Colaborare româno-germană pentru prevenirea încălzirii globale - Actualitate | Ecologic

Actualitate

Colaborare româno-germană pentru prevenirea încălzirii globale

06 April 2018 - 10:19 AM Actualitate

Conferinţa „A Climate Protection Municipality Master Plan for Romania?“Problema schimbărilor climatice este una globală, semnificativă pentru că ne afectează pe toți, iar eforturile făcute de omenire până în prezent au fost zadarnice. Acum este nevoie poate mai mult ca oricând de acțiuni fără precedent pentru diminuarea efectelor încălzirii globale. Este nevoie de conștientizarea opiniei publice, dar și a factorilor politici cu privire la necesitatea luării unor măsuri urgente pentru reducerea emisiilor de CO2, pentru oprirea despăduririlor și în general pentru schimbarea mentalității tuturor factorilor cu putere de decizie din toate țările în ceea ce privește politicile de mediu.
ecologic

În data de 22 martie 2018 Ambasada Republicii Federale Germania la București în colaborare cu Asociația Environ au organizat o conferință pe tema schimbărilor climatice și protecției climei denumită „A Climate Protection Municipality Master Plan for Romania?“

Temele principale ale conferinței au fost: riscurile și provocările schimbării climei, implementarea Tratatului de la Paris COP 21 și COP 23 și strategiile naționale în Germania și România, Waste Management, conceptele privind economia de energie în școli și e-mobility.

Prezentările au abordat Studiul modificărilor climatice realizat de oamenii de știință de la Institutul pentru cercetarea climei din Potsdam, strategiile naționale de implementare a Tratatului privind clima COP 21 și COP 23 și în special Master Planul german privind protecția climei, orientat 100% asupra comunităților locale din Germania. Au fost prezentate proiecte locale „verzi“ privind reducerea emisiei de CO₂ din România și Germania și posibilitățile de finanțare a acestor tipuri de proiecte de către Banca Europeană de Investiții. La conferință au participat: ambasadorul Republicii Federale Germania la București Cord Meier-Klodt, viceprim-ministrul și ministrul Mediului Grațiela Gavrilescu, președintele comisiei de mediu din Senat Allen Coliban și vicepreședintele Asociației Municipiilor din România Constantin Toma, primarul orașului Buzău.

Vorbitorii din Germania au fost: Dr. Matthias Lüdeke și Dr. Fritz Reusswig de la Institutul pentru cercetarea climei din Potsdam, Berthold Goeke, director în cadrul Ministerului Federal pentru Mediu, Protecția naturii, Construcții și Siguranța reactoarelor (BMUB), Bjorn Kuhnl, manager al master planului orașului Giesen, Rike Arf, director pentru protecția mediului din regiunea Hanovra și Florian Kliche de la Institutul independent pentru problemele mediului de la Berlin.

Implicarea cetățenilor este foarte importantă

Efectele schimbărilor climatice la nivel global pot fi contracarate prin eforturi „notabile“, printr-o abordare nu doar la nivel internațional, ci și la nivel „local-național“, a declarat în deschiderea conferinței Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germania.

Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germania la București

„Am organizat această conferință în colaborare cu partenerul nostru apropiat, Asociația Environ, împreună cu care am avut o serie de acțiuni pe tema schimbărilor climatice și în anii trecuți. După cum știți, în Germania avem acum un guvern nou, un guvern care dedică protecției mediului și combaterii încălzirii globale un spațiu larg, avem un nou ministru pentru protecția mediului, pe doamna Sonia Schulze, un ministru puternic pentru un domeniu atât de important.

Schimbările climatice, limitările care reies din acest fenomen sunt provocările cele mai mari ale erei noastre. Eforturi notabile sunt necesare și în viitor pentru a le contracara. Va trebui să avem o abordare completă, vastă, nu doar la nivel internațional, ci și la nivel local-național. Tratatele internaționale de limitare a efectelor schimbărilor climatice sunt pietre de hotar extrem de importante. Însă în mod esențial - și aceasta este convingerea mea - avem nevoie în primul rând de o abordare națională și de implementarea națională a acestor obiective globale“, a precizat Cord Meier-Klodt. Ambasadorul a adăugat că în abordarea acestei problematici se impune o trecerea la acţiune „mai ales la nivelul autorităților locale, în orașele și comunele noastre, dar și prin implicarea personală a cetățenilor din aceste localități“.

Diplomatul german a mai precizat că scopul conferinței este cel de a prezenta bune practici la nivel comunal, arătând proiecte atât din România, cât și din Germania legate de gestionarea deșeurilor, reciclare, concepte de mobilitate inovatoare și menționând că dezbaterea este dedicată de asemenea găsirii unor oportunități de finanțare în domeniu, mai ales din partea Băncii Europene de Investiții.

„Mă bucur că avem printre noi și reprezentanți ai autorităților locale din Germania care au implementat proiecte foarte moderne de protecție a mediului, ele fac parte dintr-un master plan al Ministerului Federal al Mediului numit Master Plan 100, care sprijină autoritățile locale în implementarea obiectivelor lor de protecție climatică. Și cred că în cadrul acestei conferințe vom dezbate și întrebarea dacă astfel de proiecte pot fi transpuse și replicate aici, în România“, a subliniat ambasadorul german, mulțumindu-i în mod deosebit pentru prezența la conferință Grațielei Gavrilescu, ministrul Mediului din România.

Finanțări de la AFM și problemele primarilor

România s-a angajat să finalizeze un plan de măsuri pentru prevenirea schimbărilor climatice, fenomene cu care și țara noastră se confruntă în ultimii ani, iar Guvernul va acorda o atenție deosebită acestui subiect, a ținut să precizeze Grațiela Gavrilescu în discursul pe care susținut în deschiderea conferinței.

Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului

„Ceea ce se întâmplă acum în România, ninsorile însoțite de vânturi extreme, fenomene nemaiîntâlnite în ultimii 50 de ani în țară sunt semne evidente ale faptului că problema schimbărilor climatice este una reală și foarte îngrijorătoare“, a spus Gavrilescu.

România este semnatară a Acordului de la Paris și recunoaște că reducerea emisiilor este o problemă atât națională, cât și mondială.

„Țin să îi asigur pe toți cetățenii că Ministerul Mediului va colabora cu toate instituțiile Statului, cu Parlamentul, cu primarii și cu celelalte ministere pentru a avea un mediu curat în România. Și pot să vă asigur că ceea ce spun nu sunt simple promisiuni, ci sunt programe naționale pe care noi le finanțăm prin Administrația Fondului pentru Mediu. Vom extinde programul Casa Verde, vom continua programul de susținere a achiziționării de către cetățeni a mașinilor nepoluante, a mașinilor electrice în special și de scoatere din circulație a mașinilor vechi care creează mari probleme în special în zonele aglomerate. Alinierea țării noastre la politicile europene în gestionarea deșeurilor este pentru mine un obiectiv prioritar, iar colaborarea noastră cu Ambasada Germaniei, întâlnirea pe care o voi avea cu ministrul Mediului din Germania la Forumul de Mediu de la Sofia sunt parte din efortul comun pe care îl facem pentru un mediu curat și pentru prevenirea schimbărilor climatice“, a declarat ministrul Mediului.

Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană

Autoritățile locale, primarii în special pot avea un aport deosebit la prevenirea schimbărilor climatice mai ales în țări ca Germania, unde competențele primarilor sunt mult mai mari decât în România. Problemele la nivel de primării țin de accesarea fondurilor europene, de blocajele create de birocrație atât din România, cât și din partea Uniunii Europene în accesarea acestor fonduri care ar permite dezvoltarea localităților. Teama de a intra în vizorul Direcției Naționale Anticorupție, de a încălca chiar fără voie prevederi legale discutabile și total contrare intereselor de dezvoltare a localității pe care o conduc îi fac pe mulți primari să renunțe la ideea de a susține proiecte pentru accesarea fondurilor europene.

Constantin Toma, primarul orașului Buzău și vicepreședinte al Asociației Municipiilor din România, le-a explicat ceva mai plastic gazdelor din Germania care este marea problemă a României: „Să fii primar în România e altfel decât în Germania. La noi dacă vrei să faci nimic, faci nimic, dacă vrei să faci mai multe, atunci încalci legea. Da, dorim să intrăm în programe de mobilitate urbană sau de regenerare a spațiilor verzi astfel încât să reușim să îmbunătățim viața cetățenilor noștri care au așteptări mari. Am văzut în alte țări ce se poate face dacă ai două elemente esențiale, viziune și acțiune, fiindcă viziunea fără acțiune e frustrare, iar acțiunea fără viziune e haos. Din păcate, noi în România nu am avut până acum nici viziune și nici acțiune“.

Constantin Toma, vicepreședintele Asociației Municipiilor din România

Nu atât problema schimbărilor climatice îi preocupă la ora actuală pe aleșii locali, ci cea a lipsei banilor, a fondurilor la bugetul local. Constantin Toma a ținut să o felicite pe Grațiela Gavrilescu pentru că a inițiat o serie de schimbări legislative în domeniul deșeurilor prin care se recunoaște primăriei dreptul de proprietate asupra deșeurilor.

Previziunile sunt sumbre pentru România

Prezentarea doctorului Matthias Lüdeke despre rezultatele unui amplu studiu privind efectele încălzirii globale realizat de specialiștii Institutului german pentru schimbările climatice a suscitat atenția tuturor celor prezenți.

Dr. Matthias Lüdeke, specialist de la Institutul pentru cercetarea climei din Potsdam

Conform acestui studiu există trei scenarii care vizează viitorul climatologic al României. Dacă emisiile se vor menține la nivelul actual, în România vor avea loc schimbări climatice profunde. Temperatura anuală va crește cu aproximativ 4 grade Celsius, iar cea din timpul verii va ajunge la niște nive luri greu de previzionat cu exactitate astăzi. Nivelul anual al precipitațiilor va scădea cu 10%, în timpul verii seceta va fi una extremă, iar deșertificarea va fi un fenomen ce nu va mai putea fi combătut. Timișoara și Constanța vor fi localitățile din România cele mai afectate de secetă, fenomen care va fi marea problemă de mediu a țării noastre.

Scenariul cel mai optimist este cel al reducerii emisiilor la nivel global conform Acordului de la Paris. În acest caz creșterea temperaturilor anuale în România va fi de numai 1,2 grade și de numai 1,7 grade în timpul verii, iar precipitațiile vor rămâne la un nivel apropiat de cel de acum.

Un alt aspect care ține de creșterea temperaturii sunt valurile de caniculă, fenomene cu repercusiuni foarte mari asupra sănătății oamenilor. Concluzia este că în ultimii 60 de ani frecvența și intensitatea acestor valuri de caniculă a crescut.

„Dacă pornim de la temperatura medie anuală care crește cu aproximativ 6%, putem înțelege cu ușurință că astfel de fenomene vor apărea mult mai des și oamenii vor trebui să se obișnuiască cu astfel de condiții. Pentru Berlin există un studiu foarte detaliat din care rezultă că numărul zilelor de caniculă va crește de patru ori astfel încât pe timp de vară canicula va fi un lucru normal“, a spus cercetătorul german.

Ceea ce a reieșit din toate prezentările și din aproape toate luările de cuvânt a fost faptul că singura modalitate în care am putea evita catastrofa climaterică ce se întrevede este ca fiecare dintre noi să acționăm, acum când nu este prea târziu. Politicienii trebuie să se implice direct în luarea de urgență a măsurilor legislative ce se impun, industria și cercetarea trebuie să se implice activ în găsirea de soluții pentru reducerea la minimum a emisiilor, în găsirea de noi surse de energie alternativă și fiecare dintre noi trebuie să devenim conștienți de faptul că avem obligații față de generațiile viitoare.

Andrei Orban, preşedintele Asociaţiei Environ

„Prezentarea doctorului Matthias Lüdeke trebuie să ne dea de gândit“, a fost de părere Andrei Orban, președintele Asociației Environ, unul dintre organizatorii conferinței privind efectele schimbărilor climatice. „Am încercat în această conferință să prezentăm principalele riscuri pe care oamenii de știință le-au identificat privitor la viitorul planetei. Așa cum a reieșit din prezentările invitaților noștri, schimbările climatice și impactul lor asupra populației sunt considerate a fi amenințări la nivel global. Sigur, există și cealaltă variantă care după COP 21 Paris și după COP 23 Bonn din păcate se simte tot mai puternic, şi anume negarea unei realități care este demonstrată științific pe de o parte, dar care este și confirmată virulent de natură, de evenimentele pe care le trăim chiar în aceste zile“, a concluzionat Andrei Orban. 



Alte articole in rubrica Actualitate