Bogdan Nicolae Badea: "Râurile şi lacurile de acumulare ale României sunt pline de gunoaie de tot felul" - Actualitate | Ecologic

Actualitate

Bogdan Nicolae Badea: "Râurile şi lacurile de acumulare ale României sunt pline de gunoaie de tot felul"

12 June 2018 - 01:21 PM Actualitate

Societatea Hidroelectrica, evaluată la peste 3,5 miliarde de euro, este cea mai valoroasă companie românească cu capital de stat și în același timp cel mai mare producător de energie din țară. Poluarea cu deșeurile lăsate în urmă de turiști, cele aruncate de locuitorii din zonă și resturile de lemn rămase în urma tăierii copacilor afectează puternic toate cursurile de apă și barajele din România. Despre problemele pe care le întâmpină Hidroelectrica în ceea ce privește poluarea cu deșeuri, dar și despre planurile de dezvoltare ale companiei am vorbit cu Bogdan Nicolae Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica.
ecologic

ecologic: Se mai construiesc baraje în România, domnule președinte? După anul 1989 s-a mai început construcția vreunui obiectiv de acest fel? Și conform legii, cine poate construi hidrocentrale în România?

Bogdan Nicolae Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica: Hidroelectrica are în derulare lucrări de construcție a barajelor în cadrul amenajărilor Răstolița, Cerna - Belareca, Siriu - Surduc, Cerna - Motru - Tismana. Există de asemenea discuții privind finalizarea lucrărilor la baraje ca acelea din cadrul amenajărilor de la Pașcani și Valea Sadului împreună cu alte entități.

Trebuie să înțelegem însă că proiectele de construcții de baraje anterioare anului 1989 erau diferite de cele de astăzi. Majoritatea nu au fost gândite cu scop comercial. Ca sistem de amenajare în ansamblu, aveau roluri mult mai complexe decât producerea de energie. Mă refer aici la atenuarea tranșelor de viitură și protecția populației, localităților și a terenurilor agricole, la asigurarea rezervei de apă pentru alimentarea populației și a industriei, la asigurarea alimentării cu apă a localităților riverane precum și a debitului pentru irigații în perioadele secetoase etc. Problema cu care noi ca societate comercială ne confruntăm astăzi în ceea ce privește construcția de baraje sau continuarea lucrărilor la unele investiții pe care le numim „istorice“ este că acestea trebuie să se justifice economic, să aducă profit. Efortul financiar este unul consistent, iar deciziile pe care le luăm atunci când analizăm dacă ne implicăm sau nu în astfel de proiecte trebuie să fie foarte bine fundamentate.

Porţile de Fier 1Ca să vă răspund la întrebare, pot spune că după anul 1989 au fost demarate lucrări de execuție la amenajările Cosmești - Movileni pe râul Siret și Livezeni - Bumbești pe râul Jiu, însă sistemul energetic național are în mod clar nevoie de investiții mult mai mari în construcția de obiective noi și moderne de producție a energiei electrice, nu doar în zona hidrocentralelor. Toți jucătorii din piața de energie vorbesc public despre această chestiune, iar necesitatea o vedem adeseori în funcționarea sistemului energetic.

Este o certitudine că o bună parte din capacitățile de producere a energiei electrice din surse neregenerabile au o durată de viață depășită, unele sunt greu sau imposibil de aliniat la standardele de mediu, mai ales în contextul asumării de către Uniunea Europeană a unor ținte foarte ambițioase în ceea ce privește poluarea. De asemenea, obiectivul la nivel european este ca energia din surse regenerabile să aibă până în anul 2030 o pondere de 35% din totalul producției. În acest context îndrăznesc să afirm că rolul Hidroelectrica în atingerea acestei ținte va fi unul vital. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie verde din România, are capacitatea financiară de a investi în noi capacități și dorește să facă acest lucru.

În fiecare an alocăm mai multe resurse pentru partea de investiții și ne propunem termene tot mai ambițioase de realizare. Ca să vă dau exemple concrete, vă pot spune că pentru perioada 2018-2020 estimăm că vom pune în funcțiune trei centrale hidroelectrice: Bretea cu o putere instalată de 12,3 MW, Racoviță cu 29,9 MW și Răstolița cu 35,2 MW putere instalată. De asemenea, dorim să deblocăm situația legală și să continuăm lucrările la amenajarea hidroenergetică de pe râul Jiu, pe sectorul Livezeni - Bumbești, unde avem două centrale în stadiu foarte avansat de realizare, de aproximativ 98%, la centrala hidroelectrică Dumitra cu 24,5 MW putere instalată și la cea de la Bumbești cu 40,5 MW putere instalată.

În teorie, oricine se poate implica în construcția de hidrocentrale în România. Nu există o restricție legală. Realitatea ne arată însă că este nevoie de resurse materiale și umane impresionante, precum și de un know-how profund.

ecologic: Care este starea barajelor după evenimentele din ultimii ani: secetă, inundații etc? Sunt aceste obiective sigure? Cum și cu ce costuri se fac supravegherea și întreținerea lor?

Bogdan Nicolae Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica: Vreau să vă spun că la Hidroelectrica activitatea de supraveghere a comportamentului construcțiilor hidroenergetice este luată foarte în serios și este riguros organizată: avem aproximativ 140 de specialiști cu astfel de atribuții și responsabilități atât în sucursale, cât și la nivelul aparatului central.

Ne mândrim de asemenea cu faptul că Hidroelectrica este de departe cel mai mare deținător de construcții hidroenergetice din România. Partea de construcții reprezintă peste 80% din totalul activelor de producere a energiei electrice ale societății noastre: avem în portofoliu 92 de baraje mari, de peste 10 metri și cu peste un milion de metri cubi volum de lac și opt baraje cu înălțimea de peste 100 de metri.

Exploatăm cu maximă responsabilitate bunurile din administrare și vă asigur că barajele sunt în parametrii normali de comportare, chiar dacă au fost supuse condițiilor dificile de mediu, așa cum ați menționat și dumneavoastră. Există o serie de standarde legale pe care trebuie să le îndeplinim și de la care nu facem rabat. Mai mult, avem instalate peste 32.000 de aparate de măsură și control care monitorizează în permanență starea construcțiilor și nu dorim să ne asumăm riscuri în ceea ce privește securitatea. Alături de inspecțiile pe care le efectuăm intern periodic, de interpretarea coroborată a rezultatelor culese din măsurători, avem și certificarea experților autorizați ai Ministerului Apelor și Pădurilor.

În ceea ce privește resursele financiare alocate în anul 2018, avem aproximativ 21 milioane lei destinați mentenanței și peste cinci milioane lei pentru urmărirea comportamentului construcțiilor hidroenergetice.

Barajul Vidraru

ecologic: Cu cât contribuie Hidroelectrica la producția de energie?

Bogdan Nicolae Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica: Hidroelectrica are un rol strategic în cadrul sistemului energetic național atât prin cantitatea de electricitate livrată, cât și prin contribuția pe care o are în zona de echilibrare. Cota de piață în producția de electricitate din România a variat în funcție de hidraulicitate, de la 29,83% în anul 2016 la 24,05 în 2017. În primul trimestru al anului în curs cota de piață a fost de 24,07%, însă au fost mai multe momente în care societatea a acoperit singură, cu energie verde, peste 50% din necesarul de consum al țării, ceea ce spune mult despre poziția în piață și puterea companiei.

Dacă ne referim la producția de electricitate, aceasta a fost de 4,3 TWh în primul trimestru al anului și de aproximativ 6,2 TWh în primele patru luni.

ecologic: Au apărut recent o serie de reacții ale unor ONG-uri referitoare la amenajarea de la Bumbești - Livezeni. Cum și de ce s-a ajuns la această situație? Există situații asemănătoare în alte zone din țară?

Deşeuri lângă barajBogdan Nicolae Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica: Cazul proiectului Bumbești - Livezeni este unul fără precedent și din fericire unic. Sunt ONG-uri care au profitat de o scăpare legislativă și anume suprapunerea unui sit Natura 2000 peste proiectul nostru aflat în derulare și au oprit - temporar, sperăm noi - o investiție în valoare de 155 milioane euro care este realizată în proporție de 98%.

Proiectul derulat de Hidroelectrica pe sectorul Bumbești - Livezeni este unul de utilitate publică și este declarat „de interes național“ prin Hotărâre de Guvern. Aș vrea să fie limpede pentru toată lumea că investiția companiei noastre de pe râul Jiu poate aduce energie electrică în aproximativ 100.000 de case. În condițiile în care constatăm tot mai des că sistemul energetic are nevoie de noi capacități de producție, iar Hidroelectrica produce energie verde, nu înțelegem opoziția acerbă pe care o fac unele organizații neguvernamentale. Suntem ca și până acum, deschiși către un dialog constructiv și conlucrare cu toate ONG-urile de bună credință. Am inclus în proiectele noastre elementele necesare pentru protecția mediului: construim scări de pești astfel încât impactul asupra faunei acvatice să fie minimalizat, ne-am asumat refacerea vegetației și reîmpăduriri în zona amenajărilor hidroenergetice. Lacurile de acumulare se integrează în mediul ambient, asta ca să nu mai vorbim de beneficiile majore aduse comunităților locale. Să ne gândim ce înseamnă din punct de vedere turistic lacul Vidraru, asta ca să dăm doar un exemplu emblematic pentru România. Nu aș pierde însă din vedere nici componenta economică.

ecologic: Ce probleme are Hidroelectrica în ceea ce privește poluarea cursurilor de apă cu deșeuri, PET-uri și resturi de material lemnos? Cum afectează funcționarea și costurile de întreținere a amenajărilor hidroelectrice? Și ce credeți că ar trebui făcut pentru evitarea acestor probleme?

Bogdan Nicolae Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica: Deșeurile abandonate constituie o problemă nesoluționată nu doar pentru Hidroelectrica, ci la nivel național. Compania noastră are o politică solidă de protecție a mediului, dar este nevoită din păcate să deconteze foarte frecvent pentru comportamentul inadecvat al celor care nu respectă legislația în domeniu, fie că e vorba de persoane fizice sau juridice. Problema poluării este accentuată în zonele turistice și se amplifică atunci când vremea este bună și oamenii petrec mai mult timp în aer liber. Deșeurile abandonate - PET-uri, materiale plastice, resturi lemnoase provenite din exploatările forestiere - sunt ulterior antrenate de viituri și ajung în lacurile de acumulare aflate în administrarea Hidroelectrica.

Din păcate, compania noastră este prezentată de foarte multe ori ca vinovat de serviciu pentru situația luciului de apă pe care îl gestionează. Poate autoritățile ar trebui să își îndrepte atenția și acțiunile nu către înlăturarea efectului acțiunii de poluare, ci asupra cauzei, respectând principiul „poluatorul plătește“. Facem un apel către autoritățile publice locale, către Administrația Națională „Apele Române“ și Garda Națională de Mediu să își exercite prerogativele legale ferm și în mod constant pentru a identifica autorii reali ai poluării și a interveni pentru limitarea gradului de degradare a mediului.

Ceea ce mi se pare mai important însă este ca dincolo de acțiunea de coerciție, autoritățile să acționeze proactiv, prin campanii publice de informare, prin crearea unor gropi ecologice și pentru localitățile rurale, prin amenajarea unor zone de camping și relaxare civilizate, dotate cu coșuri de gunoi și curățate periodic. De asemenea, autoritățile ar trebui să intervină mult mai hotărât în aplicarea de măsuri preventive, în sensul colectării selective a deșeurilor, pentru evitarea depunerii pe malurile cursurilor de apă a resturilor vegetale rezultate din exploatări forestiere și pentru depozitarea buștenilor în afara zonelor inundabile.

Deșeurile abandonate creează probleme în funcționarea agregatelor hidroenergetice atunci când ajung în frontul de retenție sau în prizele de apă. Hidroelectrica face eforturi deosebite pentru a le colecta cu propriile mașini de curățat și de asemenea apelează și la furnizorii de astfel de servicii din exterior. Costurile sunt uriașe. Ca să vă dau doar un exemplu, în anul 2017 lucrările de curățare la grătare, prize de apă, igienizări ale frontului de retenție și luciului de apă, serviciile de transport și depozitare a deșeurilor au costat Hidroelectrica aproximativ 1,6 milioane lei. Mai mult: cu ocazia efectuării lucrărilor de curățare, societatea noastră a fost nevoită să deverseze un volum de apă cu care s-ar fi putut produce 700 MWh. 



Alte articole in rubrica Actualitate