Cum va arăta România în anul 2035, în viziunea cabinetului Cioloş - Actualitate | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Actualitate

Cum va arăta România în anul 2035, în viziunea cabinetului Cioloş

02 August 2016 - 02:43 PM Actualitate

Forumul administraţiei publice localeGuvernul României, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), a organizat în perioada 4-5 iulie 2016 la Palatul Parlamentului din Bucureşti, Forumul Administrației Publice Locale. Forumul s-a dorit a fi o platformă de dezbateri privind prioritățile celei de-a doua etape a mandatului actualului Guvern în relația cu administrația publică locală și cu oportunitățile existente pentru derularea unor proiecte de investiții durabile, la nivel local.  ecologic

La acest eveniment au fost prezenţi peste 1000 de reprezentanţi de la cel mai înalt nivel al Statului, ai administrației publice locale și ai structurilor asociative ale acestora: prefecţi, primari ai comunelor, orașelor și municipiilor, președinți ai consiliilor județene. Un interes deosebit au arătat ambasadorii, reprezentanții mediului academic și ai organizațiilor non-guvernamentale invitați la eveniment.

Încă o strategie

În cadrul evenimentului au fost prezentate ţintele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României - Orizont 2035. Acestea sunt:

• 0 localități lipsite de infrastructură tehnico-edilitară;
• 1 hub portuar de importanță internațională;
• câte 6 poli de excelență rurală în fiecare județ;
• 7 spitale regionale;
• 8 poli tehnologici dezvoltați (în principalele centre universitare și CDI - București, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Timi-șoara);
• 9 parcuri industriale și științifice dezvoltate;
• o nouă hidrocentrală pe Dunăre;
• 12 centuri ocolitoare pentru orașe reședință de județ;
• platforme intermodale dezvoltate;
• 4 stațiuni balneare incluse în circuitele turistice internaționale;
• 15 sisteme urbane create la nivel național;
• 16 situri industriale reabilitate;
• centre istorice renovate/regenerate;
• infrastructură pentru reciclarea deșeurilor dezvoltată;
• rețea de stațiuni/localități turistice dezvoltate;
• 20 de parcuri naturale incluse în rețeaua turistică internațională;
• constituirea a cel puţin 4 zone metropolitane competitive la nivel european;
• Bucureşti 2035 - transformarea Capitalei într-un pol competitiv la nivel european;
• Autostrada A1 (coridorul IV);
• Autostrada A3 (Autostrada Transilvania şi Comarnic - Braşov);
• Autostrada Moldova;
• Autostrada Sudului (București - Craiova) - termen: 11 ani;
• Două poduri noi peste Dunăre (termen: 6 ani): între Brăila şi Galaţi şi în zona transfrontalieră România - Bulgaria;
• Linie ferată de mare viteză (termen: 11 ani): pe coridorul Braşov - Ploieşti - Bucureşti şi pe direcţia Bucureşti - Constanţa.

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României - Orizont 2035, prezentată în cadrul Forumului Administrației Publice Locale, va fi implementată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

O administrație performantă în serviciul cetățenilor

Dacian Cioloş, prim-ministrul României (foto Agerpres)

În opinia prim-ministrului României, Dacian Cioloș, „pen tru a avea politici publice bazate pe o înțelegere a nevoilor reale ale oamenilor, o administrație performantă în serviciul cetățenilor, o guvernare deschisă și eficientă, este nevoie de un parteneriat durabil și transparent între Guvern și autoritățile locale. La forum am deschis discuția despre proiecte de interes naţional, dar care, în acelaşi timp, sunt şi de utilitate maximă la nivel local. Este și o oportunitate de dialog despre măsurile pe care le putem lua pentru a schimba lucrurile, pentru a face ca lucrurile să evolueze acolo unde ele nu funcţionează suficient de bine, pentru că, în mod cert, avem nevoie de schimbare. Aşa cum avem nevoie de schimbare şi de evoluţie în administraţia publică la nivel central, avem nevoie şi la nivel local, şi cred că această schimbare, ca să nu rămână doar pe hârtie, are nevoie de parteneriatul dumneavoastră“.

Vicepremierul Vasile Dîncu

Vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a subliniat că parteneriatul real între Guvern și administrația locală presupune încredere reciprocă și deschidere, prin instituţionalizarea dialogului şi exercițiul transparenţei: „Am vrut să ne vedem cu dumneavoastră şi să lucrăm împreună la o guvernare partenerială. Eu cred că, timp de 26 de ani, guvernele centrale au rămas datoare guvernării locale. Nici n-am teoretizat, nici n-am conceptualizat foarte bine până acum ce înseamnă o guvernare locală, cum folosim puterile locale, cum respectăm puterile locale şi cum le oferim independenţă şi autonomie. Este important să vedem în ce măsură administraţia locală şi administraţia centrală pot participa la dezvoltare, pot fi actori importanţi ai dezvoltării. Este adevărat că mediul privat susține dezvoltarea economică, dar o dezvoltare sistematică, planificată, nu poate fi făcută fără administrație.“

Cristiana Paşca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor

Prezent la eveniment, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristina Paşca-Palmer, le-a spus reprezentanţilor administraţiei publice locale că o oportunitate de dezvoltare durabilă la nivel local este acum tranziţia la economia verde. „Managementul sustenabil al deşeurilor şi soluţiile «zero deşeuri» creează până la două milioane de locuri de muncă suplimentare în UE, 600 de miliarde de euro în economii nete pentru cetăţenii şi întreprinderile din UE şi o reducere anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră de 2% până la 4%.

Comisia Europeană consideră un model de ecoinovare şi pionierat în economia circulară Reţeaua Internaţională de Oraşe «Zero Deşeuri», din care fac parte 12 oraşe şi comunităţi din România, alături de alte 400 de primării europene, printre care şi capitala Sloveniei, Ljubljana. În România, pionierii Reţelei «Zero Deşeuri» sunt oraşele Târgu Lăpuş şi Oradea, în curs de asumare a acestor obiective fiind alte 30 de alte primării, printre care oraşele Iaşi şi Sf. Gheorghe.

Economia verde este o oportunitate de dezvoltare economică la nivel local prin investiții în protecția mediului, iar managementul corect al deșeurilor necesită implicarea 100% a autorităților locale, care sunt responsabile pentru implementare. Starea proastă și continua degradare a mediului în România și la nivel global ne obligă să acționăm cu celeritate, fiecare pe palierul de care suntem responsabili“, a spus Cristiana Paşca-Palmer. 



Alte articole in rubrica Actualitate