Cristiana Paşca-Palmer: „Cea mai complexă şi sensibilă moştenire care mi-a fost lăsată din guvernările trecute la Ministerul Mediului este cea a deşeurilor“ - Actualitate | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Actualitate

Cristiana Paşca-Palmer: „Cea mai complexă şi sensibilă moştenire care mi-a fost lăsată din guvernările trecute la Ministerul Mediului este cea a deşeurilor“

09 June 2016 - 12:56 PM Actualitate

La ora actuală, problemele de mediu ale României sunt multe şi foarte complexe. Deşeurile de ambalaje, organizaţiile de transfer de responsabilitate, iazurile de decantare şi declanşarea procedurilor de infringement pentru neîndeplinirea obligaţiilor de ţară membră, sunt numai câteva din prolemele cu care se confruntă actuala conducere a Ministerului Mediului. Vă prezentăm în continuare un interviu cu ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca-Palmer, interviu în care am încercat să abordăm principalele probleme cu care se confruntă protecţia mediului şi industria verde din România.
 ecologic

­­ecologic: Sunteţi primul ministru al Mediului care a avut o poziţie foarte clară în ceea ce priveşte interzicerea folosirii cianurilor în minerit. De ce credeţi că trebuie interzisă în România această tehnologie şi cum a fost primit de către colegii din Guvern şi de parlamentari punctul dumneavoastră de vedere?

Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Nu știu dacă atât premiera este de subliniat, cât faptul că Ministerul Mediului, cel puţin sub mandatul meu, gândește dezvoltarea țării în termeni durabili, este atașat de capitalul natural, dorește să conserve această resursă și înțelege că un astfel de patrimoniu este o valoare care poate deveni motorul economiei verzi în România.

Fiindcă mă întrebați cum am ajuns la acest punct de vedere, vă pot răspunde simplu: am făcut o analiză atentă a tuturor argumentelor pro și contra și am considerat că, după ani în care toți cei care ar fi putut să decidă în favoarea mediului nu au făcut-o, a venit momentul să ne asumăm o poziție clară și tranșantă pe acest subiect, în conformitate cu mandatul pe care instituția și ministrul îl are - acela de a proteja mediul și de a susține dezvoltarea durabilă, în care beneficiile economice sunt integrate cu cele sociale și de mediu.

Impactul de mediu, precum și gestionarea deșeurilor din industriile extractive care folosesc cianura, prezintă riscuri majore de mediu și de sănătate care, din punctul meu de vedere, nu sunt compensate de rațiuni economice. În urma închiderii numeroaselor centre de exploatare minieră, România a rămas, din păcate, cu foarte multe probleme: iazuri de decantare, halde de steril. Numai o mică parte dintre acestea sunt ecologizate, iar statul român nu are resursele financiare și capacitatea de a le ecologiza şi aduce în conformitate pe toate. Apoi, avem un istoric marcat de accidente: toată lumea își amintește de noapte neagră din 1971 de la Certej, când zeci de oameni și-au pierdut viața. Accidentul de la Baia Mare din 2000 a fost un nou dezastru ecologic care a avut consecinţe nefaste pentru ţară. Analizând toate aceste fapte şi argumente, am concluzionat că „principiului precauției“ privind riscul de accidente majore ce implică substanțe periculoase trebuie să prevaleze atunci când se pune problema legiferării utilizării tehnologiei de cianurare pentru mineritul auro-argintifer.

În următoarea perioadă va urma o discuţie la nivel de Guvern. Premierul Cioloş a dispus să se formeze un grup de lucru şi să discutăm cu argumentele pro şi contra astfel încât la nivel de Guvern să se elaboreze un punct de vedere, care va fi trimis Parlamentului, urmând ca Parlamentul să fie cel care va avea decizia finală, conform cu prerogativele sale.

Staţie de decantare

ecologic: Spuneaţi că o sursă de materii prime valoroase o constituie deşeurile electrice şi electronice. Intenţionează Ministerul Mediului să sprijine activitatea de extragere a acestor materii prime din DEEE? Dar a activităţilor de reciclare în general?

Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Unul din obiectivele mele în acest mandat este de a impulsiona o viziune nouă în România vis-a-vis de managementul deşeurilor şi de a încerca să transpunem cât se poate de mult din ea în realitate. Îmi doresc să încurajez dezvoltarea unei societăţi în care deşeurile sunt recunoscute şi utilizate ca şi resursă, o societate a reciclării cu focus pe reparare, compostare, refolosire, în care gropile de gunoi să fie destinate strict deșeurilor care nu intră în această categorie. Pe scurt, o societate în care economia circulară este o opţiune viabilă.

Conceptul de „minerit urban“ implică recuperarea materialelor brute, a mineralelor și a metalului din produsele ieșite din circulație în zonele urbane (echipamente electronice vechi, elemente din clădiri, deșeuri) și reciclarea lor. Aceasta este direcţia promovată la nivel internaţional şi implementată prin dezvoltarea, în ultimii ani, a unor adevărate fabrici de „minerit urban“, în state precum Japonia, Belgia, SUA sau Marea Britanie. Mai exact, aurul, argintul şi cuprul şi alte metale sunt extrase nu din mine convenţionale, ci din telefoanele mobile, din televizoarele şi calculatoarele pe care le aruncăm la gunoi. La nivel european, această direcţie este încurajată nu doar de noile reguli pentru colectarea și tratarea deșeurilor electronice (WEEE), aprobate în 19 ianuarie 2012, de către Parlamentul European, ci şi de Directiva pentru Economie Circulară, care se află într-un stadiu avansat de elaborare.

Colectare selectivăÎn Japonia, spre exemplu, una dintre cele mai înfloritoare activităţi este extragerea metalelor preţioase din produsele electronice vechi. Numărul companiilor care scot profituri substanţiale din revalorificarea zecilor de tone de produse electronice aruncate în fiecare an este în creştere pe piaţa internaţională, ca şi valoarea metalelor preţioase extrase. Materialele recuperate sunt reintroduse în economie şi folosite pentru alte produse electronice, în timp ce aurul şi alte metale preţioase sunt folosite în medicină sau revândute sub formă de lingouri către bijutieri sau către investitori.

Cel mai mare avantaj al mineritului urban este concentraţia de metale semnificativ mai ridicată dintr-o tonă de electronice comparativ cu concentraţia de metale dintr-o tonă de minereu extras din munte. Mare parte din aurul extras se foloseşte în circuitele electronice pentru telefoanele mobile. În lumea modernă, oamenii schimbă telefoanele mobile foarte des, cam o dată la un an şi ele ajung la groapa de gunoi.

În România, aproape 18.000 de tone de deșeuri electronice rezultate din IT, electronice și electrocasnice au fost colectate în 2008. Folosind media de 250-300 gr/tonă, ar rezulta între 62 și 70 de tone de aur ce ar fi putut fi reciclate într-un singur an din această sursă de deșeuri. De asemenea, au fost introduse pe piață în 2014 peste 4,5 milioane de telefoane mobile care au o durată de viață planificată de 2 ani, ceea ce înseamnă că în 2016 România are peste 4 milioane de mobile devenite deşeu. Dintre acestea doar aproximativ 15% sunt colectate prin schemele de EPR (Organizaţiile de preluare de responsabilităţi). Conform angajamentelor asumate de România prin Directiva de colectare și tratare a deșeurilor electronice (DEEE), fiecare român ar fi trebuit să colecteze cel puţin patru kilograme de aparatura electronică pe an.

EUROSTAT a calculat că dintr-o tonă de telefoane mobile reciclate se pot recupera între 150 şi 450 grame de aur, în timp ce dintr-o tonă de minereu se extrag între minim 0,2 şi maxim 20 grame de aur. Ca termen de comparație, pot să vă spun, spre exemplu, că la Roșia Montană și Certej zăcământul conține aproximativ un gram la tonă.

Potenţialul acestui model de afaceri în înverzirea economiei curente este unul excepţional, motiv pentru care voi susţine înfiinţarea unor centre de „minerit urban“, denumite generic Ecoparc-uri sau Centre de Reparare, Refolosire, Reciclare, ai căror beneficiari vor fi primăriile, ONG-uri, cooperative sau companii. Ghidul de finanţare este în curs de elaborare şi este planificat pentru a fi lansat la finele lunii iunie.

ecologic: Una dintre marile necunoscute din zona de reglementare şi control a activităţilor de gestionare a deşeurilor o reprezintă încă autorizarea OTR-urilor în ceea ce priveşte ambalajele cât şi DEEE-urile. Când şi cum credeţi că se va reglementa definitiv acest domeniu?

Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Poate cea mai complexă şi sensibilă „moştenire“ care mi-a fost lăsată din guvernările trecute la Ministerul Mediului este cea a deşeurilor. Încă din luna decembrie 2015, imediat după preluarea mandatului, când criza deşeurilor din ambalaje a explodat, echipa mea a avut numeroase întâlniri cu reprezentanţi ai producătorilor în încercarea de a găsi soluţii pertinente atât pentru rezolvarea doleanţelor acestora, cât şi pentru remedierea situaţiei deşeurilor.

Pe teren

În paralel, au avut loc grupuri de lucru interne şi interministeriale prin care, alături de reprezentanţi ai altor ministere, precum Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii, Cancelaria Primului Ministru, am încercat să găsim soluţii. Pe baza datelor primite de la Fondul pentru Mediu şi de la producători am analizat inclusiv nivelul de suportabilitate pentru agenţii economici. Având în vedere investigaţiile DIICOT în cazul unor OTR-uri şi reciclatori, şi după o analiză atentă a tuturor elementelor, dintre care unele de natură penală, am realizat că o mare parte din doleanţele producătorilor nu pot fi luate în considerare, întrucât fie ar fi susţinut o piaţă neagră a deşeurilor, fie ar fi fost discriminatorii.

Pe principiul „poluatorul plăteşte“, principiu care este integrat în legislaţia privitoare la managementul deşeurilor, operatorii economici care pun pe piaţă produse ambalate sunt responsabili de poluarea produsă odată ce ambalajele ajung deşeuri. Într-o economie circulară, acestea ar trebui refolosite, reciclate sau compostate şi reintroduse în sistemul economic ca şi resurse valoroase. Însă, în condiţiile în care producătorii refuză să-şi declare ambalajul ca fiind refolosibil, iar primăriile şi salubrizatorii nu susţin selectarea deşeurilor în locuinţa cetăţenilor pe cel puţin trei fracţii (reciclabil, biodegradabil, hârtie/carton) şi, respectiv, colectarea programată pe zile diferite, pe tip de deşeu, va fi foarte dificil să obţinem rezultate semnificative.

Trebuie să subliniez că rezolvarea problemelor sistemului de management al deşeurilor în România nu se poate face singură, de către ministerul pe care îl conduc. Nu avem pârghiile necesare în acest sens, pentru că partea de implementare ţine strict de autorităţile locale şi este nevoie de implicarea activă şi a altor ministere. De exemplu, Ministerul Economiei este responsabil pentru operatorii economici, cel al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru relaţia directă cu autorităţile locale, şi aşa mai departe. În acest sens, am avut deja o întâlnire cu domnul ministru Dâncu, MDRAP şi echipa dânsului, în vederea semnării unui protocol interministerial pentru o mai bună colaborare cu Autorităţile Publice Locale. De asemenea, vom publica, în curând, pe site-ul MMAP, o serie de studii de caz cu modele de bune practici cu diverşi actori precum primari, salubrizatori şi operatori economici, care au dovedit că şi în România este posibil să atingi ţinte ambiţioase de reciclare.

Depozit ecologic

La nivel legislativ este adevărat că am identificat lacune, modificări legislative mai vechi sau mai recente, datând din perioada anterioară mandatului meu, care fie au redus sau eliminat responsabilitatea OTR-urilor, fie au eliminat Comisia de Licenţiere a acestora. Unele sunt în curs de modificare, altele precum Ordinul comun de Ministru al Mediului şi Economiei pentru licenţierea OTR-urilor este deja semnat atât de mine, cât şi de domnul ministru Borc, şi va fi publicat în Monitorul Oficial. Ordinul comun între MMAP şi Ministerul Economiei pentru DEEE-uri este finalizat de MMAP şi este în curs de avizare la Ministerul Economiei.

În şedinţă de GuvernAşa cum am mai afirmat cu alte ocazii, interesul nostru nu este să colectăm penalitatea de 2 lei pentru fiecare kilogram de deşeu nereciclat, ci să ne atingem ţintele de reciclare pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Fondurile colectate de la producători la Fondul pentru Mediu anul acesta le vom întoarce integral înapoi în programe de mediu. Spre exemplu, în premieră în istoria Fondului pentru Mediu, deschidem o linie de finanţare de 100 milioane de lei pentru a susţine programe de prevenţie, reparare, refolosire, reciclare, compostare şi colectare corectă a deşeurilor. Beneficiarii acestora vor fi industria de reciclare a sticlei, primării, asociaţii de locatari, ONG-uri, cooperative şi alţi actori implicaţi. De asemenea, am alocat 30 de milioane de lei pentru finanţarea de programe de educaţie şi conştientizare a cetăţenilor, alături de alte 85 de milioane de lei pentru un program de Eco-antreprenoriat prin care vom susţine initiaţive precum producţia de materiale de construcţii din sticlă reciclată. Toate aceste programe sunt noi şi sunt acţiuni concrete de a traduce în practică viziunea pe care am adus-o la minister de a impulsiona tranziţia în România la economia verde şi economia circulară.

ecologic: Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a declarat recent că Directoratul General pentru Mediu din cadrul Comisiei Europene pregătește chemarea României în fața Curții Europene de Justiție în problema managementului deșeurilor şi că avem la dispoziţie 370 milioane de euro pentru acest domeniu, dar nu știm unde, cum să investim. Intră România în infringement în managementul deşeurilor?

Deşeuri vegetaleCristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: M-am întâlnit recent, la Bruxelles, cu doamna comisar Crețu și i-am explicat că lucrurile au evoluat în ultimele luni. De la preluarea mandatului meu s-au făcut numeroşi paşi înspre remedierea situaţiei, însă recunosc că suntem încă abia la început de drum. Vorbim de rezolvarea unor probleme complexe care s-au acumulat în acest sistem al deşeurilor de ani de zile, şi care nu pot fi rezolvate în câteva luni, şi nici măcar un an. Şi care, de asemenea, nu pot fi rezolvate fără asumarea şi implicarea responsabilă a tuturor actorilor! Pentru ca un infringement să fie evitat, este vitală conştientizarea, responsabilizarea şi implicarea tuturor actorilor, de la generatorul de deşeuri, până la autorităţi, companii şi mai ales Autorităţi Publice Locale.

Problemele sunt vechi şi numeroase, iar viziunea integrată cu soluţii pentru remedierea situaţiei deşeurilor la nivel naţional şi local implică MDRAP, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Agriculturii, Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei, primării, salubrizatori, reciclatori, organizaţii neguvernamentale şi cetăţeni. Cu toţii, deopotrivă, trebuie să ne unim forţele şi să declarăm „război“ risipei de resurse, pe toate fronturile. Recent a fost semnat contractul de asistenţă tehnică pentru elaborarea Planului Naţional pentru Managementul Deşeurilor, una dintre condiţionalităţile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene din programul 2016-2020. Împreună cu Ministerul Fondurilor Europene am constituit un grup de lucru care se întâlneşte săptămânal cu echipa de consultanţi pentru a monitoriza îndeaproape progresul pe PNGD.

ecologic: Un rol foarte important, esenţial în gestionarea deşeurilor municipale, îi revine administraţiei publice locale. Îşi asumă la ora actuală aceste instituţii obligaţiile de mediu ce le revin?

Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Desigur, pentru atingerea ţintelor de reciclare impuse de UE şi pentru a evita alte potenţiale infringementuri, care vor penaliza toţi cetăţenii acestei ţări, consider că este absolut necesară o mai bună colaborare cu Autorităţile Publice Locale responsabile de implementarea SMID-urilor, în vederea implementării unor strategii cheie, complementare SMID-urilor, precum selectarea la sursă, în locuinţa cetăţenilor, a deşeurilor pe cel puţin trei fracţii - reciclabil, biodegradabil şi rezidu-al/mixt.

Există măsuri concrete pe care autoritățile locale întârzie să le adopte sau pur și simplu nu le cunosc. Printre acestea aș aminti includerea în caietele de sarcini pentru licitarea serviciilor de mentenanţă a spaţiilor verzi a utilizării de îngrăşământ organic, în vederea încurajării selectării, colectării şi tratării fracţiei biodegradabile prin compostare. La fel de benefică ar fi includerea în caietele de sarcini pentru contractarea operatorilor de salubritate a colectării programate, pe zile diferite, a tipurilor de deşeuri. O altă măsură ar fi încurajarea utilizării în şcoli şi instituţii publice a veselei şi tacâmurilor refolosibile sau compostabile în vederea reducerii generării de deşeuri. Sunt lucruri aparent mici, care însă ar putea avea impact uriaș dacă ar fi implementate la nivel național. Și, în plus, sunt măsuri care pot fi aplicate imediat, nu necesită o pregătire consistentă sau resurse financiare semnificative.

ecologic: Ce alte soluţii vedeţi pentru reducerea cantităţilor depozitate, în condiţiile în care se spune că în România nu există o piaţă pentru compost?

Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Deşeurile biodegradabile reprezintă între 40 şi 70% din totalul deşeurilor municipale şi asimilabile generate, iar soluţiile sustenabile şi cu impact pozitiv asupra mediului sunt fie conversia în îngrăşământ, prin digestie aerobă sau compostare, fie conversia în biogaz, prin digestia anaeroba sau fermentaţie. Separarea acestora la sursă, în locuinţa cetăţenilor, ar trebui să devină o prioritate, mai ales în contextul în care România are ţinte impuse de UE pentru acest tip de deşeu.

În România avem câteva staţii de compost funcţionale. Dintre cele mai cunoscute menţionez staţia de compost din Oradea şi cea din Piatra Neamţ, care produc pământ universal pentru flori de calitate superioară distribuit atât pe piaţa naţională, cât şi pe cea internaţională.

Pentru dezvoltarea pieţei compostului, o măsură foarte bună ar fi aceea ca primăriile să includă în caietele de sarcini pentru licitarea serviciilor de mentenanţă a spaţiilor verzi obligația utilizării de îngrăşământ organic, în vederea încurajării selectării, colectării şi tratării fracţiei biodegradabile prin compostare.

În vederea dezvoltării acestei piețe, pregătim lansarea unor programe de finanţare din Fondul pentru Mediu, care urmăresc recompensarea asociaţiilor de proprietari de la blocurile de locuinţe care colectează deşeurile bioegradabile şi produc compost în comun, în mod organizat, utilizând apoi compostul în spaţiile verzi dintre blocuri şi reducând astfel necesitatea de transport şi tratare. O altă linie de finanțare va viza susţinerea primăriillor şi a salubrizatorilor în colectarea şi tratarea deşeurilor biodegradabile.

La nivel legislativ, promovăm adoptarea unor instrumente precum „Plăteşti-pentru-cât-arunci“, care va motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea selectivă şi va penaliza producerea deşeurilor reziduale. MMAP oferă tot sprijinul autorităţilor locale pentru ca acestea să finalizeze construcţia şi darea în folosinţă a depozitelor conforme de deşeuri. În paralel, încurajăm primăriile să dezvolte sisteme complementare SMID-urilor de selectare şi colectare a deşeurilor la sursă, din „uşă-în-uşă“, şi să implice cetăţenii în întregul proces într-un mod transparent şi pro-activ.

Iazuri de decantare

ecologic: Aţi fost în Maramureş unde aţi dezbătut şi problema iazurile de decantare. Cât de periculoase sunt aceste iazuri de decantare şi cum credeţi că ar putea fi rezolvată această problemă?

Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Nu numai că am dezbătut această problemă, ci am fost chiar pe teren, deoarece am vrut să văd cu ochii mei situația de acolo. Din păcate, încă de la început, aceste obiective industriale au fost construite foarte aproape de comunități importante, fără să se ia în calcul potențialul impact. Am fost șocată să aflu că halda de steril se află într-o parte a orașului Baia Mare, iazurile de decantare în partea cealaltă, iar acestea sunt unite printr-o conductă care traversează întreg orașul. Vorbim despre o conductă construită pentru a transporta steril încărcat cu cianură! Cele două iazuri pe care le-am vizitat, Bozânta 1 și 2, sunt în stadii diferite de închidere și ecologizare. Dacă primul iaz, cel care a fost cauza nefericitului eveniment din anul 2000, este acum complet închis și stabilizat, fără a mai exista riscul producerii unui eveniment similar, al doilea iaz are nevoie urgentă de investiții majore.

Deşeuri din construcţii

ecologic: În România se demolează clădirile vechi şi rămân aruncate pe câmpuri deşeurile rezultate din aceste demolări. Cum vedeți dumneavoastră această problemă a deșeurilor provenite din construcții şi demolări?

Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Foarte simplu. Vom propune modificarea legislației astfel încât la nivel de proiectare se va prevedea obligativitatea utilizării betonului concasat în fundațiile drumurilor de bicicletă, cât și în infrastructura agricolă și silvică. Cele din urmă putând fi realizabile în cadrul programului „PNDR 2014-2020 - 4.3: Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice“. Astfel se creează un vid pentru aceste materii prime secundare în industria de construcții, iar aceste deșeuri nu vor mai fi aruncate la marginea orașelor, ci vor fi sortate, tratate, concasate și reciclate. 



Alte articole in rubrica Actualitate