Limitarea încălzirii globale, misiune imposibilă după alegerile din Statele Unite - Actualitate | Ecologic

Actualitate

Limitarea încălzirii globale, misiune imposibilă după alegerile din Statele Unite

10 December 2016 - 03:29 PM Actualitate

Demonstraţii în favoarea protecţiei mediului (foto: Agerpres)Victoria lui Donald Trump în alegerile din Statele Unite ale Americii ar putea anula toate eforturile pe care omenirea le-a făcut în ultimii ani pentru reducerea efectelor activităţilor care au dus la încălzirea globală. SUA, ţara care ocupă primul loc în topul celor care au contribuit la acest fenomen, fiind responsabilă pentru o creştere a temperaturii la nivel global cu 0,15 grade Celsius, are acum un preşedinte care crede că încălzirea globală nu e decât o minciună.      Ramona Buciu

Un acord istoric care a ţinut doar un an

Donald Trump, noul preşedinte al Americii, nu este un ecologist. Nu este nici vreun vizionar, vreun altruist sau vreun filantrop. El nu este decât un businessman, membru al unui grup oarecum restrâns de oameni de afaceri, nu numai ai Americii, unde tradiţia, petrolul, cărbunele, gazele naturale, aurul, metalele preţioase, resursele minerale în general, profiturile imense şi imediate, neasumarea responsabilităţii, neacceptarea adevărurilor ştiinţifice, dispreţul faţă de societatea civilă sunt fundamente ale succesului în afaceri.

Nu numai pentru ecologiştii din întreaga lume, pentru toţi oamenii care judecă raţional, pentru toţi cei care văd cu ochii lor degradarea mediului care îi înconjoară şi efectele pe care le are poluarea asupra lumii în care trăiesc, alegerea unui asemenea personaj în cea mai înaltă funcţie a celui mai important stat al lumii este un real motiv de îngrijorare.

Fiindcă Trump nu numai că neagă evidenţele, el vrea să stopeze cercetările în privinţa protecţiei mediului şi a surselor de energie curată şi să desfiinţeze chiar instituţiile de mediu din Statele Unite.

Pe plan internaţional, el şi-a anunţat intenţia de a scoate America din acordul COP21, acord semnat la Paris în luna decembrie a anului trecut de către reprezentanţii cei mai importanţi ai unui număr de 195 de ţări care au reuşit, după îndelungate dezbateri, să conceapă un plan comun pentru combaterea cauzelor încălzirii globale.

Există în istoria recentă a omenirii foarte puține cazuri în care țările lumii au convenit să facă ceva împreună pentru atingerea unui scop comun. Înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a Organizației Mondiale a Comerțului sunt poate singurele exemple în care ţările lumii au lăsat deoparte diferenţele dintre ele şi au încheiat acorduri istorice care au trecut testul timpului cu rezultate benefice ce au depăşit cu mult speranțele inițiale. Conferința din 2015 a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, denumită COP21, ar fi putut avea o importanță istorică similară.

Câştigarea alegerilor din Statele Unite ale Americii de către Donald Trump aruncă însă în aer „acordul istoric“ de la Paris din iarna anului trecut.

Donald Trump, preşedintele ales al SUA (foto: Agerpres)Mediul, dezgustător şi chiar dăunător

Pentru Donald Trump „încălzirea globală este doar o farsă a Chinei, concepută pentru a împiedica celelalte economii ale lumii să progreseze și să determine ca economia Americii să devină non-competitivă“. El a promis că va scoate ţara din acordul COP21 pentru că el, acordul, este „rău pentru mediul de afaceri din SUA“. Şi se va putea ţine de cuvânt, întrucât nu are nevoie nici măcar de aprobarea Congresului pentru a face acest lucru. Ieșirea din acord a Statelor Unite ale Americii ar însemna că orice șansă de a micșora emisiile globale ar fi sortită eșecului, pentru că SUA sunt acum al doilea cel mai mare poluator cu dioxid de carbon din lume, după China.

În plus, Trump a promis că va desființa Agenția de Protecție a Mediului din SUA, care în viziunea sa „este responsabilă pentru reglementarea reducerii poluării de gaze cu efect de seră în America“. Pentru Trump centralele eoliene sunt „dezgustătoare“ și chiar „dăunătoare pentru sănătatea oamenilor“.

El a declarat că vrea să elimine toate reglementările majore pe care președintele Obama le-a pus în aplicare în vederea reducerii emisiilor de dioxid de carbon din SUA, inclusiv desfiinţarea planului pentru energie curată. Iar cu republicanii care în prezent controlează Congresul, acest lucru va fi perfect realizabil.

Trump a mai declarat că vrea să scape America şi de alte reglementări privind prevenirea poluării şi să anuleze toate cheltuielile federale privind energia curată, inclusiv acțiunile de cercetare și dezvoltare privind energia eoliană, solară, nucleară și cele privitoare la dezvoltarea vehiculelor electrice.

În timpul campaniei prezidențiale dintre Trump și Hillary, noul președinte a declarat că el nu acceptă Acordul COP 21 şi nici doveziile științifice care susţin că schimbările climatice sunt reale, în timp ce Hillary a precizat că dorește să susțină Acordul de la Paris, astfel încât să inverseze efectele încălzirii globale fiindcă „studiile ştiinţifice pe această temă nu pot fi puse la îndoială“.

În timp ce Hillary Clinton a susţinut că protejarea animalelor, fauna sălbatică și schimbările climatice vor reprezenta prioritățile sale ca preşedinte, Donald Trump nu a inclus în priorităţile sale din programul de guvernare nici măcar o singură măsură pentru protejarea mediului înconjurător, un aspect cu adevărat îngrijorător în momentul în care vorbim de președintele cele mai puternice ţări din lume.

Site-ul vox.com precizează şi că Trump a fost foarte ferm în campania sa cu privire la subiectele de mediu. Unei mari părţi din mass-media nu i s-a permis să aducă în discuție aspectele de mediu și să adreseze candidatului întrebări pe acest subiect în cadrul dezbaterilor, de parcă ar fi fost un subiect tabu. Trump a abordat totuşi pe larg subiectele de mediu, dar numai în faţa susţinătorilor lui.

Un acord ca o speranţă

În ultimii opt ani, administrația Obama a utilizat fiecare pârghie de reglementare pe care a avut-o la dispoziție pentru a reduce considerabil emisiile de gaze cu efect de seră din SUA, urmărind până în anul 2025 o reducere a acestor emisii cu 28 de procente sub nivelurile din anul 2005. Barack Obama a reuşit să convingă lideri ai unor țări precum China să participe activ la încheierea unui acord global, în cadrul căruia fiecare țară să se angajeze ferm, în mod voluntar, să limiteze propriile emisii de CO2.

Un acord ca o speranţă

Iar acest plan, în cele din urmă, a prins viaţă în decembrie 2015, când lumea întreagă a convenit încheierea Acordului de la Paris. Un acord care s-a vrut a fi doar începutul unei revoluţii globale liber asumate și o speranță că, prin cooperare, toate țările își vor îmbunătăți în mod constant politicile şi acțiunile privind mediul înconjurător.

Acordul de la Paris nu este un simplu document de poziţie. Toate cele 195 de țări semnatare s-au angajat prin acest acord să continue toate măsurile pentru a limita creșterea temperaturii globale sub 2 grade Celsius, cu intenţia de a duce această scădere la 1,5 grade Celsius. Conform acordului, ţările puternic industrializate s-au angajat să sprijine țările în curs de dezvoltare pentru a-și atinge obiectivele. Sprijin care include bani, tehnologie şi asistenţă.

Fiecare țară s-a angajat să prezinte, într-un interval de timp scurt, planuri anuale detaliate, structurate pe domenii, pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2), planuri care vor fi analizate, monitorizate şi supravegheate extern. La ora actuală, mai multe ţări, inclusiv Statele Unite, China și Marea Britanie, au prezentat deja aceste documente.

Tot ceea ce face sau nu o țară în privința schimbărilor climatice afectează mai devreme sau mai târziu siguranța mediului la nivel global, s-a spus la Paris în decembrie 2015. Un mare adevăr care se va confirma în anii ce vin, foarte probabil în alt sens însă decât cel pe care l-au avut în vedere semnatarii acordului COP21. 



Alte articole in rubrica Actualitate