AFM nu va susține nicio investiție în domeniul gestionării deșeurilor în 2017 - Actualitate | Ecologic

Actualitate

AFM nu va susține nicio investiție în domeniul gestionării deșeurilor în 2017

03 April 2017 - 04:41 PM Actualitate

Acasă la reciclatorProiectul de act normativ cu privire la aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2017 al Fondului pentru Mediu, din care reiese că anul acesta nu se va finanța din credite bugetare nicio investiție în domeniul gestionării deșeurilor a stârnit reacții ale operatorilor economici din domeniu. Majorarea valorii tichetelor de casare din programul Rabla de la 2000 la 6500 de lei va scădea substanțial numărul vehiculelor vechi și poluante care vor fi scoase din circulație, ceea ce contravine însuși scopului acestui program finanțat de către AFM.       ecologic

AFM nu a mai finanțat reciclarea din anul 2008

Organizația Patronală și Profesională REMAT - OPP REMAT, membră a Biroului Internațional al Reciclării, organizație reprezentativă la nivel național care reunește cei mai importanți operatori economici din domeniul gestionării deșeurilor din România - colectori, valorificatori/reciclatori și organizații de transfer de responsabilitate - a înaintat conducerii AFM o scrisoare deschisă prin care cere ca proiectul de act normativ referitor la aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2017 al Fondului pentru Mediu să nu fie aprobat.

În scrisoare se menționează că de-a lungul anilor membrii organizației au reușit cu mari eforturi să contribuie decisiv la realizarea obligațiilor asumate de România în calitate de stat membru UE, în condițiile în care cei mai importanți factori care au dus la o slabă colectare și valorificare a deșeurilor au fost lipsa de finanțare a costurilor acestor operațiuni conform standardelor de mediu, în special pentru deșeurile fără valoare de piață sau pentru deșeurile administrate de către operatorii de salubrizare și lipsa de investiții în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

Investiţii costisitoareUltimul program de finanțare din bugetul Fondului pentru Mediu a fost derulat în anul 2008

Conform noului proiect de buget, sumele alocate pentru proiectele și programele pentru protecția mediului în domeniul gestionării deșeurilor sunt de 30 de milioane de lei, reprezentând doar credite de angajament, valoarea creditelor bugetare pentru 2017 fiind zero, ceea ce înseamnă că în acest an nu se va finanța nicio investiție în domeniul gestionării deșeurilor.

Alocarea unei sume de 30 de milioane de lei (6.600.000 euro) pentru anul 2017 este nesemnificativă pentru orice investiție în domeniu, în condițiile în care doar o instalație de sortare a deșeurilor cu o capacitate medie costă mai mult de 5 milioane euro, un tocător de deșeuri costă mai mult de 500.000 de euro, nemaivorbind de instalații de tratare a deșeurilor, de echipamente electrice și electronice, baterii, sticlă, VSU sau instalații de valorificare a deșeurilor de anvelope, deșeuri municipale, plastice, lemn etc.

Contribuții de zeci de milioane de euro, finanțări zero

Pentru alte domenii, poate mai puțin importante decât sectorul gestionării deșeurilor, au fost prevăzute sume considerabile: 50 milioane de lei pentru educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului, 40.100.000 de lei pentru monitorizări, studii și cercetări, 46.493.000 de lei pentru conservarea biodiversității și administrarea ariilor naturale protejate, 90.000.000 de lei pentru instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, 180.000.000 de lei în programul de stimulare a înnoirii parcului auto și 90.000.000 de lei pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi.

Acest fapt survine în momentul când România este pe ultimul loc în Europa în domeniul gestionării deșeurilor și are trei acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor care privesc incompatibilitatea normelor juridice naționale cu legislația UE și nerealizarea obiectivelor anuale de valorificare a deșeurilor de ambalaje, echipamente electrice și electronice, baterii, vehicule scoase din uz, a deșeurilor biodegradabile și a deșeurilor municipale, domenii în care în anul 2020 ar trebui să reciclăm 50% din cantitatea generată. Neîndeplinirea obligațiilor va atrage mai mult ca sigur sancțiuni, sistarea, suspendarea, restituirea finanțărilor acordate și plata unor amenzi care vor fi suportate de către cetățenii României.

În scrisoarea adresată conducerii AFM, reprezentanții organizației OPP REMAT fac și o analiză a sumelor cu care au contribuit la fondul AFM, de aproximativ 30.000.000 de euro pe an. La această sumă se adaugă cele 85.000.000 de euro încasate de AFM în perioada 2015-2016 de la producătorii de bunuri ambalate, sume care în opinia OPP REMAT trebuiau să se regăsească în sistemele de colectare și valorificare a deșeurilor.

Linie de prelucrare a DEEE-urilor

Programul RABLA: cresc fondurile, scad casările

Organizația Patronală și Profesională REMAT - OPP REMAT atrage atenția autorităților asupra unor aspecte legate de îmbunătățirea Programului RABLA pentru anul 2017.

Începând cu 2005, în fiecare an, Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului pentru Mediu, a derulat programul de stimulare a înnoirii parcului auto național, program ce are ca obiectiv finanțarea nerambursabilă din Fondul pentru Mediu pentru achiziționarea autovehiculelor noi, mai puțin poluante, în schimbul predării spre casare a autovehiculelor uzate. Scopul programului RABLA îl constituie îmbunătăţirea calității mediului prin înnoirea parcului auto național. Programul a vizat atingerea unor obiective de protecție a mediului de interes general: diminuarea efectelor poluării aerului asupra mediului și sănătăţii populației (cauzate de emisiile de gaze de eșapament de la autovehiculele uzate), diminuarea efectelor poluării solului și apei (cauzate de scurgerile de substanțe periculoase de la autovehiculele uzate), prevenirea generării deșeurilor și atingerea obiectivelor privind recuperarea și valorificarea deșeurilor provenite de la vehiculele scoase din uz.

Având în vedere că programul de stimulare a înnoirii parcului auto național este un program de finanțare în domeniul protecției mediului și nu un program de stimulare a vânzărilor auto, că este un program care se desfășoară prin acordarea unei prime de casare persoanelor fizice și juridice care își casează autovehiculele vechi și poluante, iar principalul său indicator de performanță și eficiență este numărul de autovehicule uzate casate, OPP REMAT consideră că alocarea unei valori mari a primei de casare, de 6.500 de lei pentru fiecare autovehicul uzat casat, în contextul unui buget anual limitat, nu ajută la îndeplinirea obiectivelor de protecție a mediului propuse - cele de a reduce poluarea aerului, apei și solului și, nu în ultimul rând, pentru atingerea obiectivelor privind recuperarea și valorificarea deșeurilor provenite de la vehiculele scoase din uz, conform legislației europene.

Prin folosirea mai multor tichete la achiziționarea unui vehicul nou, tichete cu o valoare a primei de casare mai mică, de aproximativ 2.000 - 2.500 lei, valoare care, pentru a încuraja casarea, trebuie să depășească valoarea de piață a autovehiculului uzat, se pot scoate din circulație mult mai multe autovehicule și se pot atinge atât obiectivele și scopul programului, cu îndeplinirea indicatorilor de performanță și eficiență, cât și obligațiile României ca stat membru al Uniunii Europene, de valorificare a deșeurilor provenite de la vehiculele scoase din uz, conform Directivei 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000.

Devenite nefolositoare

Importurile de rable vor goli fondurile AFM

Mai mult de atât, faptul că începând cu luna februarie 2017 nu se mai datorează timbrul pentru mediu la înmatricularea unui autovehicul nou sau uzat, coroborat cu alocarea unei prime de casare a cărei valoare este considerabilă, pot duce la un fenomen de import masiv de autovehicule ieftine pentru a fi casate prin programul Rabla.

Orice prevedere legislativă care ar încerca să limiteze accesul la program al anumitor proprietari de autovehicule înmatriculate în România de la o anumita dată ar crea o discriminare care poate duce la desființarea actului normativ.

În vederea atingerii unor standarde cât mai ridicate în ceea ce privește protecția mediului și a sănătății populației și având în vedere că parcul auto național este îmbătrânit cu mult peste media europeană, o astfel de măsură care să conducă la scoaterea din circulație a unui număr cât mai mare de vehicule este benefică și necesară. Acest lucru vine în concordanță și cu tendințele europene în domeniu, concretizate prin diferite programe prin care se încearcă demararea sau continuarea eforturilor susținute ale membrilor Uniunii Europene pentru atingerea interesului comun, și anume un mediu mai curat și mai sănătos.

Utilizarea autovehiculelor poluante are un impact negativ asupra mediului, manifestat prin degajarea în atmosferă a unor mari cantități de gaze toxice și cu efect de seră - emisiile de monoxid de carbon, oxizi de azot (care contribuie la formarea ploilor acide), dioxid de carbon (principala cauză a intensificării efectelor emisiilor de gaze cu efect de seră), plumb, benzen, ozon troposferic (acestea afectând sănătatea umană), deversarea în sol și în apă a produselor petroliere, a altor deșeuri lichide, poluarea fonică, în special în mediul urban, care provoacă pe lângă disconfort și agravarea bolilor psihice, ocuparea unor suprafețe semnificative de terenuri din intravilan pentru parcări și parcaje prin micșorarea spațiilor verzi și așa insuficiente, a trotuarelor și a altor spații, generarea unor cantități considerabile de deșeuri solide (deșeuri de metale feroase și neferoase, de plastic, cauciuc, sticlă) și lichide (uleiuri, emulsii, carburanți), atât în timpul, cât și după terminarea ciclului lor de viață, fiind necesar ca gestionarea deșeurilor rezultate să se realizeze în conformitate cu normele UE.

Nu în ultimul rând, casarea unui număr cât mai mare de autovehicule în cadrul programului prin alocarea unei valori mai mici a primei de casare, păstrând același buget, ar fi benefică și industriei de reciclare, care trece printr-o perioadă dificilă, una dintre principalele probleme fiind lipsa materiei prime, a vehiculelor scoase din uz.

Până acum 7-8 ani, numărul vehiculelor casate prin program era considerabil, de aproximativ 50.000 de bucăți anual, datorită unei prime de casare mai mici, dar în ultimii ani, din cauza majorării acestei prime, numărul vehiculelor casate a scăzut la 15.000 pe an, ceea ce face nerentabilă activitatea de valorificare și reciclare a vehiculelor uzate, în condițiile în care capacitățile de valorificare și de reciclare ale membrilor OPP REMAT sunt de minimum 100.000 de bucăți pe an.

România, singura țară din UE în care producătorii nu au responsabilități

România este singurul stat din UE în care nu este implementat principiul responsabilității producătorului în ceea ce privește gestionarea vehiculelor scoase din uz. Astfel, producătorii și importatorii de vehicule nu au nicio obligație în ceea ce privește realizarea obiectivelor de tratare și valorificare a vehiculelor scoase din uz și nici în ceea ce privește finanțarea costurilor acestor activități.

Pentru remedierea acestor nereguli, OPP REMAT propune autorităților reintroducerea în legislație a responsabilității producătorului, împreună cu operatorii economici implicați în tratarea VSU și dezvoltarea unor instrumente financiare prin care producătorii de vehicule să contribuie la acoperirea costurilor de colectare și tratare a vehiculelor scoase din uz atunci când acestea depășesc veniturile obținute din vânzarea pieselor reutilizabile și a materiilor prime secundare rezultate din tratarea acestora. 



Alte articole in rubrica Actualitate