Ioana Botezatu: „Operaţiunea INTERPOL «30 de Zile de Acţiune» s-a încheiat, dar anchetele continuă“ - Actualitate | Ecologic

Actualitate

Ioana Botezatu: „Operaţiunea INTERPOL «30 de Zile de Acţiune» s-a încheiat, dar anchetele continuă“

11 November 2017 - 01:31 PM Actualitate

Transportul ilegal de deșeuri este o activitate care a intrat de mai mult timp în atenția INTERPOL, cea mai mare organizație internațională de poliție la nivel global, din care fac parte 192 de state. Operațiunea „30 de Zile de Acțiune“ (1-30 iunie 2017) a fost cea mai mare acțiune mondială de aplicare a legii împotriva criminalității și traficului de deșeuri, derulată cu agențiile de poliție, vamă, frontieră și de mediu din 43 de țări participante. Deși acțiunile anterioare s-au concentrat asupra deșeurilor electrice și electronice, această operațiune a extins domeniul de aplicare pentru a include toate tipurile de deșeuri ilegale, inclusiv deșeurile industriale, de construcții, de uz casnic și medicale. Despre această acțiune am vorbit cu Ioana Botezatu, director de dezvoltare strategică și parteneriat - INTERPOL Securitate de Mediu.
ecologic

INTERPOLecologic: Vă rugăm să ne spuneți când a început ultima acțiune de control a INTERPOL, acțiune declanșată împotriva traficului ilegal de deșeuri, cât a durat pregătirea operațiunii și care au fost cele 43 de țări care au participat la acest control. România se numără printre ele?

Ioana Botezatu, director de dezvoltare strategică și parteneriat - INTERPOL Securitate de Mediu: Discuțiile în jurul organizării unei operațiuni de anvergură au fost începute în timpul celui de-al XXI-lea Grup de Lucru INTERPOL pe Poluare, organizat în Scoția în iunie 2016. Țările participante au ajuns la concluzia că astfel de acțiuni vor genera informații utile pentru o mai bună analiză criminalistică a grupurilor infracționale care operează la nivel regional și global. Operațiunea „30 de Zile de Acțiune“ s-a desfășurat în iunie 2017, la un an după lansarea acestei propuneri.

Din cele 43 de țări participante, cu peste 1100 de ofițeri responsabili din autorități naționale, le voi aminti pe cele din Uniunea Europeană: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Marea Britanie, România, Slovenia, Suedia și Ungaria. Au participat însă și țări din Africa, America de Nord și de Sud, Asia și Australia. De asemenea, operațiunea a beneficiat și de parteneriate cu IMPEL, o rețea europeană dedicată aplicării legilor de mediu, și UN Environment, rețeaua regională asiatică dedicată gestionării chimicalelor și deșeurilor.

Transporturi ilegaleRomânia a participat prin Biroul Central Național INTERPOL, în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Garda Națională de Mediu din cadrul Ministerului Mediului, Direcția de Investigare a Criminalității Economice, Direcția Rutieră și Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, toate acestea din cadrul Poliției.

Printre obiectivele specifice ale operațiunii au fost identificarea factorilor de risc pentru transportul, depozitarea și dumpingul deșeurilor și intensificarea controalelor în acele zone pentru a împiedica și suprima activitățile ilegale despre care existau informații în prealabil. În acest context, pentru ca activitățile planificate să aibă rezultate, practica este ca înainte de astfel de operațiuni să se dea un apel pentru colectarea de informații, să fie analizate și utilizate informațiile pentru o mai bună alocare a resurselor autorităților, ceea ce s-a întâmplat și în această operațiune.

ecologic: Care au fost rezultatele acestei acțiuni? Din comunicatul oficial al INTERPOL înțelegem că au fost descoperite 1,5 milioane tone de deșeuri ilegale. Puteți să ne dați detalii? În urma controlului ce concluzii s-au tras? Care sunt țările predilecte ca destinație a deșeurilor și care sunt cele de unde pleacă aceste deșeuri? Care sunt țările din Caraibe, Africa, Asia...?

Ioana Botezatu, director de dezvoltare strategică și parteneriat - INTERPOL Securitate de Mediu: Într-adevăr, un volum uriaș de deșeuri a fost descoperit în diferite cazuri de natură administrativă sau penală. Încălcările administrative, în total 413, au fost cele mai recurente, ceea ce denotă și o lipsă de informare în privința regulilor și legislației curente. În cazurile penale, chiar dacă mai puține (226), au fost identificate 126 de persoane și 78 de companii.

În ceea ce privește natura deșeurilor, cele mai frecvente au fost cele metalice, părți de vehicule și deșeuri de echipamente electrice și electronice, considerate periculoase de Uniunea Europeană din cauza metalelor grele pe care acestea le conțin și a compoziției chimice. Au fost descoperite însă și deșeuri din industria de construcții sau deșeuri menajere.

Rutele identificate au fost la nivel intraeuropean, însă și din Europa spre Africa, Asia și America Latină sau din America de Nord spre Africa. O noutate a fost că anumite țări din Orientul Mijlociu erau și importatoare și exportatoare, dar nu de origine.

Piața globală a deșeurilor, calculată de la colectarea deșeurilor și până la reciclare, inclusiv, a fost estimată în 2015 la 410 miliarde de dolari anual de Programul Națiunilor Unite pe Mediu. În acest lanț de aprovizionare au fost identificate o serie de vulnerabilități și amenințări la fiecare nivel de activitate și operațiune, strâns legate de forme de criminalitate asociate, cum ar fi frauda în acte.

Tendințele de creștere a populației în țări aflate în dezvoltare ar trebui să fie percepute ca un factor de risc în gestionarea deșeurilor și astfel să fie revizuită și gândită o mai bună planificare. De asemenea, elementele ilegale privind gestionarea neadecvată a deșeurilor din țările dezvoltate, chiar și acolo unde există resurse și industrii pentru tratarea și reciclarea lor, iarăși sunt motive de îngrijorare la nivel global.

Migrația cu care se confruntă anumite țări din Uniunea Europeană este un alt aspect care influențează direct gestionarea deșeurilor. O presiune mai mare asupra acestei industrii ar putea genera și mai multe ilegalități dacă nu se intervine la nivel de legislație, gestiune și implementare a legislației aferente, inclusiv prin măsuri administrative și penale. Dincolo de problemele globale actuale, deșeurile vor fi o provocare poate chiar la egalitate cu schimbarea climei. De altfel, și proasta gestionare a acestora duce la perturbări climatice, poluare persistentă și bioacumulativă din aer, soluri și ape.

Depozit ilegal

ecologic: S-a reușit în urma controlului destructurarea unor filiere, a unor grupuri de crimă organizată?

Ioana Botezatu, director de dezvoltare strategică și parteneriat - INTERPOL Securitate de Mediu: În primul rând, acțiunea a generat informații suplimentare care dau o imagine de ansamblu a fenomenului. Autoritățile naționale sunt direct responsabile de activitățile de pe teritoriul țărilor respective, de investigarea și arestarea persoanelor identificate. Știind însă caracterul preponderent administrativ al infracțiunilor din acest domeniu, pentru destructurarea grupurilor de crimă organizată eforturile investigative ar trebui prioritizate. Interogarea contrabandiștilor, infiltrarea în aceste grupuri organizate a unor ofițeri sub acoperire sau livrările controlate și alte metode de investigație specifice criminalității organizate ar trebui puse în practică. Ce rost are să fie arestați doar actorii din lanțul logistic, când ei nu numai că sunt înlocuiți rapid, dar nici nu sunt cei care beneficiază direct de profiturile ilegale? Intenția este de a înțelege scena de tranzacționare a acestor deșeuri și care sunt beneficiarii din umbră. Acțiunile de acest tip fac parte însă din atribuțiile autorităților de poliție, iar întrebarea este: unde în ierarhia priorităților se situează infracțiunile legate de mediul înconjurător?

Totuși, o veste bună este că se integrează această dimensiune în prioritățile globale ale organizației noastre, ceea ce reflectă o conștientizare substanțială pentru protejarea mediului înconjurător de către autoritățile adecvate, formate pentru a menține regula legii.

În China, la Beijing, unde tocmai a fost organizată la sfârșitul lunii septembrie Adunarea Generală INTERPOL, au fost adoptate Obiectivele Globale de Poliție pentru 2030. Dintre cele şapte obiective, primul este „Răspunsul Internațional la Amenințările Terorismului“, iar al șaptelea obiectiv este „Securitatea și Durabilitatea Mediului Înconjurător“.

Organizația a mai adoptat în 2010 și 2014 rezoluții care subliniază importanța și rolul poliției în protecția mediului, însă acum este pentru prima dată când acest subiect face parte din obiectivele globale și principale ale organizației.

De altfel și Uniunea Europeană, prin Consiliul de Miniștri organizat în mai a.c., a inclus această prioritate pe listă, ceea ce a stimulat și organizația EUROPOL să se implice și să susțină acțiuni de poliție pe teritoriul țărilor membre. Este o perioadă extrem de favorabilă pentru a întări aceste răspunsuri contra organizațiilor criminale cu impact negativ asupra mediului înconjurător. Cu siguranță, colaborarea internațională va fi intensificată în cel mai scurt timp, dincolo de operațiuni punctuale.

ecologic: Cum va acționa în continuare INTERPOL în combaterea traficului ilegal de deșeuri, ce concluzii au fost trase și ce schimbări de abordare credeți că vor avea loc?

Ioana Botezatu, director de dezvoltare strategică și parteneriat - INTERPOL Securitate de Mediu: INTERPOL va continua să-și susțină țările membre în acțiunile pe care acestea le organizează contra actorilor angajați în activități ilegale, de tip administrativ sau penal, care generează poluare prin acțiunile lor. Chiar dacă Operațiunea INTERPOL „30 de Zile de Acțiune“ s-a terminat, asta nu înseamnă că anchetele s-au oprit; dimpotrivă, acestea pot dura și ani de zile, însă o anchetă bine organizată poate duce la dezmembrarea acelor grupuri infracționale de care am amintit.

Bunuri indisponibilizate

Nu este un drum ușor. De exemplu, o nuanță de complexitate este adăugată de clasificarea deșeurilor sau lipsa trasabilității din multe țări. Cum putem regăsi istoricul unui transport de deșeuri sau părți metalice, când acestea pot fi ușor de modificat în topitorii? Identificarea înregistrată este așadar o provocare, însă sunt inițiative la nivelul Uniunii Europene care ar putea să reducă din aceste probleme.

Ioana BotezatuUn alt aspect important în operațiune a fost că în anumite puncte vizate de tranzit transfrontalier s-a înregistrat un număr redus de transporturi față de media obișnuită pentru acea perioadă, ceea ce ar putea sugera și posibilitatea ca actorii economici să fi fost avertizați din timp de operațiunea INTERPOL.

ecologic: România este o țară în care traficul ilegal de deșeuri este o problemă? Vă întrebăm acest lucru pentru că există în rândul populației o temere că în România ar fi intrat și ar intra în continuare ilegal deșeuri municipale și deșeuri periculoase, deșeuri de la incineratoare sau deșeuri de la centralele nucleare, o temere care, deși nu se bazează pe date concrete, există. Ce ne puteți spune pe acest subiect?

Ioana Botezatu, director de dezvoltare strategică și parteneriat - INTERPOL Securitate de Mediu: Sigur, este îngrijorător că astfel de informații au parvenit în mediul public, dar soluții există și în acest sens.

România nu este ocolită de probleme, însă eu am o foarte mare încredere în Poliția Română, în competențele și capacitățile ofițerilor români în prevenirea și descoperirea infracțiunilor, oricare ar fi ele, mai ales că infracțiunile cu deșeuri sunt de fapt infracțiuni economice la bază.

De asemenea, Poliția Română beneficiază de direcții specializate, cu o gamă largă de cunoștințe și câmp de acțiune, iar Biroul Central INTERPOL din București este format dintr-o echipă de elită, recunoscută la nivel regional și global. 

 



Alte articole in rubrica Actualitate