Un infringement de neevitat pentru un București fără speranță - Actualitate | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Actualitate

Un infringement de neevitat pentru un București fără speranță

11 December 2018 - 11:41 AM Actualitate

PoluareCurtea Europeană de Justiţie a deschis procesul împotriva României pentru calitatea aerului din Bucureşti. Capitala României este un oraş care la 1.000 de locuitori are 600 de maşini, majoritatea cu norme de poluare 0, 1, 2 sau 3. Cu toate acestea, autorităţile refuză să ia măsuri nepopulare de interzicere a autoturismelor poluante, continuă tăierea arborilor şi cumpără 400 de autobuze diesel în condiţiile în care aceste motoare sunt interzise din ce în ce mai mult atât în Europa, cât şi în lume.MD

În data de 29 octombrie 2018 Ministerului Mediului a primit de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia de începere a procesului împotriva țării noastre pentru nerespectarea calității aerului în București. Comunicarea Curții este însoțită de o documentație de câteva sute de pagini care justifică acțiunea declanșată de Comisia Europeană.

În cazul unei condamnări, România va plăti între 100.000 şi 400.000 de euro pentru fiecare zi în care nu rezolvă problema. Acțiunea de acum vizează doar Capitala, dar au fost trimise avertismente și pentru alte două orașe: Iași și Brașov. Dacă România va pierde procesul intentat de Comisia Europeană, amenzile pe care va fi nevoită să le plătească vor fi de ordinul sutelor de mii de euro zilnic.

Decizia luată de Comisia Europeană nu este una neașteptată, ci vine în urma unor numeroase atenționări, dintre care prima a fost transmisă în 2009.

Pe 17 mai 2018 a fost declanșată procedura de infringement împotriva României pentru nerespectarea calității aerului în trei orașe: București, Iași și Brașov. A doua zi, ministrul Mediului Grațiela Gavrilescu a avut întâlniri cu primarii celor trei aglomerări urbane pentru a urgenta adoptarea planurilor privind calitatea aerului și luarea altor măsuri pentru alinierea la cerințele europene.

Referitor la Capitală, ministrul își manifesta atunci speranța ca până la sfârșitul lunii iulie Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru București să fie aprobat de Consiliul General al Primăriei Capitalei. Consiliul General al Municipiului București a reușit să aprobe Planul în timp record, pe data de 14 iunie a.c., însă primăria nu a reușit să pună în aplicare mai nimic din măsurile la care se angaja prin document.

Concentra'ia medie anual[ de PM 2,5

Planul include măsuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier: limitarea și gestionarea mai eficientă a circulației în zona centrală a Capitalei, salubrizarea eficientă a străzilor, promovarea, îmbunătățirea și extinderea transportului public, eliminarea din circulație a autovehiculelor vechi, reducerea emisiilor din încălzirea în sectorul rezidențial prin modernizarea rețelelor de distribuție a energiei termice și continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe. Nimic nu a scăpat din strategie: pistele de biciclete, voucherele, „linia verde de transport public“, parcările subterane, elaborarea unor ghiduri de bune practici pentru șantiere și foarte multe alte măsuri au fost aprobate într-un plan de care de a doua zi nu i-a mai păsat prea mult nimănui fiindcă în București au început festivalurile culinare, spectacolele de muzică, dansuri, jocuri și lumini și reabilitarea fântânilor arteziene din centrul orașului.

400 de autobuze diesel pentru un aer curat

Prima măsură pe care Primăria Capitalei ar fi trebuit să o ia, dacă ar fi ținut cont de atenționările privind poluarea aerului, ar fi fost decongestionarea traficului și reducerea emisiilor prin interzicerea circulației mașinilor non-euro, euro 1 și euro 2.

Fără copaciUn proiect de hotărâre inițiat în acest sens pe 18 aprilie 2018 de consilierul municipal Lucian Iliescu a fost salutat de Ministerul Mediului, dar a fost respins de Consiliul General al PMB. Proiectul consilierului Iliescu prevedea ca începând cu 1 ianuarie 2019 circulația autovehiculelor încadrate în clasele de poluare 0, euro 1 și euro 2 să fie interzisă în tot orașul între orele 6:00 - 22:00, urmând ca în mod gradual să fie restricționate până în anul 2021 și mașinile euro 3 și euro 4. „Primăria Municipiului București nu are în vedere adoptarea, în perioada imediat următoare, a unor reglementări referitoare la accesul în Capitală pentru autovehiculele încadrate în anumite categorii de poluare“, se preciza atunci în comunicatul Primăriei Municipiului București.

Acum, după câteva luni, dar la numai o zi de la anunțul Curții de Justiție a Uniunii Europene, Primăria Capitalei anunță că are un „program de stimulare a eliminării din traficul bucureștean a autovehiculelor cu grad ridicat de poluare prin acordarea de eco-vouchere, care se desfășoară chiar zilele acestea“.

Este vorba de 5.000 de eco-vouchere în valoare de 9.000 de lei fiecare, pe care primăria vrea să le ofere bucureștenilor în vederea achiziționării de „autoturisme noi euro 6, non-diesel, mijloace de locomoție noi «prietenoase cu mediul», obiecte electrocasnice și electronice noi cu clasă energetică superioară, în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat“.

Însă până ca bucureștenii să își poată cumpăra cu bani de la primărie mașini non-diesel, primăria cumpără din banii bucureștenilor nu mai puțin de 400 de autobuze diesel în valoare de aproape 100 milioane euro, pe care ni le prezintă ca fiind soluția pentru un transport public nepoluant.

Copaci nu. Spații verzi în cimitir

Din anul 2010, pentru reducerea poluării, instituțiile din București trebuiau să aplice 43 de măsuri specifice, dintre care poate cea mai importantă era creșterea suprafeței de spațiu verde până la 26 mp per locuitor. În ultimii ani însă, conform studiilor făcute de unele ONG-uri, în București s-au tăiat cu aprobare de la primărie mai mult de un milion de arbori. Și nu e vorba doar de Lis, Oprescu sau Firea, ci de toți cei care au ajuns la conducerea Primăriei Capitalei. Sute de tei din Pantelimon au fost tăiați pentru modernizarea șoselei, iar alte sute de arbori au fost tăiați în Parcul Tineretului pentru a-și construi vile unul sau altul. O treime din Parcul Operei a fost rasă pentru niște terenuri de tenis. Pentru lucrările la noua magistrală de metrou s-au tăiat alți o mie de copaci. Lărgirea Șoselei Fabrica de Glucoză a făcut să dispară alte câteva sute de copaci, iar lista ar putea continua mult. S-au lărgit șosele, s-au mărit parcări, s-au transformat drumuri forestiere în drumuri naționale pentru accesul în cartierele construite în mijlocul pădurilor de la marginea orașului, totul într-un ritm care va face ca singurele spații verzi pe care le va mai avea Bucureștiul să rămână cimitirele.

Poate și de aceea primăria a alocat pe 22 noiembrie 2018 suma de 45 milioane lei pentru câteva noi cimitire în București. Cu toate că explicația edilului general a fost că „este nevoie de 12.000 de locuri de veci în cazul unei calamități“, este greu de crezut că specialiștii din primărie nu au văzut și oportunitatea de a crește astfel suprafața spațiilor verzi din Capitală, în afară de sursa de venit pe care o implică în mod firesc o astfel de investiție.

S-a tăiat mult în București, cu o ură de neînțeles, cu acceptul uneori tacit, alteori declarat al unor oameni care ar fi trebuit să protejeze și nu să distrugă orașul pe care îl administrează timp de câțiva ani.

Spaţii verzi în cimitire

Ca un semn al supremului dispreț față de noi toți, în data de 5 iunie 2018 a fost tăiat și cel mai bătrân arbore din București, un platan care supraviețuise mai mult de 300 de ani tuturor vitregiilor vremurilor undeva pe malul Dâmboviței. Angajații primăriei s-au chinuit timp de peste cinci ore să distrugă acest simbol al istoriei orașului. Motivul invocat de autorități a fost că copacul era mult prea bătrân și punea în pericol circulația mașinilor pe cheiul Dâmboviței.

Platanul, răsărit cândva prin anii 1700, a rezistat războaielor, inundațiilor, marelui incendiu din 1847, cutremurelor, bombardamentelor, comunismului, dar nu prostiei și țopismului fudul al zilelor noastre…

Ministerul Mediului deschide punga AFM

PoluareDupă numai două zile de la comunicarea CJUE, pe 1 noiembrie a.c., Grațiela Gavrilescu s-a întâlnit cu Gabriela Firea la Ministerul Mediului în cadrul unui „Grup de lucru comun pentru îmbunătățirea calității aerului în Capitală“ în care s-a dezbătut un calendar etapizat pentru implementarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA) în Municipiul București.

În decursul întâlnirii, Ministerul Mediului s-a angajat să susțină în ședința de guvern proiectul de Hotărâre de Guvern privind extinderea rețelei de piste pentru biciclete și achiziționarea din fondurile Administrației Fondului pentru Mediu de către Primăria București a unor vehicule de transport ecologice - troleibuze, autobuze electrice sau alimentate cu gaz natural comprimat - și construcția rețelei de stații de reîncărcare pentru autovehicule electrice. Pentru toate acestea Primăria Capitalei va trebui să depună urgent proiecte de finanțare la AFM. În plus, Ministerul Mediului a declarat că va derula în continuare programele naționale de stimulare a înnoirii parcului auto: Rabla Clasic și Rabla Plus.

Primăria s-a angajat să elaboreze două studii, unul pentru realizarea mult discutatei centuri verzi a Capitalei și altul privind starea de sănătate a populației municipiului București. În cadrul grupului de lucru municipalitatea a declarat de asemenea că va face investiții în eficientizarea și fluidizarea traficului din București prin „instalarea unor pasarele pietonale pentru reducerea timpilor petrecuți la semafor“ și în rețeaua proprie de monitorizare a calității aerului.

Stațiile de monitorizare sunt mutate unde e aerul mai curat

În Brașov - alt oraș vizat de procedura de infringement declanșată de Comisia Europeană și care va face probabil subiectul unui nou dosar trimis în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene - una dintre soluțiile găsite a fost mutarea unei stații de monitorizare a calității aerului dintr-o zonă poluată în alta mai curată. Stația care în ultimii ani a funcționat pe strada Castanilor și a înregistrat adesea o calitate scăzută a aerului în intersecția de la „Ceasu Rău“ a fost mutată în urma demersurilor făcute de Primăria Brașov către Agenția pentru Protecția Mediului (APM). Instalația a fost relocată pe strada Memorandumului, într-o zonă a Brașovului mult mai puțin circulată, ceea ce va schimba rezultatele monitorizării aerului.

„Ministerul Mediului a informat Comisia Europeană privind intenția de relocare a stației de pe strada Castanilor pe strada Memorandului și a primit un răspuns favorabil privind oportunitatea mutării“, au precizat reprezentanții APM. Stația de monitorizare a calității aerului din intersecția de la „Ceasu Rău“ a arătat foarte multe depășiri ale emisiilor maxime de dioxid de carbon și PM10, iar valorile înregistrate aici au fost o parte din motivele pentru care Brașovul a intrat în atenția Comisiei Europene pentru nerespectarea standardelor de calitate a aerului.

Staţie de monitorizare a aerului

Situația din Brașov nu se poate compara totuși cu cea din București. Poluarea în „orașul de sub Tâmpa“ s-a redus odată cu închiderea CET, care producea energie termică pe bază de cărbune. Mai mult, centura Brașovului a scos traficul greu în afara municipiului, iar pentru mașinile de mari dimensiuni există permise de liberă trecere pentru care se plătesc taxe suficient de mari cât să descurajeze tranzitarea orașului.

Poluarea aerului este o problemă europeană

Agenția Europeană de Mediu a constatat că în ciuda unor lente îmbunătățiri, poluarea aerului în Europa continuă să depășească limitele din ghidurile Uniunii Europene și ale Organizației Mondiale a Sănătății, prezentând un pericol real atât pentru sănătatea umană, cât și pentru mediu.

Transportul rutier rămâne una dintre principalele surse de poluare a aerului din Europa, în special cu compuși nocivi cum ar fi dioxidul de azot și pulberile în suspensie, se arată în documentul Agenției Europene de Mediu intitulat „Calitatea aerului în Europa - Raport 2018“. Emisiile provenite din agricultură, producția de energie, industrie și gospodării contribuie de asemenea la poluarea aerului.

Estimările actualizate arată că în 2015 concentrațiile de PM 2,5 au cauzat aproximativ 422.000 de decese premature în 41 de țări europene, dintre care circa 391.000 în cele 28 de state membre UE. O evaluare mai amplă inclusă în raportul din acest an, care analizează retrospectiv situația din anul 1990, arată că decesele premature cauzate de PM 2,5 au fost reduse cu aproximativ jumătate de milion de cazuri pe an. Acest lucru se datorează punerii în aplicare a unor politici europene privind calitatea aerului și introducerii de măsuri la nivel național și local care au dus de exemplu la automobile, industrie și producție de energie mai ecologice. 



Alte articole in rubrica Actualitate