Dezbateri publice în regim de urgență pe tema deșeurilor - Actualitate | Ecologic

Actualitate

Dezbateri publice în regim de urgență pe tema deșeurilor

09 June 2017 - 09:38 AM Actualitate

Dezbatere publicăRiscul pierderii fondurilor europene și amenințarea procedurilor de infringement au grăbit în ultima lună luarea unor decizii în domeniul deșeurilor. Cum nu s-a întâmplat până acum, comisiile de mediu și de industrii au avut în decurs de numai câteva zile consultări repetate cu producători, organizații de transfer de responsabilitate, colectori, salubrişti, reciclatori și asociații de dezvoltare intercomunitară, în speranța găsirii unor soluții legislative pentru ieșirea din criza în care se află România în gestionarea deșeurilor.     Matei Dumitru

Întârzieri legislative și interese de grup

Că România se află pe ultimele locuri în ceea ce privește reciclarea deșeurilor este o realitate cunoscută de toată lumea. Cauzele, dar și soluțiile pentru ieșirea din această situație au fost comunicate în nenumărate rânduri autorităților române de către reprezentanții Comisiei Europene, fără ca nimeni cu putere de decizie din România să pară măcar interesat de rezolvarea acestei probleme naționale.

Iar acum, când în domeniul deșeurilor avem deja zece sancțiuni de infringement, autoritățile au declanșat o acțiune concentrată de recuperare a unor întârzieri de zeci de ani. Au avut loc dezbateri publice, întâlniri la comisii de specialitate, consultări și dezbateri publice.

Una dintre aceste dezbateri a avut loc în data 17 mai a.c. la Camera Deputaților, prezidată de Remus Borza, președintele Comisiei de Mediu şi Echilibru ecologic. A fost o dezbatere la care a participat un număr record de reprezentanți ai ministerului, ai producătorilor, reciclatorilor, salubriştilor și colectorilor de deșeuri.

Noul președinte al acestei comisii, avocatul Remus Borza, deși nefamiliarizat încă pe deplin cu domeniul, a declarat că și-a propus să facă ordine și în domeniul deșeurilor așa cum a făcut în domeniul energiei, începându-și discursul cu o critică la adresa clasei politice din care face parte.

„Probabil și noi, legiuitorii, suntem de vină pentru toate aceste neconformități, pentru toate aceste ambiguități din piață, pentru că ar trebui să legiferăm de o manieră mai asumată, mai vizionară și mai responsabilă. Suntem membri în UE din 2007 și abia în 2015 am transpus în legislația națională o directivă europeană din 1994, și anume Directiva 92/94 privind managementul ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje. Am dat prin noiembrie Legea nr. 249/2015, o lege despre care s-a crezut atunci că este bună și după şapte luni, prin iunie 2016, guvernul tehnocrat a spus că legea din noiembrie 2015 e proastă. Și am ajuns la Curtea Europeană de Justiție, unde riscăm penalități cuprinse între 2.000 și 134.000 de euro pe zi sau sume minime forfetare de 1.850.000 de euro.

Dezbatere publică

Acesta este și motivul pentru care noi, membrii Comisiei de Mediu, încercăm o abordare exhaustivă a problematicii, pentru că până acuma practica predecesorilor noștri a fost aceea de a modifica pe articole câte o lege și s-a ajuns la patru, cinci modificări într-un an de zile și vedem acum că scopul, sensul inițial avut în vedere de legiuitor, a fost denaturat fundamental prin toate aceste modificări succesive și trunchiate, făcute în funcție de anumite interese de grup, în funcție de dorința unor colegi din legislaturile trecute de a se evidenția și ei. Ceea ce pot să spun eu este că noi ne asumăm aceste lipsuri, pe care le vom remedia“, a spus Borza.

„Răspunderea, o povară care trebuie cărată de toți“

Cetățeanul român generează în prezent cam 250 de kilograme de deșeuri anual, față de 500 de kilograme cât generează în medie un cetățean european. La noi se depozitează 82% din deșeurile municipale, doar 5,3% se reciclează și tot cam 5% se colectează pe fracții. Referitor la acest subiect, Remus Borza a spus: „Desigur că aceasta este o chestiune ce ține de gradul de civilizație al cetățeanului, dar marea vină revine unităților administrativ-teritoriale și firmelor de colectare. În România sunt 421 de firme de colectare, transport și depozitare a deșeurilor municipale. Cu toate acestea, degeaba cetățeanul, generatorul final de deșeu le pune pe fracții, când operatorul de salubritate le strânge la grămadă și le depozitează. Dar și în rândurile dumneavoastră sunt foarte multe obligații restante. Și aici mă refer la toți, pentru că toți suntem niște verigi ale unui lanț. Răspunderea, responsabilitatea trebuie corect, just și echitabil distribuită pe umerii tuturor. Iar această povară trebuie cărată în mod solidar și în mod echitabil pe umerii tuturor. Sunt anumite dezechilibre prin care pe umerii unui singur actor se așază cam 60-70% din această povară, iar acest lucru nu este echitabil“. După părerea președintelui comisiei, o anumită responsabilitate trebuie să revină și firmelor de colectare care trebuie să colecteze pe fracții, firmelor de reciclare, OTR-urilor, unităților administrativ-teritoriale, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară și în special cetățeanului, fiindcă el este cel care generează deșeul.

Cum să atingi un obiectiv de 60% când ai doar 40% din piață

Referindu-se la atingerea obiectivelor, Doru Iorga, președintele Eco-România, a explicat de ce România nu își va putea atinge țintele de țară: „Ceea ce ar trebui înțeles este că ambalajele sunt puse pe piață de producător în două direcții: una în zona comercială, alta la populație. În zona comercială rămân ambalajele de transport și o parte din cele secundare, cam 40% din total. La populație ajung celelalte, 60% din ambalajele puse pe piață. România are obligații de 60%, iar Ministerul Mediului administrează și autorizează doar colectorii care acționează în zona de industrie și comercial și nu poate cu 40% să realizeze un obiectiv de 60%. Fiindcă Ministerul Mediului nu are autoritate de reglementare asupra colectorilor de la populație, respectiv asupra firmelor de salubrizare, care țin de ANRSC, subordonat Ministerului Administrației“.

Dezbatere publică

Președintele organizației Fepra, Ionuț Georgescu, a subliniat necesitatea urgentării adoptării Planului Național de Gestiune a Deșeurilor. „PNGD este principala condiționalitate ex-ante pentru accesarea fondurilor europene. Ceea ce trebuie înțeles este că actorii principali în acest lanț sunt numai trei: producătorul, cetățeanul și autoritatea publică locală. Salubristul este un prestator de servicii, ca și colectorul și reciclatorul. Din 2015 auzim că au fost prinse OTR-urile furând. În realitate au fost prinse niște firme de colectare care au făcut falsuri în acte“, a spus Georgescu.

ADI-urile vor taxa de depozitare, dar nu oricum

Reprezentantul autorităților locale și președinte al organizației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), Gabriel Moiceanu, a criticat actuala formă a taxei de depozitare. „Am plătit în trei luni de zile un milion de euro pe această taxă și acum riscăm să închidem depozitul și să lăsăm fără serviciu de salubritate 20 de localități. Vrem să plătim o taxă, dar ea să fie corelată cu ce avem în memorandumurile de finanțare. Taxa de depozitare a fost impusă în anul 2013 și noi am luptat pe atunci pentru amânarea ei“, a declarat Moiceanu. Referindu-se la ADI-uri, el a declarat: „Instalațiile de tratare mecanico-biologice nu intră peste noapte în funcțiune. Nu există un standard pentru compost și nu avem cum să facem devierea de la depozitare. Toate sistemele de management integrat, care au fost făcute din fonduri europene, au nevoie de completări, de investiții suplimentare și în sensul acesta am avut o întâlnire cu președintele Administraţiei Fondului pentru Mediu“.

Discuțiile purtate în această lună în comisiile de specialitate au fost destul de promițătoare. Dacă promisiunile se vor și materializa în prevederi legislative, rămâne de văzut. 



Alte articole in rubrica Actualitate