Gestionarea deşeurilor din Bucureşti, blocată încă la stadiul de dezbatere - Actualitate | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Actualitate

Gestionarea deşeurilor din Bucureşti, blocată încă la stadiul de dezbatere

06 April 2018 - 11:17 AM Actualitate

Dezbaterea „Managementul Deșeurilor în Economia Circulară“Deșeurile au fost dintotdeauna o problemă pentru București. Dacă până nu de mult măturarea străzilor, ridicarea deșeurilor și transportarea lor la depozite erau sin­gurele metode prin care autoritățile locale își îndeplineau obligațiile față de cetățeni menținându-le un mediu relativ curat, acum gestionarea deșeurilor a devenit o obligație complexă, care nu se reduce doar la a depozita, ci implică politicile europene de prevenție, de refolosire și de valorificare a deșeurilor.
ecologic

Deșeurile nu mai pot fi privite ca fiind pur și simplu gunoaie pe care le putem arunca la tomberon. Acestea reprezintă o resursă care prin colectare selectivă, reciclare și valorificare poate genera câștig, profit și bunăstare în societate. De ani buni, în forurile decizionale de la nivel mondial și european s-a elaborat conceptul de economie circulară, care trebuie implementat cât mai urgent și în țara noastră. Ne aflăm într-un moment critic. Resursele naturale secătuiesc pe zi ce trece, iar nevoia de a proteja mediul înconjurător este din ce în ce mai acută. În aceste condiții, economia circulară este necesară în primul rând pentru că este o economie care produce zero deșeuri și are capacitatea de a genera permanent resursele de care avem nevoie atât noi, cât mai ales generațiile viitoare. În acest tip de circuit economic tot ce înseamnă deșeu, fie că vorbim de cel menajer sau de cel industrial, trebuie valorificat atât prin componenta sa biodegradabilă, cât și prin capacitatea sa de reciclare.

Uniunea Europeană cere statelor membre să ia toate măsurile ca până în 2050 să se atingă obiectivul de zero deșeuri. România este obligată să se conformeze și de aceea Guvernul, prin Ministerul Mediului, a finalizat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, care conține și Programul Național de Prevenire a Deșeurilor. Scopul reglementării este printre altele de a permite continuarea investițiilor în instalații de ultimă generație necesare asigurării unui management performant al deșeurilor la nivel național. Pentru aceasta autoritățile publice centrale și locale trebuie să colaboreze cu operatorii privați din domeniu, pe care să îi sprijine în activitate. Implementarea PNGD și tranziția către o economie circulară au fost temele principale de dezbatere în cadrul Forumului Managementul Deșeurilor în Economia Circulară organizat de Intact Media Group și moderat de Alessandra Stoicescu.

Primăria vrea ca 50% din deșeuri să fie reciclate

Una dintre marile probleme ale unei economii de consum cum tinde să devină cea autohtonă provine din faptul că suntem obișnuiți să cumpărăm mai mult decât avem nevoie și apoi să aruncăm surplusul la gunoi sau chiar pe stradă ori pe câmp.

Fenomenul este aproape generalizat, însă este mult mai vizibil în orașe, unde cartierele riscă să fie sufocate de munți de deșeuri, adevărate focare de boli și infecții. Pentru a opri acest comportament dăunător, primăriile propun soluții de încurajare a colectării selective și reciclare. În același timp, cetățenii trebuie să coopereze cu autoritățile și să conștientizeze că o colectare inteligentă le poate aduce beneficii, inclusiv de natură financiară.

Dezbaterea „Managementul Deșeurilor în Economia Circulară“

Primăria Municipiului București a întocmit Master Planul Managementului Integrat al Deșeurilor, care va intra în dezbatere publică. Documentul prevede responsabilități în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și sancționarea aspră a celor care nu le respectă. Anual în București se adună peste un milion de tone de deșeuri pentru a căror gestionare se cheltuiește din buget circa un miliard de lei. „Suntem în mare întârziere - și nu din vina noastră - pentru a lua o decizie în ceea ce privește valorificarea energetică a deșeurilor. Avem trei posibilități, trei soluții, trei proiecte. În urma consultării cât se poate de responsabile cu specialiștii din domeniu, atât de la Ministerul Mediului, cât și de la Primăria Capitalei și primăriile de sector, vom alege între o singură stație de valorificare energetică pentru milionul de tone de deșeuri din Capitală; varianta a doua - două astfel de stații de valorificare energetică, la care sa fie captate practic câte trei sectoare; sau trei astfel de stații de valorificare energetică, pentru câte două sectoare“, a declarat Gabriela Firea, primarul general al municipiului București, în cadrul Forumului Managementul Deșeurilor în Economia Circulară.

În acest sistem de management integrat vor fi cuprinse inclusiv deșeurile din construcții și cele periculoase care provin din domeniul medical și farmaceutic. În elaborarea master planului se va ține cont și de stațiile cu capital privat de procesare a deșeurilor care sunt deja funcționale sau care se vor operaționaliza în perioada următoare, a mai declarat primarul general al Capitalei.

Gabriela Firea a mai anunțat că în curând vor fi inaugurate și cele 50 de stații automatizate pentru colectarea deșeurilor, amplasate în cele șase sectoare, la care cetățenii vor putea să primească ori bani, ori tichete valorice. „Nu mai avem timp de pierdut, deoarece cu toții suntem conștienți de faptul că numai printr-un efort conjugat vom putea să ajungem la ținta pe care ne-am stabilit-o și anume ca până în anul 2020 să fie reciclate 50% din deșeuri. Până acum procentul este de 10%, maximum 15%, ceea ce este foarte puțin. Ca să ajungem la această țintă trebuie să acționăm împreună, au-torități centrale, autorități publice locale, mediul privat - care are o importanță deosebită în acest domeniu, iar investițiile sunt extrem de necesare și trebuie să fie încurajate, nu blocate, cum din nefericire s-a întâmplat în anii trecuți - precum și cetățenii“, a mai precizat primarul.

Stimulente pentru colectarea selectivă

Acordarea de stimulente în schimbul colectării selective este o metodă aleasă și de primăria Sectorului 6 din Capitală. „Am demarat un proiect denumit taxă zero pentru deșeuri, prin care oferim gratuitate celor care fac colectare selectivă cu cel puțin 50% din deșeurile produse. Asociațiile de proprietari și persoanele fizice care ating ținta de 14 kg de deșeuri colectate separat vor primi gratuitate pentru fracția umedă“, a anunțat edilul Gabriel Mutu.

Gratuitatea oferită poate stârni interesul cetățeanului, dar acesta trebuie mai întâi informat, este de părere primarul Sectorului 3, Robert Negoiță. „Să facem mai mult pentru informare și conștientizare. Suntem rezultatul propriilor decizii și depinde de noi nivelul de trai pe care dorim să îl atingem“, a spus Negoiță.

Dezbaterea „Managementul Deșeurilor în Economia Circulară“

Economia circulară a deșeurilor este o politică națională, iar implementarea acesteia este o cerință a Uniunii Europene. Directivele din domeniu sunt stricte și prevăd sancțiuni financiare uriașe în caz de neconformare. În ianuarie Comisia Europeană a lansat Strategia pentru reducerea deșeurilor din plastic care prevede ca până în 2030 toate deșeurile din această categorie să fie reciclate în proporție de 55%. România s-a aflat până acum pe muchie de cuțit și sub amenințarea unei proceduri de infringement care a fost evitată în ultimul moment, astfel că Guvernul a finalizat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), care conține și Programul Național de Prevenire a Deșeurilor.

Primăriile vor primi bani de la OTR-uri

Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul Mediului, a precizat că prin PNGD își propune să revoluționeze sectorul de gestionare a deșeurilor, care de acum înainte vor fi colectate selectiv și nu duse la groapă. Pentru aceasta se ia în calcul introducerea unui tarif diferențiat prin care cetățenii să plătească numai pentru cantitatea de deșeu umed pe care o produc. „PNDG e drumul nostru spre o nouă epocă. Să ne gândim care sunt pilonii dezvoltării în România și pe baza lor să construim. Nu mai putem să ne permitem nici cinci minute de întârziere. Avem variante ajutătoare și resurse naturale astfel încât să punem în operă aceste planuri. În demersul nostru trebuie să ținem cont și să ne folosim de toate metodele de inovare și cercetare din domeniu“, a menționat Gavrilescu.

Ministerul Mediului vrea să modifice printr-o Ordonanță de Urgență legislația privind ambalajele și deșeurile reciclabile și să instituie o garanție pentru ambalajele reutilizabile, în principal în cazul celor din sticlă, bidoane de plastic și paleți. Garanția ar urma să fie plătită de cetățeni în momentul achiziționării produselor și le-ar fi apoi returnată când duc borcanele sau sticlele goale înapoi la magazin. Măsura a stârnit critici dure din partea reprezentanților mediului de afaceri, care au spus că va avea impact negativ prin faptul că va crește foarte mult prețul anumitor produse și acestea vor deveni necompetitive.

Dezbaterea „Managementul Deșeurilor în Economia Circulară“

O altă prevedere importantă din Ordonanța de Urgență se referă la faptul că primăriile vor beneficia și de banii care acum vin de la producătorii de ambalaje prin OTR-uri și ajung la colectori pentru a îndeplini țintele de reciclare. Și această perspectivă a creat nemulțumiri în rândul operatorilor privați din industria ambalajelor, iar Grațiela Gavrilescu a spus că textul poate fi îmbunătățit prin propuneri din partea industriei. „Ministerul Mediului încearcă să ardă etape pentru a ne alinia la cerințele Uniunii Europene. Ministerul Mediului și eu personal nu ne-am dorit nicio clipă să îndepărtăm din lanț colectorii de deșeuri. Dimpotrivă, vrem ca împreună cu autoritățile locale să recunoaștem exact colectorii care fac performanță, colectorii care își îndeplinesc obligațiile de mediu, colectorii care înregistrează fiscal tot ceea ce agonisesc, astfel încât transparența de care dăm dovadă să fie una pe care cu toții ne-o dorim“, a precizat ministrul Mediului.

Îngrijorare și costuri suplimentare

Una dintre îngrijorările mediului de afaceri este legată de investiții și de felul în care acestea ar putea fi afectate de PNGD. Oamenii de afaceri cer transparență și predictibilitate în punerea în aplicare a actului normativ. „Propunem să ne concentrăm pe necesitatea implementării acestui sistem de economie circulară. Să nu facem vreo greșeală care ar putea duce la lipsa de sustenabilitate a investițiilor private“, a spus Cristian Lazăr, directorul de marketing și dezvoltare al Rom Waste Solutions.

Gestionarea corectă a deșeurilor presupune un sistem integrat, care există în doar 34 de localități din țară. Cetățenii trebuie să beneficieze de servicii de salubritate optime, însă acestea vin cu costuri mari pentru populație, dar și cu investiții de proporții din partea operatorilor privați. „Principiul «plătești cât arunci» nu e unul ușor de aplicat. În legislația actuală avem două instrumente de plată: tarif și taxă. Acolo unde avem o taxă și este implementat un sistem integrat al deșeurilor încă nu avem un instrument prin care să asigurăm un câștig operatorilor. Populația din zona respectivă plătește o taxă la primărie care revine automat operatorului de salubritate. Consider că ar trebui să organizăm un grup de lucru format din reprezentanți ai decidenților și ai operatorilor privați prin care să implementăm un astfel de instrument și să atingem țintele asumate prin Tratatul de aderare“, a declarat Petru Bogdan Alexa, președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice.

Dezbaterea „Managementul Deșeurilor în Economia Circulară“

Valorificarea energetică a deșeurilor este rezultatul dorit de operatorii privați care acționează pe piață. Economia circulară presupune nu doar intensificarea colectării selective și reciclare, ci și reducerea poluării generate de procesul de valorificare. Arderea gazului metan rezultat din fermentarea deșeurilor este o sursă de energie verde care are ca scop reducerea emisiilor de bioxid de carbon și hidrogen sulfurat, a declarat Florin Pascu, directorul general al Iridex Group. Soluțiile tehnologice și echipamentele electrice de nouă generație trebuie integrate în acest proces, care trebuie să fie unul digitalizat. „Am realizat o primă investiție în introducerea economiei circulare prin producția de energie din arderea gazului. Instalația este complet automatizată, monitorizată printr-un sistem informatic integrat, astfel că poate fi programată să funcționeze continuu. Prin aceasta se realizează o acțiune complexă de izolare a unui depozit, iar gazul nu mai iese în exterior, ci este folosit la producerea de energie electrică prin arderea unei cantități mari de poluanți“, a precizat Pascu.

Metodele inovatoare de valorificare combinate cu progresul tehnologic pot fi cheia care să asigure un mediu înconjurător sănătos, a spus și Constantin Damov, cofondator Green Group. „Economia circulară reprezintă un nou mod de gândire, ultima șansă a omenirii de a face pace cu natura și de a nu se mai comporta ca o specie invazivă. Limita este foarte aproape. Economia circulară este un model natural. Natura nu produce deșeuri, ci nutrienţi“, a precizat acesta. Inovația și dezvoltarea rapidă a noilor produse pot avea și un efect nociv, mai ales dacă nu se are în vedere utilitatea. Calitatea trebuie să fie un atribut al capacității fiecărui produs nou de a fi reciclat și refolosit, altfel poate deveni periculos și trebuie eliminat de pe piață, a atras atenția Constantin Damov.

România, o țară bogată gestionată prost

Este evident că deșeurile trebuie reduse la zero prin transformarea în resurse. Materialele primare și secundare existente trebuie gestionate eficient, reciclate și reutilizate. Oțelul este de exemplu o resursă permanentă, 100% reciclabilă la nesfârșit. De asemenea, zgura este o materie secundară care poate fi folosită în multe domenii, de la infrastructură la agricultură, dar deocamdată nu este valorificată. „România are poate ultimul depozit de zgură din Europa. Acest produs secundar poate fi utilizat în infrastructura căilor ferate, infrastructura auto, în agricultură și în alte domenii. În fapt, este vorba de piatra care a fost introdusă cândva în procesul tehnologic și care ajută foarte mult și prin faptul că nu mai distrugi mediul prin cariere de piatră și folosești această bogăție pe care o are România“, a precizat Ionel Borș, country manager ArcelorMittal.

Dezbaterea „Managementul Deșeurilor în Economia Circulară“

Țara noastră stă sub semnul paradoxului prin faptul că dispune de resurse naturale pe care însă nu le valorificăm pentru a obține creștere economică. „Avem peste 10 miliarde tone de sare, peste trei milioane tone de lignit, peste un miliard tone de cupru, peste 0,9 miliarde tone de huilă, 750 milioane tone de aur și argint și peste 100 milioane tone de minerale nemetalifere. Noi însă facem ceva grav, adică extragem minereul și îl dăm la export, îl procesează altcineva și se creează un motor economic în altă parte“, a semnalat Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. „E momentul să ne trezim, pentru că altfel o să avem o suferință acută în următorii șapte ani“, a adăugat Iulian Iancu.

Ministerul Mediului a aprobat la finele anului trecut noul ordin pentru modificarea și completarea metodologiei de calcul a taxelor și contribuțiilor la Fondul pentru Mediu. În ceea ce privește taxa de depozitare a deșeurilor, așa-numita „taxă de depozitare la groapă“, Comisia Europeană a acceptat ca aceasta să fie operațională de la 1 ianuarie 2019, acordându-ne o derogare de doi ani. Oricum, în viitorul apropiat depozitarea deșeurilor nu va mai fi posibilă, a spus Raul Pop, senior manager EY România, care a adăugat că „în momentul de față, depozitarea deșeurilor este o soluție necesară, nu avem altă variantă, dar nu va mai fi o soluție decât pentru maximum cinci ani“.

În perspectivă, pentru implementarea unei economii circulare este necesar un management integrat al deșeurilor prin eforturi conjugate ale autorităților locale și centrale, ale societății civile, dar și ale cetățenilor.

Dezbaterea „Managementul Deșeurilor în Economia Circulară“ a fost organizată de Intact Media Group și susținută de Iridex Group, Green Group, ArcelorMittal, Rom Waste Solutions și Odor Control. 



Alte articole in rubrica Actualitate