Comisia Europeană atenționează România cu privire la calitatea aerului pe care îl respirăm - Actualitate | Ecologic

Actualitate

Comisia Europeană atenționează România cu privire la calitatea aerului pe care îl respirăm

13 June 2018 - 01:16 PM Actualitate

Pâclă deasupra Bucureştului (foto Agerpres)Comisia Europeană a deschis în data de 17 mai 2018 o procedură de infringement împotriva României şi a altor cinci ţări, considerând că acestea nu au întreprins măsuri pentru respectarea valorilor-limită convenite privind calitatea aerului. Dosarul a fost înaintat de Comisia Europeană la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.    ecologic

Într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, Karmenu Vella, comisarul pentru Mediu, Afaceri maritime și Pescuit, a anunțat că Franța, Germania, Ungaria, Italia, România și Marea Britanie vor trebui să răspundă în fața Curții Europene de Justiție pentru că nu au implementat măsurile necesare în privința îmbunătățirii calității aerului și combaterii poluării.
„Decizia de a sesiza statele membre Curții de Justiție a UE a fost luată în numele europenilor. Este convingerea mea că decizia de astăzi va duce la îmbunătățiri ale calității vieții pentru cetățenii Uniunii într-un timp mult mai rapid. Știu că numai acțiunea legală nu va rezolva problema. Acesta este motivul pentru care subliniem ajutorul practic pe care Comisia îl poate oferi autorităților naționale în eforturile lor de a promova aerul curat pentru orașele europene“, a spus comisarul pentru mediu Karmenu Vella.

Potrivit CE, în cazul României cea mai gravă situație este în aglomerarea București, unde valorile-limită zilnice au fost depășite în mod persistent încă de la momentul în care legislaţia Uniunii Europene a devenit aplicabilă țării noastre, iar în anul 2016 aceste valori au fost depășite pe o perioadă de 38 de zile.

În Italia, în 28 de zone, printre care regiunile Lombardia, Piemonte, Lazio și Veneto, valorile-limită zilnice au fost depășite în mod persistent în 2016 pentru o perioadă de până la 89 de zile.

În Ungaria, în Budapesta, Pecs și pe valea Sajó, valorile-limită zilnice au fost depășite în mod persistent în 2016 pentru o perioadă de până la 76 de zile.

Pentru nerespectarea valorilor-limită ale dioxidului de azot (NO2) Comisia Europeană a decis să trimită Franța, Germania și Marea Britanie în fața Curții Europene de Justiție.

În toate cazurile de depășire a valorilor-limită stabilite prin legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE), statele membre trebuie să adopte planuri privind calitatea aerului și să se asigure că aceste planuri stabilesc măsuri corespunzătoare astfel încât perioada de depășire să fie cât mai scurtă posibil.

În cazul României, Comisia Europeană a arătat că țara noastră nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particulele fine de praf PM10 specificate în Directiva 2008/50/EC.

Aerul din Bucureşti (foto Agerpres)

Valoarea de referință a Uniunii Europene este de 50 μg/mc în 24 de ore. În 2010 nivelul înregistrat în România a fost de 95,5 μg/mc, în 2011 a fost de 95,9 μg/mc și în 2012 de 57,5 μg/mc. Valori mari ale poluării cu PM10 sunt înregistrate în continuare în municipiile București, Iași și Brașov.

Primăriile bat pasul pe loc

Ministerul Mediului speră ca până la sfârșitul lunii iulie Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru București să fie aprobat de Consiliul General al Primăriei Capitalei. „În cazul țării noastre este vorba despre procedura de infringement declanșată în anul 2009. În ceea ce privește aglomerarea urbană București, autoritatea publică locală a realizat conform graficului convenit cu primarul general al Capitalei toate demersurile necesare, reușind să finalizeze Planul Integrat de Calitate a Aerului în termenul anunțat, astfel încât acesta va putea fi aprobat până la sfârșitul lunii iulie, așa cum și-a asumat Primăria Generală a Municipiului București și cum am informat Comisia Europeană“, a precizat Ministerul Mediului.

În replică, Primăria Municipiului București a transmis un comunicat în care arată că planul este blocat la una din agențiile de mediu. „Bucureștiul este singurul oraș din România care a elaborat și finalizat un plan integrat de calitate a aerului care a fost înaintat spre avizare Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Conform procedurii, Agenția pentru Protecția Mediului București urmează să transmită Primăriei Capitalei planul avizat, care va putea fi implementat după ce va fi aprobat de CGMB.“

Planul include douăzeci de măsuri care vizează reducerea emisiilor poluante rezultate din traficul rutier, din sectorul energetic, reducerea emisiilor din eroziunea eoliană și acțiuni legate de salubrizarea urbană.

Indiferent de măsurile pe care le vor lua Ministerul Mediului și Primăria Capitalei, praful va rămâne întotdeauna o problemă pentru bucureșteni din cauza amplasării geografice a capitalei României. Bucureștiul se află situat la limita dintre stepă și silvostepă, iar vânturile din Bărăgan sunt cele care aduc în oraș mari cantități de praf. Este foarte adevărat însă și faptul că Bucureștiul nu mai are bariere de vegetație fiindcă perdelele forestiere pe care le-a avut înainte de 1989 au ajuns lemn de foc, iar zonele împădurite au intrat în atenția investitorilor imobiliari de tot felul.

Cât despre municipiul Iași, se pare că și el va avea la un moment dat un plan de calitate a aerului. Deocamdată documentul a fost realizat de o comisie tehnică înființată în cadrul primăriei, a fost publicat de municipalitate și a fost supus dezbaterii publice la sfârșitul anului trecut.

În Brașov situația este ceva mai dificilă. Aici la licitația de la finalul anului 2017 pentru elaborarea studiului și a planului privind îmbunătățirea calității aerului în municipiu nu s-a depus nici măcar o ofertă, iar primăria a fost nevoită să reia procedura. În cele din urmă a reușit se pare să găsească un consultant care să pregătească documentația.

Ceea ce este de neînțeles este de ce autoritățile locale din România au rămas și acum blocate la nivelul realizării unor planuri care ar fi trebuit finalizate încă din anul 2009, atunci când Comisia Europeană atrăgea atenția cu privire la repercusiunile pe care nerealizarea acestora le va avea pentru țara noastră.

Niciunui primar nu i-a păsat, iar acum toți încearcă să se disculpe, în condițiile în care Comisia Europeană așteaptă peste numai două luni de zile rezultate, nu planuri.

Numărul de decese este direct proporțional cu poluarea

De ce insistă Comisia Europeană asupra acestui subiect, îmbunătățirea calității aerului și reducerea poluării?

Particulele care se găsesc în aer, formate din diverse substanțe care devin nocive odată ce sunt inhalate în timp ce respirăm, sunt suficient de mici încât să ajungă în sânge și în organele noastre interne.

Particulele de praf în suspensie din aerul pe care îl respirăm sunt de trei tipuri: PM10 - cu o dimensiune mai mică de 10 microni, PM2,5 - cu o dimensiune mai mică de 2,5 microni, dar mai mari de 0,1 microni și PM0,1 - particule ultrafine, mai mici de 0,1 microni.

Particulele PM10, care sunt de zece ori mai mici decât diametrul unui fir de păr, ajung în plămâni de unde sunt transferate în sânge, depuse în țesuturi și organe și de aceea sunt catalogate drept carcinogeni din Grupa 1. În categoria PM10 intră spori de mucegai, praf suficient de greu pentru a se depune, cenușă, bacteri și altele.

Smogul, fumul de țigară, praful care rămâne suspendat în aer intră în categoria PM2,5, iar mare parte din emisiile de la motoarele cu ardere internă sunt incluse în categoria PM0,1. Toate aceste particule din aer, mai mari sau mai mici, afectează indubitabil sănătatea oamenilor. Studiile realizate pe această temă au confirmat pericolul pe care particulele în suspensie le reprezintă pentru viața noastră.

În cadrul unuia dintre aceste studii, ESCAPE, au fost monitorizați 312.944 de oameni din 9 țări și 17 tipuri de medii pe o perioadă de mai mulți ani, observându-le evoluția. Concluziile au fost că o creștere a poluării PM2,5 cu doar 5 μg/mc duce la o creștere cu 13% a riscului de atac de cord, cu fiecare creștere de 10 μg/mc de particule PM2,5 riscul de cancer la plămâni crește cu 36% și cu fiecare creștere de 10 μg/mc de particule PM10 riscul de cancer la plămâni crește cu 22%.

Rezultatele studiului ar trebui să fie mai mult decât îngrijorătoare pentru toate autoritățile din România. Bucureștenii au respirat în 2010 un aer cu concentrații de pulberi în suspensie (PM10) de peste trei ori mai mare decât limita admisă, în timp ce depășirile zilnice maxime înregistrate au fost de peste cinci ori mai mari, relevă studiul „Calitatea aerului în București - efecte asupra sănătății“, dat publicității de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.

Din păcate însă, Comisia Europeană nu poate decât să atenționeze guvernele țărilor care au probleme în ceea ce privește calitatea aerului și să propună Curții de Justiție a Uniunii Europene sancționarea lor. În virtutea principiului subsidiarității, legislația UE lasă la latitudinea statelor membre alegerea mijloacelor pe care le folosesc pentru a se conforma valorilor-limită. 

Staţie de monitorizare cu afişaj nefuncţional (foto Agerpres)



Alte articole in rubrica Actualitate