România are în continuare probleme serioase cu depozitarea deșeurilor - Actualitate | Ecologic

Actualitate

România are în continuare probleme serioase cu depozitarea deșeurilor

07 March 2017 - 02:43 PM Actualitate

Politica europeană privind deşeurileComisia Europeană a publicat în data de 6 februarie 2017 un ultim raport de evaluare a aplicării de către țările membre a politicilor de mediu în Uniunea Europeană, un raport care se dorește a fi începutul unui proces prin care Comisia Europeană se va implica mai activ în rezolvarea problemelor de mediu din țările membre. În ceea ce privește gestionarea deșeurilor, evaluarea arată că prevenirea generării deșeurilor este o problemă la nivel european, iar pentru șase state membre, printre care și România, marea problemă rămâne în continuare depozitarea deșeurilor municipale. Standardele de calitate scăzute ale aerului și apelor, zgomotul ambiental și declinul biodiversității sunt alte mari provocări de mediu cu care se confruntă în prezent Europa.
Problemele României rămân în continuare gestionarea deșeurilor, a apelor urbane reziduale, creșterea capacității administrative a autorităților implicate în aplicarea legis-lației europene și utilizarea fondurilor europene.
În acest număr al revistei vă prezentăm o primă parte a raportului pe care vom continua să îl dezbatem și în lunile următoare.
ecologic

Dacă legislația de mediu ar fi pusă integral în aplicare, suma care s-ar economisi la nivelul UE în termeni de costuri medicale și costuri directe pentru mediu ar fi de 50 de miliarde euro pe an. Potrivit Eurostat, 3 cetățeni din 4 consideră că legislația UE este necesară pentru protejarea mediului în țara lor și 4 din 5 cetățeni sunt de acord că instituțiile europene ar trebui să poată verifica dacă normele sunt aplicate corect.

Karmenu Vella, comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuitKarmenu Vella, comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, a declarat: „O aplicare fragmentară și neomogenă a normelor de mediu nu este în interesul nimănui. Îmbunătățirea modului în care se aplică legislația de mediu este în beneficiul cetățenilor, al administrațiilor publice și al economiei. Aici intervine evaluarea aplicării politicilor de mediu (EIR). Comisia Europeană se angajează să ajute statele membre în a le garanta cetățenilor lor cele mai înalte standarde în ceea ce privește calitatea aerului și a apei și gestionarea deșeurilor. Această evaluare oferă informații, instrumente și un calendar în acest sens.“

Pachetul de măsuri propus cuprinde: 28 de rapoarte de țară care identifică punctele forte, oportunitățile și punctele slabe la nivel național, o comunicare care rezumă concluziile politice ale rapoartelor de țară și analizează tendințele comune în domenii precum calitatea aerului, ges-tionarea deșeurilor și economia circulară, calitatea apei și protecția naturii și a biodiversității, precum și recomandări pentru toate statele membre.

Această evaluare arată că în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, prevenirea generării de deșeuri rămâne o provocare pentru toate statele membre. Șase dintre acestea nu au reușit să limiteze depozitarea deșeurilor biodegradabile municipale. Respectarea deplină, până în 2020, a politicii UE privind gestionarea deșeurilor ar putea crea încă 400.000 de locuri de muncă.

În ciuda multor reușite pe plan local în materie de protecție a naturii și biodiversității, trebuie intensificată punerea în aplicare a legislației de mediu a UE, așa cum se confirmă în verificarea adecvării cu privire la Directivele „Păsări“ și „Habitate“. Altfel, declinul biodiversității va continua în UE, ceea ce va compromite capacitatea ecosistemelor de a răspunde în viitor nevoilor populației.

În 23 din cele 28 de state membre, standardele de calitate a aerului sunt încă depășite: în total, în peste 130 de orașe din Europa. Transporturile sunt principala sursă de poluare. De asemenea, ar trebui luate mai multe măsuri pentru a reduce zgomotul ambiental, cea de-a doua cauză importantă a problemelor de sănătate legate de mediu.

În ceea ce privește calitatea și gestionarea apei, majoritatea statelor membre depun eforturi mari pentru a se conforma pe deplin cerințelor legate de colectarea și tratarea apelor reziduale urbane: în cazul a 13 state membre, UE a lansat acțiuni în justiție. În aproape toate țările UE, concentrațiile de nitrați și nivelurile de eutrofizare reprezintă în continuare o problemă gravă.

Există o serie de cauze majore comune mai multor state membre: coordonare ineficientă între nivelurile administrative, capacitate insuficientă, lipsă de cunoștințe și de date.

În urma lansării pachetului de măsuri privind EIR, vor fi organizate discuții cu fiecare stat membru, va fi introdus un instrument colaborativ pentru a le permite statelor membre să își ofere reciproc expertiză și, nu în ultimul rând, vor avea loc dezbateri politice în cadrul Consiliului Mediu.

Deșeurile și apele urbane reziduale, principalele probleme ale României

România și-a îmbunătățit semnificativ performanța de mediu de la aderarea sa în 2007. Deși legislația românească reflectă cu acuratețe cerințele de mediu convenite la nivelul UE, punerea în aplicare a acestora pe teren constituie în general o provocare, determinată printre altele de o lipsă a planificării, a coordonării și a finanțării corespunzătoare. Lacuna în punerea în aplicare este problematică în mai multe domenii, în special în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și tratarea apelor reziduale. România este încurajată să utilizeze mai bine fondurile UE pentru a face față acestor provocări și a consolida coordonarea mecanismelor sale administrative.

Provocări

Principalele provocări cu care se confruntă România în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii și a legislației UE în domeniul mediului sunt următoarele:
• îmbunătățirea conformității cu legislația UE privind deșeurile și cu cea privind apele urbane reziduale în vederea atingerii obiectivelor UE, având în vedere că se apropie termenele finale prevăzute în Tratatul de aderare;
• îmbunătățirea coordonării și consolidarea capacității administrative a autorităților și a agențiilor implicate în punerea în aplicare a legislației UE, în special în ceea ce privește gestionarea apelor și a deșeurilor și protecția și gestionarea siturilor Natura 2000, ca parte a strategiei mai ample de consolidare a administrației publice.

Depozit ecologicOportunităţi

România ar putea obține rezultate mai bune în domeniile în care există deja o bună bază de cunoștințe și bune practici. Aceste oportunități se referă în special la:
• reunirea celor mai bune soluții în planuri cuprinzătoare și realiste de gestionare și prevenire a deșeurilor, bazate pe un proces amplu de participare publică;
• eliminarea obstacolelor din calea utilizării adecvate și direcționate a fondurilor UE pentru a sprijini punerea în aplicare a cerințelor UE;
• folosirea următorului ciclu de management al bazinelor hidrografice pentru îmbunătățirea rețelelor de monitorizare și a metodelor de evaluare a stării apelor.

Puncte de excelență

România ar putea împărtăși cu alte țări abordările inovatoare pe care le-a dezvoltat. Un bun exemplu îl reprezintă inițiativa din 2012, „Laboratorul verde de reciclare“, premiată cu medalia de aur pentru excelență la categoria „IMM-uri“ în cadrul Premiilor europene pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI).

Dezvoltarea unei economii circulare și utilizarea mai eficientă a resurselor

Pachetul din 2015 privind economia circulară subliniază necesitatea de a trece la o economie circulară bazată pe ciclul de viață, în care utilizarea succesivă a resurselor și a deșeurilor reziduale ajunge aproape la zero. Acest lucru poate fi facilitat prin dezvoltarea de instrumente financiare inovatoare și accesul la acestea, precum și prin acordarea de finanțare pentru ecoinovare.

ODD 8 invită țările să promoveze creșterea economică susținută, favorabilă incluziunii și durabilă, ocuparea integrală și productivă a forței de muncă și locuri de muncă decente pentru toți. ODD 9 subliniază nevoia de a construi o infrastructură rezistentă, de a promova industrializarea durabilă și favorabilă incluziunii și de a încuraja inovarea. ODD 12 încurajează țările să realizeze până în 2030 o gestionare durabilă și o utilizare eficientă a resurselor naturale.

Măsuri pentru trecerea la o economie circulară

Transformarea economiilor noastre din economii liniare în economii circulare oferă oportunitatea de a le reinventa și de a le face mai durabile și mai competitive. Acest lucru va stimula investițiile și va aduce beneficii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, pentru economie, mediu și cetățeni deopotrivă.

Colectare selectivăÎn România, utilizarea eficientă a resurselor este scăzută și economia circulară rămâne slab dezvoltată. Alături de Bulgaria și Estonia, „productivitatea resurselor” (eficiența economiei în a utiliza resurse materiale pentru a produce bogăție) a fost cea mai scăzută din UE în 2015, situându-se la 0,31 EUR/kg comparativ cu media UE de 2,0 EUR/kg.

Rezultă că economia românească este în medie cu 40% mai puțin eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor decât la nivelul UE. Acest lucru ar putea fi corelat cu nivelurile sale scăzute de competitivitate. Nu atât deficitul de resurse, cât mai degrabă lipsa unei gestionări eficiente a resurselor disponibile este ceea ce pune probleme pentru dezvoltarea durabilă în România.

România înregistrează întârzieri în adoptarea instrumentelor de planificare relevante în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Rata de depozitare a deșeurilor este aici cea mai mare din UE (82% în 2013). Aceasta înseamnă că resursele nu sunt păstrate în cadrul economiei atunci când un produs a ajuns la sfârșitul duratei sale de viață. O economie mai circulară, adică axată pe reciclare și reutilizare, precum și pe utilizarea mai eficientă a resurselor, ar contribui la stimularea investițiilor. De asemenea, aceasta ar genera beneficii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, pentru mediu, ocuparea forței de muncă și economie în ansamblu.

Un exemplu de bună practică îl reprezintă „Laboratorul verde de reciclare“, o inițiativă lansată în 2012 de o organizație de colectare selectivă a deșeurilor și de reciclare, în parteneriat cu Ministerul Mediului și cu Ministerul Educației.

Proiectul vizează să informeze, să ofere educație și să sensibilizeze generația tânără cu privire la aspecte de mediu. Factorii-cheie de succes au fost parteneriatul cu municipalitățile locale și implicarea cadrelor didactice în promovarea continuă a reciclării. Inițiativa a primit medalia de aur pentru excelență la categoria „IMM-uri“ în cadrul Premiilor europene pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor.

România nu a adoptat încă o politică națională privind programul pentru o economie circulară, deși are în realitate unele inițiative care sprijină tranziția spre o economie circulară, cu accent în special pe deșeuri:
• Legea națională pentru gestionarea deșeurilor (adoptată în noiembrie 2011), care stabilește caracterul obligatoriu al colectării selective a deșeurilor pentru marii producători de deșeuri și a fost considerată un important pas înainte.
• Punerea în aplicare a Directivei-cadru privind deșeurile, inclusiv a dispozițiilor acesteia referitoare la deșeurile periculoase și la uleiurile uzate, care a condus la modificări ale normelor de gestionare a deșeurilor în România. România și-a stabilit obiectivul de a atinge un nivel de 50% din deșeuri care urmează să fie reciclate sau reutilizate până în 2020.
• Începând cu ianuarie 2014, sectorul privat trebuie să achite contribuții fiscale mai mari la Fondul român pentru mediu (în vederea stimulării unei utilizări mai durabile a resurselor naturale și a sporirii gradului de reutilizare a deșeurilor de-a lungul lanțurilor valorice ale întreprinderilor).
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a avut ca priorități pentru 2016 crearea cadrului pentru a transforma și a accelera tranziția economiei românești către o economie ecologică, dezvoltarea întreprinderilor ecologice și a spiritului antreprenorial ecologic. În plus, conform informațiilor furnizate de autoritățile române, este în curs de elaborare o carte albă privind economia ecologică.
• România și-a sporit numărul de angajați din sectorul bunurilor și serviciilor de mediu de la aproximativ 130.000 de persoane în 2011 la aproximativ 146.000 în 2012. Ministerul Mediului din România recunoaște necesitatea unor investiții suplimentare în competențe ecologice și în educația forței de muncă în direcția dezvoltării durabile. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă este implicată în proiectul „Locuri de muncă ecologice“, finanțat de Fondul Social European, care are ca obiectiv evaluarea pieței românești pentru locuri de muncă ecologice și identificarea bunelor practici pentru măsuri de sprijin în acest sector.

Punct de sortare

În general, România nu folosește un număr mare de măsuri de sprijin pentru utilizarea eficientă a resurselor. Cele mai dezvoltate măsuri sunt fie puse în aplicare prin intermediul unor organizații terțe, fie inspirate de proiectele finanțate de UE și orientate în direcția valorificării și reciclării deșeurilor. Un exemplu elocvent de acord voluntar din 2013 a vizat prevenirea și reciclarea deșeurilor de ambalaje. În prezent, acordul respectiv este pus în aplicare în 14 orașe mari, dovedind un efect de propagare din cele două orașe-pilot la alte 12 orașe mari.

IMM-urile și utilizarea eficientă a resurselor

În România, atât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), cât și întreprinderile mari, au un grad de conștientizare scăzut cu privire la impactul acestora asupra mediului și la oportunitățile economice create de economia circulară/utilizarea eficientă a resurselor. Cu toate acestea, în sectorul privat există unele inițiative legate de reciclarea și reutilizarea materialelor, care au fost consolidate în ultimii ani. În același timp, România ratează multe oportunități, întrucât nu reușește să își recicleze propriile deșeuri, lăsând sectorul privat să importe materiale reciclate pentru activitățile de producție.

Aproximativ 63% din IMM-urile din România au investit până la 5% din cifra lor de afaceri anuală în acțiuni de utilizare eficientă a resurselor (media UE28 este de 50%), 26% din acestea oferă în prezent produse și servicii ecologice (media UE28 este de 26%), 37% au luat măsuri de economisire a energiei (media UE28 este de 59%), 26% au luat măsuri de reducere la minimum a deșeurilor (media UE28 este de 60%), 29% au luat măsuri de economisire a apei (media UE28 este de 44%), iar 32% au luat măsuri de economisire a materialelor (media UE28 este de 54%).

Din perspectiva unei economii circulare, 28% au luat măsuri de reciclare prin reutilizarea de materiale sau deșeuri în interiorul întreprinderii (media UE28 este de 40%), 12% au luat măsuri de proiectare a unor produse care sunt mai ușor de întreținut, reparat sau reutilizat (media UE28 este de 22%), iar 16% au fost capabile să își vândă deșeurile unei alte întreprinderi (media UE28 este de 25%).

Sortarea deşeurilor

Dacă s-ar utiliza întregul potențial al măsurilor de utilizare eficientă a resurselor, economiile de costuri ar fi enorme: pentru doar patru sectoare ale IMM-urilor (produse alimentare și băuturi, energie și servicii publice, tehnologii de mediu, construcții), economiile care le-ar putea consolida competitivitatea s-ar putea ridica deja la aproximativ 320 de milioane euro. Conform sondajului Eurobarometru Flash 426, acțiunile întreprinse în domeniul utilizării eficiente a resurselor au permis reducerea costurilor de producție în 60% din IMM-urile din România (media UE28 este de 45%).

Aproximativ 12.000 de noi locuri de muncă ar putea fi create și 33.600 de locuri de muncă ar putea fi asigurate dacă toate IMM-urile din cele patru sectoare și-ar folosi întregul potențial pentru utilizarea eficientă a resurselor. Eurobarometrul Flash 426, „IMM-urile, utilizarea eficientă a resurselor și piețele ecologice“, arată că 41% din IMM-urile din România au unul sau mai mulți angajați care lucrează cu normă întreagă într-un loc de muncă ecologic cel puțin o parte din timp (media UE28 este de 35%). România are un număr mediu de 3,6% angajați cu normă întreagă în industria ecologică per IMM (media UE28 este de 1,7%).

Ecoinovarea

România se situează pe locul 18 în Eco-IS, obținând un punctaj de 87,1 în 2015. Aceasta arată că ţara noastră se află cu 13% sub scorul mediu general al UE28. Totuși, este încurajator faptul că din 2013 România a urcat trei poziții în clasament, anterior situându-se pe locul 21.

Peisajul inițiativelor de ecoinovare a evoluat în România în ultimii ani, fiind determinat de reglementarea la nivel european. Crearea de locuri de muncă și o economie mai durabilă se numără printre factorii decisivi pentru ecoinovare. Neajunsurile în materie de ecoinovare sunt legate în mare măsură de lipsa unui sistem de inovare eficace, cu o structură instituțională clar definită, un cadru legislativ și fiscal și mecanisme financiare pentru încurajarea inovării și a aplicării de noi tehnologii în economie. În ceea ce privește barierele din calea ecoinovării, pot fi menționate numeroase aspecte. Capacitatea administrativă adecvată, disponibilitatea personalului calificat în sectorul public și cel privat, precum și o înclinație mai scăzută spre colaborare constituie în continuare provocări pentru o agendă de transformare sistemică precum economia circulară, atât în sectorul public, cât și în sectorul privat.

Pe ordinea de zi

Ministerul Mediului promovează eticheta ecologică a UE și participarea voluntară la sistemul EMAS prin campanii de sensibilizare, formare și materiale informative. Cu toate acestea, EMAS nu este aplicat la nivel larg. România are 10 organizații înregistrate în EMAS. Deși pare un număr destul de redus de organizații înregistrate în raport cu totalul de 4.034 de organizații care dețin o înregistrare la nivelul UE, România se situează pe locul 17. Țara noastră a cunoscut o foarte ușoară creștere a numărului de organizații înregistrate începând din octombrie 2015, de la 7 la 10. Utilizarea de către România a licențelor pentru eticheta ecologică a UE a fost foarte limitată în 2015. România are 14 licențe, ceea ce reprezintă un număr destul de redus în raport cu totalul de 1.875 de licențe la nivelul UE, dar, având în vedere că România a devenit stat membru al UE în 2007, nu este țara cu cele mai slabe rezultate în ceea ce privește licențele pentru eticheta ecologică a UE.

Acțiuni propuse:
• Creșterea sprijinului și promovarea măsurilor de utilizare eficientă a resurselor pentru IMM-uri, în special prin investiții suplimentare în educație și formare profesională. Capacitatea de export a IMM-urilor poate fi sporită prin îmbunătățirea utilizării eficiente a resurselor.
• Asigurarea faptului că orientarea politică a României prezintă o viziune strategică pe termen lung și o abordare integrată pentru introducerea dezvoltării durabile și a principiilor economiei circulare și ecoinovării în cadrul politicilor guvernamentale.
• Dezvoltarea de acțiuni concrete din partea auto-rităților naționale/locale și de sinergii între toate nivelurile de guvernanță și sectorul privat pentru a depune mai multe eforturi în scopul de a valorifica fondurile UE și de a investi în soluții durabile.

Gestionarea deșeurilor

Transformarea deșeurilor într-o resursă necesită:
• punerea în aplicare integrală a legislației Uniunii în domeniul deșeurilor, care include ierarhia deșeurilor, necesitatea de a asigura colectarea separată a deșeurilor, obiectivele privind evitarea descărcării deșeurilor la depozite etc.;
• reducerea generării de deșeuri pe cap de locuitor și a generării de deșeuri în termeni absoluți;
• limitarea valorificării energetice la materialele nereciclabile și eliminarea treptată a depozitării deșeurilor reciclabile sau recuperabile. ODD 12 invită țările să reducă substanțial, până în 2030, generarea de deșeuri prin prevenire, reducere, reciclare și reutilizare.

Lucrători la salubritate

Abordarea UE în ceea ce privește gestionarea deșeurilor se bazează pe „ierarhia deșeurilor“, care stabilește o ordine de prioritate în elaborarea politicii privind deșeurile și în gestionarea deșeurilor la nivel operațional: prevenirea, (pregătirea pentru) reutilizare(a), reciclarea, recuperarea și - cea mai puțin pre- ferabilă opțiune - eliminarea (care include depozitarea deșeurilor și incinerarea fără valorificare energetică). Progresele către atingerea obiectivelor în materie de reciclare și adoptarea unor WMP/WPP adecvate ar trebui să fie elementele-cheie pentru măsurarea performanțelor statelor membre. Prezenta secțiune se concentrează pe gestionarea deșeurilor municipale, pentru care legislația UE stabilește obiective de reciclare obligatorii.

Gestionarea deșeurilor continuă să fie o provocare majoră pentru România. Performanța țării este caracterizată de rata extrem de scăzută de reciclare (5%), de rata ușor mai crescută de compostare (11%) și de rata mare de depozitare a deșeurilor (82%), contrar ierarhiei deșeurilor și obiectivelor de reciclare stabilite la nivelul UE.

În 2013 (ultimul an pentru care sunt disponibile datele de mai sus), în România s-a înregistrat o scădere a generării de deșeuri municipale față de 2012. Totuși, aceasta rămâne mult mai mică decât media UE (254 kg/an/locuitor în comparație cu circa 481 kg).

Graficul 1 ilustrează tratarea deșeurilor municipale în România în kilograme pe cap de locuitor, arătând clar că aceasta va trebui să depună eforturi uriașe pentru intensificarea reciclării și reducerea depozitării deșeurilor.

Graficul 1

Graficul 2 arată că România trebuie să investească masiv în reciclare în următorii ani pentru a atinge obiectivul de reciclare pentru 2020. Acest lucru se datorează de asemenea taxelor mici pentru deșeuri, care nu generează suficiente venituri pentru investiții viitoare. Strategiile și instrumentele relevante pentru a evita descărcarea deșeurilor la depozite nu sunt în vigoare și nu există măsuri de punere în aplicare cuprinzătoare și decisive împotriva depozitării ilegale a deșeurilor.

Graficul 2

Accesul populației la sistemele de colectare a deșeurilor municipale a fost de numai 76% în 2012, respectiv 90% în zonele urbane și 59% în zonele rurale. În plus, depozitele de deșeuri adesea nu corespund din punct de vedere calitativ. Relativ puține localități au pus în aplicare un sistem de colectare selectivă a deșeurilor.

În 2017, perioada de tranziție acordată României prin Tratatul de aderare pentru punerea în aplicare a Directivei privind depozitele de deșeuri urmează să se încheie și, prin urmare, România va trebui să închidă 101 depozite de deșeuri neconforme. Având în vedere volumul mare de de-șeuri depozitate, România ar putea să se confrunte cu o gravă problemă de capacitate de depozitare începând cu 2017 și ar putea încălca legislația privind deșeurile. România a făcut uz de posibilitatea de a amâna cu patru ani atingerea obiectivului pentru anul 2010 privind reducerea cu 50% a volumului de deșeuri destinate depozitării, pe care a raportat că l-a îndeplinit în 2014. Țara noastră a optat pentru o nouă derogare până în 2020 pentru punerea în aplicare a obiectivului de reducere cu 35% a volumului de deșeuri destinate depozitării (în vigoare din 2016). România nu a raportat date privind ambalarea pentru anii 2013 și 2014; prin urmare, nu este clar dacă obiectivele legate de ambalaje au fost îndeplinite.

Sistem de depozitare

În plus, ţara noastră a întârziat în adoptarea planurilor de gestionare a deșeurilor și a programelor de prevenire a generării deșeurilor (Planul național de gestionare a deșeurilor a fost adoptat în 2004 și a fost valabil până în 2013), care sunt cele mai bune instrumente pentru a reflecta asupra politicilor existente și a identifica soluții realiste pentru atingerea obiectivelor privind gestionarea deșeurilor. În plus, aceste documente sunt necesare pentru a asigura fonduri esențiale din partea UE în cadrul politicii de coeziune (ca parte a „criteriilor de condiționalitate ex-ante“ privind deșeurile). Lacuna în punerea în aplicare referitoare la gestionarea deșeurilor se reflectă de asemenea în cazurile de încălcare pentru aplicarea incorectă a Directivei privind depozitele de deșeuri și pentru neconformitatea măsurilor de transpunere a Directivei-cadru privind deșeurile.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că absorbția fondurilor UE alocate pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor a fost extrem de scăzută, în principal din cauza lipsei capacității beneficiarilor finali de a elabora și de a pune în aplicare proiecte mari de investiții, a lipsei de asumare a responsabilității și a perioadelor lungi alocate procedurilor de ofertare.

Estimările arată că punerea în aplicare integrală a legislației existente în materie de deșeuri ar putea genera peste 29.100 de locuri de muncă și ar spori cifra de afaceri anuală a sectorului deșeurilor cu peste 3 miliarde euro. Trecerea la obiectivele prevăzute în foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor ar putea crea peste 34.200 de noi locuri de muncă și ar spori cifra de afaceri anuală cu peste 3,6 miliarde euro.

Recomandările principale (foaia de parcurs) prezentate în 2013 în contextul exercițiului de promovare a conformității efectuat de Comisie încă nu au fost puse în aplicare în mare parte și, prin urmare, rămân valabile: aplicarea taxei pe depozitarea deșeurilor a fost amânată pentru 2017, în timp ce tarifele pentru activitatea de depozitare a deșeurilor (taxa de intrare a deșeurilor în depozitul de deșeuri) sunt prea mici pentru a devia deșeurile către partea de sus a ierarhiei deșeurilor și pentru a face reciclarea și reutilizarea atractive din punct de vedere economic; instrumentele economice existente sunt prea limitate pentru a stimula și a acoperi costurile colectării separate și ale reciclării deșeurilor (de exemplu, aplicarea limitată a principiului responsabilității extinse a producătorilor, lipsa unor sisteme de plată în funcție de deșeurile generate); colectarea separată (inclusiv pentru deșeurile biodegradabile) rămâne insuficientă.

Acțiuni propuse:

• Introducerea unei taxe pe depozitarea deșeurilor și creșterea progresivă a acesteia pentru a evita descărcarea deșeurilor reciclabile în depozite. Veniturile obținute ar trebui utilizate pentru a sprijini colectarea separată și infrastructura alternativă, coroborată cu o mai bună alocare a fondurilor politicii de coeziune către primele etape ale ierarhiei deșeurilor şi se va evita construirea unei infrastructuri excesive pentru tratarea deșeurilor reziduale;
• Abordarea urgentă a problemei privind depozitarea ilegală a deșeurilor;
• Concentrarea pe punerea în aplicare a obligației de colectare separată pentru a crește ratele de reciclare;
• Extinderea și îmbunătățirea raportului cost-eficacitate, monitorizarea și transparența sistemelor existente de răspundere extinsă a producătorilor (REP) și eliminarea parazitismului;
• Asigurarea respectării legislației legate de deșeuri;
• Completarea programului lipsă privind prevenirea deșeurilor. 

Realitatea votului



Alte articole in rubrica Actualitate