Graţiela Gavrilescu: „Cetăţenii nu vor fi penalizaţi pentru nişte nerealizări de care nu ei se fac vinovaţi“ - Actualitate | Ecologic

Actualitate

Graţiela Gavrilescu: „Cetăţenii nu vor fi penalizaţi pentru nişte nerealizări de care nu ei se fac vinovaţi“

11 May 2017 - 11:16 AM Actualitate

Alinierea ţării noastre la politicile privind transformarea economiei europene într-o economie circulară, în care deşeurile sunt percepute ca materii prime pentru industrie şi agricultură, impune ţării noastre recuperarea unor întârzieri majore în modul de gestionare a deşeurilor. Din păcate, România are în acest domeniu mai multe proceduri de infringement şi se află pe ultimele locuri în rândul ţărilor europene în ceea ce priveşte procentul de deşeuri reciclate. Vă prezentăm în continuare un interviu cu viceprim-ministrul şi ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, pe tema priorităţilor instituţiei pe care o conduce.ecologic

ecologic: România are o mare problemă în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. În special în ceea ce privește deșeurile municipale, suntem undeva în coada listei țărilor europene. Avem declanșate proceduri de infringement, avem probleme legislative și în același timp o problemă de educație și informare în rândul cetățenilor. Ce intenționează să facă Ministerul Mediului pentru remedierea acestor neajunsuri?

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului: Deșeurile reprezintă o problemă majoră pentru România. Suntem la ora actuală la un grad de reciclare de 5%, nici măcar nu am atins încă un procent care ne-ar putea crea speranțe ca în anul 2020 să atingem pragul de 50%, așa cum este convenția cu Comisia Europeană. De aceea, toate forurile care își pot aduce contribuția pozitivă, care participă la atingerea acestei ținte, trebuie să conlucreze în interesul cetățenilor care, dacă sunt foarte bine informați, eu sunt sigură că vor fi principalii noștri parteneri în realizarea și în țara noastră a unui sistem modern, european, de gestiune a deșeurilor. Fără această conlucrare între instituțiile statului care au obligații în acest sens și cetățeni, care sunt principalii beneficiari ai îndeplinirii obligațiilor europene ce ne revin, situația aceasta nefericită în care ne aflăm, care a trenat atâția ani, va rămâne neschimbată.

La deșeuri avem deja patru proceduri de infringement, ceea ce este o mare problemă. Am reușit să deblocăm Planul Național de Gestiune a Deșeurilor, pentru că acest subiect era unul de maximă urgență, am pregătit scrisoarea către Comisia Europeană prin care le-am comunicat oficialilor de la Bruxelles că Planul Național de Gestiune a Deșeurilor a intrat în procedura privind evaluarea de mediu, procedură pe care o vom scurta de la șase luni la patru sau maxim cinci luni, astfel încât să putem să prezentăm întregul plan de măsuri economice pe care le vom lua. În același timp, eu sper să reușim în maxim patru săptămâni, după negocierile pe care le avem cu comercianții de deşeuri, să dăm ordinul de ministru privind activitatea brokerilor.

Avem un alt infringement în ceea ce privește gropile de gunoi, a depozitelor de deșeuri municipale, dar și a unor depozite de deșeuri periculoase. Aici situația este ceva mai dificilă, pentru că siturile contaminate sunt în proprietatea unor societăți private, dintre care unele sunt în faliment, altele sunt în insolvență și atunci tot noi trebuie să găsim urgent o soluție astfel încât să putem să aducem la conformitate terenurile și să închidem siturile. La depozitele municipale neconforme încercăm în prezent să găsim o sursă de finanțare astfel încât să le închidem și pe acestea.

Ce pot să vă spun? Când am preluat Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, în 2014, am găsit 29 de infringementuri ce trebuiau rezolvate și după un an de muncă susținută am predat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu 19 infringementuri închise. Ceea ce am găsit acum, după un an, este un real dezastru. Dar nu vreau să mă refer acum la acest subiect...
Eu, împreună cu oamenii din minister, vreau să rezolvăm problemele, nu să le discutăm căutându-ne scuze. Pentru că dacă nu le rezolvăm, cei care au de suferit sunt cetățenii, iar acest lucru nu este corect, fiindcă ei ne-au ales pentru a rezolva problemele, nu pentru a ne căuta scuze.

Sistem de colectare selectivă

ecologic: Pungile de plastic au fost interzise în multe țări din lume. La noi se discută încă necesitatea introducerii unei asemenea interdicții. Care este părerea dumneavoastră referitoare la acest subiect?

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul MediuluiGraţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului: Pungile de plastic reprezintă o problemă reală și consider că ea trebuie rezolvată nu numai pentru că avem infringement pe acest subiect, ci și pentru că e în interesul nostru să nu le mai vedem agățate prin copaci, pe drumuri, prin păduri, în ape. Este în interesul nostru, al tuturor, să protejăm vietățile sălbatice din țară, care mor din cauza acestor pungi subțiri la care trebuie să renunțăm, pentru că ele se aruncă de obicei imediat după ce au fost folosite, nu se pot colecta și recicla și sunt dăunătoare pentru mediu.

Intenționăm să înlocuim pungile de plastic de densitate mică cu pungi de plastic cu densitate mai mare, refolosibile, mult mai rezistente, care pot fi colectate și reciclate şi care pot fi returnate producătorilor. Se spune că pungile subțiri sunt mai ieftine, dar dacă ne gândim că plătim pentru a le folosi o singură dată, atunci termenul ieftin devine foarte relativ.

ecologic: Taxa de depozitare este, cum prea bine știți, principala metodă prin care în toate țările europene s-a reușit reducerea cantităților depozitate, educarea cetățenilor și creșterea ratelor de reciclare. În România, deși taxa a fost aprobată în Parlament cu ani de zile în urmă, a fost în continuu amânată. Mai nou, se pare că va fi modificată. Care va fi forma în care credeți că va fi finalizată această taxă și cui va fi ea aplicată, cetățeanului, operatorului de salubritate sau administraţiei locale?

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului: Referitor la taxa de depozitare, pot să vă spun că nu de mult s-a încheiat dezbaterea publică pe această temă. Cu toții știm că dacă vrem cu adevărat să ajungem la un nivel de colectare și de reciclare conform cu obligațiile pe care le avem ca țară membră a Uniunii Europene, această taxă trebuie să fie aplicată, pentru că ea este principalul instrument care poate fi folosit cu succes pentru reducerea depozitării și pentru încurajarea reciclării deșeurilor. Iar reciclarea este pilonul principal pentru alinierea României la politicile privind economia circulară, promovată intens de Uniunea Europeană. Este adevărat că avem obligații în acest sens, dar vom avea și foarte mult de câștigat dacă ne vedem de treabă serios, dacă ne cunoaștem interesul, dacă vrem cu adevărat să fim o țară europeană și dacă ne respectăm promisiunile față de alegători.

Nu vă ascund faptul că taxa se va aplica, singura discuție ce se poartă acum pe această temă este valoarea ei. Rămâne de văzut dacă taxa va rămâne la valoarea de 80 de lei pe tonă, așa cum prevede actuala lege, sau dacă într-o primă fază valoarea ei va fi mai mică.

Noi încercăm acum, analizând toate semnalele care ne-au venit în urma dezbaterii publice, să găsim o soluție optimă, astfel încât cetățeanul să nu plătească nici un leu în plus față de ceea ce este negociat și aprobat de consiliile locale privind costurile serviciilor de salubrizare. Nu ar fi onest, nu ar fi cinstit să-i încărcăm pe oameni cu o altă taxă. Nimeni nu le poate impune cetățenilor să plătească în plus față de ceea ce este negociat și aprobat de consiliile locale, pentru că nimeni nu le-a explicat până acum oamenilor ce au de făcut. Nu li s-a spus cum trebuie să depună deșeurile separat, cum și de ce se face colectarea selectivă, unde ajung deșeurile puse de ei separat, ce înseamnă reciclarea, ce se face cu materialul respectiv, că e PET, că e hârtie, că e metal sau sticlă și dacă nu li s-au pus la dispoziție, nu li s-au dat conform legii - care este în vigoare din anul 2013 - pubele de diferite culori, nu li s-a comunicat oficial ce variante au, și anume acelea de a vinde eventual deșeurile cu valoare la un colector și de a plăti la operatorul de salubrizare numai pentru deșeul umed, prin aplicarea unui tarif diferențiat. De aceea, eu cred că este nevoie de o dezbatere foarte serioasă și foarte aplicată pe subiectul taxei de depozitare, astfel încât legea care va ieși curând să fie una care să își atingă scopul, și anume reducerea drastică a cantităților de deșeuri ajunse la depozitare, dar să nu încarce cetățeanul cu obligații financiare pentru niște nerealizări de care nu el se face vinovat.

ecologic: Nu este un secret pentru nimeni că decizia privitoare la taxa de depozitare nu este luată numai de Ministerul Mediului, ea este discutată și aprobată interministerial. Poate și de aceea a fost amânată atâta timp. Concret, doamnă ministru, cum colaborați cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, cu doamna ministru Sevil Shhaideh?

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului: Cu Ministerul Administrației Publice Locale, cu doamna Sevil Shhaideh, colaborez foarte bine pentru că și eu și ea suntem oameni care cunosc realitatea din teren, pentru că amândouă știm foarte bine ce se întâmplă, care sunt problemele în primării, și mă refer nu numai în primăriile din marile orașe, ci și în cele din mediul rural, din micile localităţi, și știm care sunt problemele cu care se confruntă oamenii.

Chiar dacă de o parte sau de cealaltă au existat și probabil vor mai exista păreri diferite, de fiecare dată am găsit împreună și vom mai găsi, sunt sigură de acest lucru, câte o soluție optimă pentru fiecare problemă. Pentru noi, ceea ce contează cel mai mult este cetățeanul, pentru că Guvernul României asta vrea să pună în operă, creșterea bunăstării cetățeanului, nu altceva. Avem de respectat un program de guvernare pe care l-am aprobat prin vot în Parlamentul României.

ecologic: Administrația Fondului pentru Mediu este instituția a cărei activitate poate contribui la rezolvarea unor provocări majore de mediu cu care se confruntă România, inclusiv cea a deșeurilor. Care sunt problemele pe care le are Fondul pentru Mediu acum?

Depozit neconform

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului: Înainte de a vorbi de probleme, aș vrea să vă spun ce vreau să facă Fondul pentru Mediu. Mi-aş dori foarte mult ca din bugetul AFM să finanțăm construirea de fabrici de reciclare, fabrici care să aducă valoare adăugată în economia națională, care pe de o parte să ne scutească de niște costuri, cum sunt cele de depozitare, iar pe de altă parte să asigure materii prime pentru industrie. Fiindcă deșeurile care acum sunt o problemă, dacă acționăm inteligent, pot deveni o oportunitate, o resursă cu valoare, care poate și trebuie folosită eficient. Avem exemplul țărilor europene care au experiență în această direcție și care se dezvoltă folosind ceea ce noi aruncăm și îngropăm de atâția ani la gropile de gunoi. Vreau să sprijinim de la Fondul pentru Mediu colectarea selectivă a deșeurilor municipale, să demarăm urgent programe de educație reale, eficiente și cu impact asupra cetățenilor, dar și asupra administraţiilor publice locale, programe care să impulsioneze colectarea selectivă.

Problemele Fondului pentru Mediu pornesc de la felul în care a fost făcută execuția financiară pe anul 2016, când încasările au fost mari, dar în finanțări s-au folosit foarte puțini bani. Această deficiență în folosirea banilor ne creează mari probleme, pentru că acum Fondul pentru Mediu va avea la dispoziție jumătate din cât a avut atunci când am predat eu mandatul. Cu acești bani puțini vom încerca, gestionându-i eficient, să facem cât mai multe lucruri.

Staţie electrică de alimentareAm aprobat de curând prin Ordin de ministru, programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, care urmează să fie publicate în Monitorul Oficial. Va fi urmată procedura, iar a doua zi după publicare va fi emisă decizia președintelui AFM prin care se va da startul primei etape a programelor, validarea producătorilor și comercianţilor de autovehicule. Imediat după încheierea contractelor cu aceştia și afișarea listei lor pe site-ul AFM, programele Rabla Clasic și Rabla Plus vor fi deschise populației pentru înscriere și pentru rezervarea locurilor.

Estimez că până la jumătatea lunii mai, populația va putea accesa unul dintre cele două programe sau, concomitent, pe ambele. Anul acesta am decis ca startul să fie mai devreme pentru că există o mare așteptare în piață, mai ales că programul din 2017 vine cu ecotichete care pot ajunge şi la 10.000 de euro pentru mașinile electrice.

Vorbesc de un nivel ridicat al susținerii achiziției de astfel de autoturisme, nivel comparabil cu cel practicat de state europene dezvoltate. Am crescut sumele inclusiv pentru mașinile hibrid electrice, de la aproximativ 1.000 de euro, cât erau anul trecut, la aproape 5.000 de euro. Vrem să avem un aer curat pe drumurile României, să scoatem din circulație prin sprijin, nu prin taxări exagerate, mașinile cu un nivel de emisii mari. Eforturile pe care le facem în acest sens sunt mari, dar ele vin în sprijinul cetățenilor, nu numai a celor care sunt beneficiarii direcți ai programului, cei care achiziționează aceste mașini electrice, ci a tuturor cetățenilor care vor respira, sper eu, un aer mai curat, în special în marile aglomerări urbane.

Prima de casare prevăzută prin programul Rabla Clasic pentru autoturisme mai vechi de 8 ani este de 6.500 lei și se acordă pentru achiziționarea unui autovehicul nou, care generează maximum 130 g CO2/km. La aceasta se pot adăuga un ecobonus de 1.700 lei, dacă autovehiculul nou este hibrid, și un ecobonus de 1.000 lei, dacă autovehiculul nou generează maximum 98 de g CO2/km. Cât privește participarea populației la programul Rabla Plus, aceasta nu este condiționată de casarea și radierea unei mașini uzate. Astfel, cei care vor să-și achiziționeze un autoturism 100% electric pot beneficia de un ecotichet în valoare de 45.000 de lei, iar cei care optează pentru unul electric hibrid de un ecotichet cu valoare de 20.000 de lei.

Cele două programe pot fi cumulate, astfel încât o persoană poate beneficia atât de ecotichetul acordat pentru achiziția unui autovehicul electric pur sau a unuia electric hibrid, cât și de prima de casare acordată prin programul Rabla Clasic, însă doar în situația în care beneficiarul casează un autoturism mai vechi de 8 ani. 



Alte articole in rubrica Actualitate