 2 de transport, contestată acum de către AFM și este clar că nu putem face acest lucru.

Se dorește din anumite zone distrugerea încrederii. Sunt producători care acuză OTR-urile și doresc să le distrugă. Este adevărat că aceste OTR-uri au avut prețuri mici, au ținut sistemul jos. Ne-am mulțumit să punem niște pubele pe stradă și să îi pozăm pe oameni când se duc cu mașina acolo...“ 

Staţiile de sortare lucrează pe pierdere

Corina Blănaru, directorul SC ECOREC SACorina Blănaru, directorul SC ECOREC SA: „ECOREC operează două depozite de deșeuri și amândouă au stații de sortare în incinta lor. În anul 2007 a fost pusă în funcțiune stația de sortare de la Glina, iar în anul 2009 stația de la Tulcea. După o experienţă de 9 ani în care am sortat deşeuri pot să vă pun că ce se poate valorifica din sortare reprezintă maximum 7% din totalul cantităţilor. Este adevărat că, în unele condiţii speciale, se poate ajunge și la 15%, însă diferența de 85% nu se poate valorifica niciodată.

Noi suntem în situația în care după ce am sortat, ne vedem obligați să reintroducem în celulă cantitățile sortate, pentru că nu există societăți dispuse să le preia, deoarece calitatea materialelor reciclabile trecute prin stația de sortare nu este compatibilă pentru valorificare.

Referitor la sprijinul primit de la OTR-uri eu pot să vă spun că în stațiile noastre de sortare încasăm 0,1 leu pe kilogram în condiţiile în care noi suntem cei care efectiv realizează sortarea deşeurilor. Vă spun tuturor că din punct de vedere al activității economice, activitatea unei stații de sortare este pe pierdere în continuu. Ea este o obligativitate, dar activitatea de aici este non-profit și nu este administrată de ONG-uri. Toate stațiile de sortare sunt administrate de societăți comerciale care au sau ar trebui să aibă profit.

Referitor la subiectul privind taxa de depozitare a deșeurilor, ne aflăm în situația în care se dorește introducerea acestei taxe, dar noi nu ştim unde se va introduce, cine o va plăti și pentru ce se dorește această taxă.

Fiindcă dacă dorim ca ea să fie un instrument pentru reducerea cantităților care ajung la depozitare, atunci ea ar trebui introdusă la generator, adică la cetăţean, ceea ce este foarte dificil de realizat în condiţiile în care o mare parte din populația oraşelor locuiește în blocuri cu zece etaje. Cum se poate controla dacă locatarii vor coborî la parter cu patru saci diferiți sau numai cu unul? Cum vor reuși colegii transportatori să colecteze pe sorturi, astfel încât să nu se realizeze contaminarea deșeurilor este o altă problemă.

Sunt foarte multe probleme pe lanțul trofic, de la generare la depozitarea deșeurilor. Se vorbeşte de compost. În prezent, noi ECOREC avem un proiect pilot pentru compost și nu găsim părți interesate care să preia acest material, fiindcă nu există cultură în România pentru așa ceva.

Sunt foarte multe probleme şi de aceea şi noi susținem organizarea unor grupuri de lucru.“ 

România are cea mai mare taxă de reciclare din Uniunea Europeană

Gheorghe Loloiu, director general CCR Logistics Systems RomâniaGheorghe Loloiu, director general CCR Logistics Systems România: „Acum opt ani de zile am început să lucrez în cadrul acestei companii în Germania și în prezent locuiesc la München, iar prin natura funcției m-am ocupat de foarte multe țări. Sistemul de gestionare a deşeurilor este foarte diferit de la o țară la alta, iar referitor la ambalaje vreau să vă spun că și în afară, nu numai în ţară, se discută despre ceea ce se întâmplă acum pe piața ambalajelor din România. CCR Logistics Systems are un sistem de gestionare al deșeurilor electrice și al bateriilor, noi nu ne ocupăm de ambalaje, iar motivul pentru care nu ne ocupăm de astfel de deșeuri a fost OUG nr.196/2005. Am considerat şi consider că această lege este o bombă cu efect întârziat. Nimeni nu poate să lucreze cu o bâtă în spate pentru că reciclarea nu se face așa. În Germania, penalitatea pentru un producător la nivel de neîndeplinirea unor obligații este de maximum 100 de mii de euro. Ori eu am câțiva clienți pe piața românească care au plătit deja către Administrația Fondului pentru Mediu, unul trei milioane de euro, iar altul patru milioane de euro. Este foarte clar că aceștia sunt foarte nemulțumiți pentru că statul român pe de o parte nu oferă infrastructură de colectare, iar pe de altă parte vine cu o penalitate de 2 lei care nu folosește nimănui, fiindcă nu rezolvă nici problema colectării și nici cea a reciclării. Astăzi, România are cea mai mare taxă de reciclare din Uniunea Europeană.

Baza legislativă din România nu este una coerentă cu toate că există modele de legislații care funcționează foarte bine. A apărut acea Lege nr. 249/2015 pe ambalaje și o firmă foarte mare de la Salzburg mi-a pus câteva întrebări, am verificat și am constat câteva lucruri din această lege care nu sunt normale. S-a schimbat definiția producătorului față de legea care era înainte și nu se mai spune că numai o persoană juridică română are dreptul să își asume obligația, ci este la modul general. Automat toți producători au înțeles că au această obligație chiar dacă nu au o filială în România, ca după aceea să se vină cu o explicație care să spună doar aceia care au sediul în România. Dar indiferent dacă ai sediul sau nu în România, trebuie să ai aceeași obligație dacă introduci ambalaje pe piață. Și cunosc firme din afară care introduc ambalaje în România și nu plătesc nimic pentru că legislația este strâmbă și permite acest lucru.

Eu cred că s-a înțeles greșit care este sarcina OTR-urilor, acestea trebuie să vină pe o infrastructură de colectare existentă și să asigure co-finanțarea, trasabilitatea deșeului. Dacă OTR-urile ar dispărea mâine de pe piață ce se va întâmpla cu aceea infrastructură de colectare? Aceasta ar trebui să aparțină autorităților locale. Degeaba există o impunere financiară sus la producător, dacă jos la infrastructură nu oferim nimic. Eu consider că problema reciclării nu se va rezolva cu aceea impunere de la AFM, chiar dacă ea va fi mărită, această impunere trebuie să meargă și jos la populație, pentru că în România avem de schimbat mentalități.

Se poate colecta selectiv și la blocuri, ca în Germania, există niște pubele mari care se amplasează şi dacă deşeurile nu s-au colectat selectiv, este penalizată administrația blocului.

În urma abuzului făcut de AFM pot să vă spun că un mare producător din afară se gândește serios să se retragă de pe piața românească din cauza situației ambalajelor, ceea ce este perceput ca fiind o ingerință agresivă în piață. Iar acest lucru cu siguranță nu și-l dorește nimeni, pentru că noi avem nevoie de firme care să investească în țara noastră și astfel să se creeze din ce în ce mai multe locuri de muncă.“ 

În România sunt capacități suficiente pentru a recicla deșeurile municipale

Constantin Damov, co-fondator Green GroupConstantin Damov, co-fondator Green Group: „Reprezint un grup de reciclatori, am mai participat la astfel de întâlniri și aș dori să ne întoarcem la subiectul principal privind economia circulară. Noi, reciclatorii, nu vrem să criticăm pe nimeni pentru că fiecare domeniu are greutățile lui, fie că este vorba de organizații de preluare de responsabilitate, fie de companii de salubritate. Primul mesaj important este că în România sunt suficiente capacități pentru a recicla deșeuri municipale, încât România ar putea să își atingă țintele fără probleme.

Cu toate acestea, în momentul de față, atât noi, cât și alți procesatori importăm materiale, importăm aluminiu, importăm PET, se aduc electronice din alte țări și probabil că vom aduce și sticlă. Dar sperăm să nu aducem şi gunoi. Economia circulară are un termen de implementare de 18 luni începând cu data de 5 decembrie 2015, iar în acest interval de timp întreaga legislație va trebui să fie transpusă de către statele membre.

Aș vrea să menționez că metoda de calcul, care de fapt ne dă bătaie de cap la toți cei prezenți în cadrul acestei întâlniri, va fi diferită, cantitatea de deşeuri reciclată fiind cantitatea introdusă în procesul final, calculată la poarta reciclatorului. Cred că în România s-a făcut o mare greșeală pentru că s-au calculat cantitățile de deșeuri la colectare. Există o rată de conversie destul de grea, există impurități de până la 30%, chiar și cantitățile reale dacă nu sunt măsurate în zona reciclării și acelea induc o eroare. Iar acest mod de calcul va fi introdus în mod unitar la toate țările membre.

În prezent, în România ca reciclatori avem următoarea întrebare: ce facem cu deșeurile pentru care nu există criteriul «end-of waste», criteriu care există, în prezent, doar pentru sticlă, aluminiu și oțel. În mod normal ANPM ar trebui să ne spună unde își încetează un deșeu calitatea de deșeu.

Dacă nu vom face acest lucru imediat, după scandalul cu sticla, cu siguranță va urma un scandal al lemnului. În cazul lemnului nu există o poziție clară, națională, un criteriu de «end-of-waste» național. Am văzut în alte țări cu experiență mai mare în domeniul reciclării, iar aceste standarde nu au fost puse sus așa cum procedăm noi, ci mai jos. De exemplu, am adus fulgi de PET din Germania, ei circulau pe drum fără anexă ca și cum nu ar fi deșeu. Se consideră că un deșeu procesat până la un nivel la care el nu mai poate deveni deșeu, poate circula liber. Astfel, la frontieră am fost opriți de către vameși și ni s-a cerut notificarea pentru deşeuri.

Aș vrea să precizez că în România, din păcate, există cel mai decapitalizat flux al deșeurilor, cele mai mici tarife de salubritate, pentru că știți foarte bine cum se organizează licitațiile, totul trebuie să fie cât mai ieftin. De asemenea, contribuțiile producătorilor către OTR-uri sunt cele mai mici din Europa și bineînțeles faptul că nu există o taxă la groapa de gunoi este un lucru care afectează foarte mult această situație a deșeurilor. Practic este cel mai decapitalizat flux al deșeurilor de la colectare până la reciclare. Este ca și cum ai primi o ofertă de all inclusive la un hotel de cinci de stele, doar cu trei dolari pe zi. Noi sperăm ca împreună cu OTR-urile, firmele de salubritate și colectorii cu experiență să putem să stabilim infrastructuri. Din păcate dacă ar fi fost atinse în realitate țintele acelea de reducere a generării cu 15%, nu ar mai fi existat acum aceste probleme la nivelul OTR-urilor și nici la nivelul producătorilor.

Trebui spus că nu există o comunicare în format electronic și că nici în momentul de față nu avem acces la date referitoare la colectori. Așteptăm de ani de zile ca ANPM să pună toate aceste date pe pagina sa de internet.

Menţionez că ne dorim un grup de lucru privind economia circulară și în cadrul acestui grup ar fi bine să vedem reprezentanți și din partea Ministerului Economiei, pentru că deșeul nu ar mai trebui tratat emoțional ca element poluator, ci din punct de vedere pragmatic, ca o resursă gestionată corect.“ 

Vom constitui grupuri de lucru unde vă rugăm să vă implicaţi

Corina Lupu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și PădurilorCorina Lupu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor: „Am analizat situația actuală și problemele pe care le avem în domeniul gestionării deșeurilor, mai ales cele municipale, și vă asigurăm că întreaga echipă a Ministerului Mediului își dorește o foarte bună colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, tocmai pentru că o foarte bună parte din problemele semnalate se referă la ceea ce ar trebui să facem împreună cu acest minister. Trebuie să recunoaștem că suntem ministerele care împărțim oarecum responsabilitatea acestei situații, mai ales că și cei de la Ministerul Dezvoltării participă la Planul de Gestiune a Deșeurilor. În primul rând aș dori să menționez că nouă ni se pare foarte necesară modificarea Legii nr. 101, Legea Salubrităţii. Pentru aceasta avem nevoie de mai multe runde de negocieri, cu atât mai mult pentru că nu noi suntem inițiatorii acestei legi. Dorim prin această modificare să repunem în drepturile ei ierarhia deșeurilor și să ajungem la întărirea responsabilității pe tot lanțul pentru fiecare actor implicat.

Pentru încurajarea colectării selective, doamna ministru a amintit de taxa la groapă, am strâns câteva puncte de vedere și considerăm că această taxă trebuie aplicată tocmai pentru a descuraja depozitarea deșeurilor la groapă. Totodată, ne-am propus să conștientizăm pe toată lumea că ar fi foarte bine de aplicat principiul «plătești cât arunci». Nu este normal că operatorul de salubritate descarcă deșeurile în autospeciale după ce acestea au fost colectate selectiv de către populație. De aceea este foarte important să colaborăm foarte bine nu numai cu cei de la Ministerul Dezvoltării, dar și cu cei de la Autoritatea Națională de Reglementare a Serviciilor Comunitare, deoarece altfel nu se poate.

În cazul deșeurilor electrice și electronice, mă uit cu speranță la domnul Negoiță de la ECOTIC, pentru că știu că a avut campanii de succes și rămâne pentru noi o prioritate să facem Marea Debarasare a DEEE-urilor ca și campanie națională și avem nevoie de ajutor pentru că nu am înțeles foarte bine cum s-a desfășurat vechea debarasare și cum a fost finanțată.

Vom constitui urgent grupuri de lucru unde vă rugăm să vă implicaţi.

De asemenea, este foarte importantă și impulsionarea autorităților locale pentru finalizarea și implementarea completă a acestor sisteme de management integrat al deșeurilor, pentru că știm că în multe cazuri există întârzieri la nivelul consiliilor județene determinate de nefinalizarea acestor proiecte și de încheierea cu întârziere a contractelor cu operatorii economici, iar de multe ori aceste contracte au fost contestate. Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor au fost în atribuțiile Ministerului Mediului când noi aveam Autoritatea de Management a POS Mediu, iar în prezent această autoritate a trecut în subordinea Minsterului Fondurilor Europene, ceea ce nu înseamnă că nu mai lucrăm cu colegii de la POS Mediu, dar în prezent derularea SMID-urilor se realizează la nivel județean. Sigur că mai sunt și alte aspecte de rezolvat sau de implicare a administrației publice locale, cum ar fi infringementurile din cauza neînchiderii depozitelor neconforme de deșeuri și mai avem colectarea fluxurilor specifice de deșeuri, mai ales a bateriilor și a acumulatorilor portabili de la populație, un alt aspect care trebuie rezolvat. Experiențele prin care cu toții am trecut ne-au demonstrat că dacă nu formăm o echipă și nu colaborăm, nu vom duce niciodată un lucru la bun sfârșit.“ 

Orice schimbare este dificilă

În finalul primei părţi a dezbaterilor, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca-Palmer a concluzionat: „Vă spun sincer că nu știu cum s-a lucrat înainte în cadrul acestui minister, eu sunt doar de aproximativ două luni și jumătate, dar și eu simt nevoia ca între instituțiile care țin de Ministerul Mediului să existe o colaborare cât mai bună. De aceea, aș dori să precizez faptul că atâta timp cât eu mă voi ocupa de acest minister, comunicarea cu GNM, AFM și ANPM va fi una mult mai eficientă, iar posibilele sincope apărute în trecut, vor fi eliminate. Este clar că toată lumea implicată își dorește ca acest sistem să funcționeze, dar eu cred că ar fi bine să se facă o prioritizare.

ORIZONT 2020

Se spune că nu se poate face colectare separată la blocuri și pot să spun că nu este adevărat. Şi eu am stat la Bruxelles la bloc și vecinii au fost cei care m-au învățat. Dacă din greșeală am pus hârtia în sacul albastru, în loc să îl pun în sacul galben, am primit o amendă în valoare de 50 de euro și nici nu mi-au ridicat gunoiul de la ușă, deci cu o combinație între băț și zăhărel se poate. Nu trebuie să uităm însă că în Germania există o infrastructură, iar ei au început să lucreze pe sistemul de reciclare și pe mentalitatea populației prin anii 1970, iar noi avem aproximativ nouă ani de când am intrat în Uniunea Europeană. Poate că am fi putut face mai mult, dar se pare că acesta este ritmul în care s-a mers. În ceea ce privește aceea valoare de doi lei, dacă ea este o taxă sau o penalitate, eu înțeleg foarte clar că în final ideea este să ne facă să reciclăm și să mergem spre o economie circulară. Cred că fiecare are o parte din vină mai mare sau mai mică, important este să tragem linie și să vedem cum facem să îmbunătățim această situație. În prezent se lucrează la acel Ordin de Ministru subsecvent Legii nr. 249 ca lucrurile să fie puse la punct. Orice schimbare este dificilă și este nevoie de timp, iar tranziția aceasta de la economia liniară la economia circulară o să se realizeze la noi poate mai greu decât în alte ţări. Este însă posibil ca problemele să se rezolve mai repede dacă se acționează în același timp în mai multe direcții, atât pe partea legislativă cât și pe partea conștientizării populației.“ 

În partea a doua a mesei rotunde, dezbaterile au continuat între cei care constituie de fapt lanţul gestionării deşeurilor, producători, colectori, OTR-uri, salubrişti şi reciclatori.

În finalul conferinţei, la iniţiativa organizatorilor şi a Asociaţiei Române pentru Managementul Deşeurilor, participanţii au hotărât constituirea unui grup de lucru format din operatori de salubritate, OTR-uri, colectori de ambalaje, reciclatori şi producători de produse ambalate în scopul declarat de a găsi un punct de vedere comun pentru eliminarea blocajului existent în prezent în sistemul de reciclare din România.

 ecologic



Alte articole in rubrica Actualitate