Ursula von der Leyen anunţă declanșarea unei revoluţii verzi în Uniunea Europeană - Actualitate | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Actualitate

Ursula von der Leyen anunţă declanșarea unei revoluţii verzi în Uniunea Europeană

13 January 2020 - 02:33 PM Actualitate

177-27_rrLa peste patru luni de la alegerea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene și după multe amânări, contestații și probleme de integritate pentru mulți candidați, echipa comisarilor europeni a primit în data de 27 noiembrie 2019 votul Parlamentului European. Este prima oară în istoria Uniunii când Comisia Europeană este condusă de o femeie.
Matei Dumitru

Noua Comisie Europeană a primit votul Parlamentului European cu numai patru zile înaintea datei limită până la care urma să își preia oficial atribuțiile. În declarațiile făcute după ce a fost aleasă în funcția de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a subliniat că vor fi puse în aplicare investiții și norme de reglementare pentru ca Europa să ofere leadership internațional pentru rezolvarea unor serii de probleme critice cum sunt schimbările climatice, dezvoltarea, incluziunea, inovarea și digitalizarea, dar și protecția democrației, valorilor europene, cetățenilor, drepturilor și statul de drept.

Noua Comisie și-a început mandatul de cinci ani la 1 decembrie 2019, cu o lună mai târziu decât se estima în urma respingerii de către Parlament a primilor trei candidați propuși Ursulei von der Leyen de România, Ungaria și Franța, cărora la audierile din Comisiile de specialitate din Parlamentul European li s-au reproșat unele probleme grave de integritate. Dacă Ungaria și Franța și-au nominalizat până la urmă alți candidați care au fost acceptați de eurodeputați, România a fost țara care a creat cele mai multe emoții Ursulei von der Leyen. Îndepărtarea prin moțiune de cenzură a guvernului PSD și incertitudinea instalării la București a unui alt guvern în timp util a fost cea mai mare încercare pentru echipa de comisari ai lui von der Leyen. Desemnarea de către guvernul Ludovic Orban a Adinei Vălean și acceptarea ei în comisia de specialitate au fost semnalul care a făcut posibilă existența actualei formule a Comisiei Europene.

Din perspectiva obiectivului urmărit pentru realizarea unui echilibru de gen, noua Comisie Europeană este alcătuită din 15 bărbați și 12 femei, iar din cea a balanței politice este compusă din 10 comisari din partea PPE, 9 din partea Socialiștilor Europeni, 6 din partea Renew Europe, unul din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și unul din partea Verzilor.

În data de 16 iulie 2019 Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președinte al Comisiei Europene și primul german care ocupă această funcție după 52 de ani, ca urmare a alegerii sale de către membrii Parlamentului European, unde a primit 383 de voturi, cu doar 9 voturi mai mult decât ar fi avut nevoie pentru a fi validată. Împotriva numirii sale au votat 327 de eurodeputați, iar alți 22 s-au abținut.

177-28

Structura actualei Comisii Europene

• Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);
• Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES - responsabil pentru „Pactul Verde European“); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe - responsabil pentru „O Europă pregătită pentru era digitală“); Valdis Dombrov- skis (Letonia, PPE - responsabil pentru „O economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare“);
• Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES - Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe - valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE - promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES - relații interinstituționale și prospectivă) și Dubravka Šuica (Croația, PPE - democrație și demografie);
• Alți 18 comisari europeni: Johannes Hahn (Austria, PPE - portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe - portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE - portofoliul pentru inovare și tineret); Stella Kyriakides (Cipru, PPE - portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe - portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES - portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe - portofoliul pentru piață internă, politică industrială, industria de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE - portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE - portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES - portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii - portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES - portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES - portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR - portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES - portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE - portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe - portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES - portofoliul pentru afaceri interne).

O susținere fragilă și niște obiective ambițioase

Noua Comisie nu se va putea baza însă pe o coaliție majoritară a celor două grupuri politice principale, Partidul Popular European de centru-dreapta și Socialiștii și Democrații de centru-stânga, ci va trebui să atragă de partea sa grupul Renew Europe alcătuit din două partide: Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa și Partidul Democrat European.

O altă variantă este solicitarea unui sprijin imediat de la alte partide, inclusiv de la Verzii europeni, grup care s-a abținut la votul noului Colegiu al Comisarilor. Oricum ar fi, putem spune că noua Comisie Europeană nu va avea nici pe departe aceeași susținere politică de care a beneficiat Comisia Juncker.

De la tribuna Parlamentului European, înaintea votului de învestitură, Ursula von der Leyen a promis că în următorii cinci ani în Europa va avea loc o „transformare care va atinge fiecare parte a societății și a economiei noastre.“

Ea a subliniat că statul de drept trebuie să fie respectat oriunde în interiorul blocului comunitar, remarcând că nu mai poate fi acordat vreun răgaz guvernelor naționaliste din Polonia și Ungaria aflate în dezacord cu Bruxellesul în privința respectării standardelor democratice. „Nu poate exista și nu va exista niciodată vreun compromis atunci când vine vorba despre respectarea statului de drept“, a spus von der Leyen.

Noul președinte al Comisiei a susținut că Uniunea Europeană trebuie să-și reformeze sistemul de azil și să-și consolideze frontierele externe. „Migrația nu va pleca nicăieri, ea va rămâne cu noi. Este o tragedie că o mamă din Vietnam primește un mesaj de la fiica sa din Europa că nu are loc să respire“, a afirmat Ursula von der Leyen, cu referire la cazul celor 39 de migranți găsiți morți în octombrie într-un camion frigorific în apropiere de Londra.

Migranții care stau în Europa trebuie să fie integrați, „dar noi trebuie de asemenea să ne asigurăm că cei care nu au dreptul de ședere se întorc acasă“, a subliniat președintele ales al CE.

În privința Brexitului, Ursula von der Leyen s-a angajat să lucreze îndeaproape cu Marea Britanie pentru coordonarea ieșirii acestei țări din Uniunea Europeană. „Știm cu toții că un membru al familiei intenționează să părăsească uniunea noastră. Voi fi mereu o susținătoare a rămânerii Regatului Unit în UE. În pofida Brexitului, punțile și prietenia în-tre popoarele noastre nu pot fi rupte“, a accentuat von der Leyen.

Pactul Verde European

O provocare „existențială“ pentru Europa este - potrivit Ursulei von der Leyen - combaterea fenomenului schimbărilor climatice. Șefa actualei Comisii Europene s-a angajat că Bruxellesul va lua măsuri care vor contribui la adaptarea economiilor țărilor membre la un consum mai mic de combustibil fosil și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Nu mai avem nici măcar un moment de pierdut în ceea ce privește lupta contra schimbărilor climatice“, a spus Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European. În opinia sa, tranziția către neutralitate climatică până în 2050 trebuie să fie realizată „într-o manieră durabilă, în contextul în care numeroase regiuni europene se bazează pe rezervele de cărbune pentru crearea de locuri de muncă, acoperirea cererii de energie și creșterea economică“.

„Protejarea climatului este tema existențială pentru Europa și pentru întreaga lume“, a spus Ursula von der Leyen în prima zi a președinției sale la Comisia Europeană. În data de 2 decembrie 2019, la Conferința Părților de la Madrid (COP25) ea a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să contribuie prin Pactul Verde European la Pactul Verde Global. „Nu avem nici un moment de pierdut. Cu cât Europa se mișcă mai repede, cu atât avantajul va fi mai mare pentru cetățenii noștri, pentru competitivitatea și prosperitatea noastră. Pactul Verde European este o necesitate pentru sănătatea planetei noastre și a oamenilor noștri, dar și pentru economia noastră, iar Frans Timmermans este persoana potrivită pentru a face acest lucru. Și mă bucur că va fi susținut de Kadri Simson, Adina Vălean și mulți alții.

Pactul Verde European este noua noastră strategie de creștere. Ne va ajuta să reducem emisiile în timp ce creăm noi locuri de muncă. La baza lui va sta o strategie industrială care va permite întreprinderilor noastre - mari și mici - să inoveze și să dezvolte noi tehnologii și noi piețe.

Cetățenii doresc și se așteaptă ca Europa să acționeze asupra climei și mediului. Ei au nevoie de energie accesibilă, curată și sigură, dar în același timp trebuie să fie capabili să se descurce cu locuri de muncă noi, în alte domenii, să facă naveta sau să lucreze de acasă. Iar noi trebuie să ne asigurăm că aceste nevoi le sunt îndeplinite într-un mod durabil. Este o tranziție generațională către neutralitatea climatică până la jumătatea secolului. Această tranziție va fi una justă și incluzivă sau nu va fi deloc.

Vom avea nevoie de investiții masive în inovație, cercetare, infrastructură, locuințe și formarea oamenilor. Toate acestea vor necesita investiții publice și private, la nivel european și național. Uniunea Europeană va integra finanțarea climatică pe întregul buget, dar și pe piețele de capital și pe întregul lanț de investiții. În regiunile care vor trebui să facă eforturi mai mari vom sprijini oamenii și întreprinderile prin mecanisme de tranziție. Vom pune la dispoziție fonduri și instrumente și vom atrage investițiile private de care avem nevoie.

În realizarea acestui deziderat avem un partener de încredere: Banca Europeană de Investiții. Sunt deosebit de fericită cu progresele înregistrate pentru consolidarea rolului său de bancă climatică a UE“, a declarat preşedintele Comisiei Europene.

Comisar european la 29 de ani

177-29Un rol important în viitoarea politică verde a Comisiei Europene o va avea Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru Mediu, oceane și pescuit. Virginijus Sinkevičius s-a născut la 4 noiembrie 1990. A absolvit Studii Economice și Sociale la Universitatea Aberystwth din Marea Britanie (2009-2012) și are un masterat în Studii Europene la Universitatea Maastricht din Olanda (2012-2013). De asemenea, în 2017 a absolvit un curs de politică digitală la Universitatea din Oxford, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Ministerului Economiei din Lituania, https://eimin.lrv.lt.

Sinkevičius a contribuit cu articole la portalul de știri Lithuanian Tribune (2011-2015), a fost asistent manager de proiect la Centrul pentru Analiză Politică Europeană din Washington (2013-2014) și manager de proiect la AB Lietuvos Pastos (2014). A fost de asemenea coordonator de proiect la Lithuanian Airports (2015-2016) și team leader al Grupului pentru Reglementarea afacerilor în cadrul Invest Lithuania (2016). Din 2016 este membru al parlamentului Lituaniei și lider al grupului Fermierii lituanieni și Uniunea Verzilor. În calitate de parlamentar, a fost președinte al Comisiei economice din legislativul lituanian (2016-2017), conform CV-ului de pe site-ul Comisiei Europene, https://ec.europa.eu.

Din noiembrie 2017 Sinkevičius a fost ministrul Economiei și Inovației din Lituania. În 2018 a fost inclus în lista celor mai influenți 100 de tineri din Guvern (platforma Apolitical) și a obținut premiul pentru cea mai bună soluție pentru un mediu de afaceri mai bun (Investors' Forum). În 2019 a primit premiul Partnership Leader 2018 pentru reformă în inovare și dezvoltare a ecosistemelor startup din partea Con- federației lituaniene de business.

La 10 septembrie 2019, Virginijus Sinkevičius, în vârstă de numai 29 de ani, a fost propunerea Lituaniei pentru noua Comisie Europeană. În data de 27 noiembrie 2019 el a primit portofoliul Me-diu, oceane și pescuit, conform listei de comisari prezentate la Bruxelles de președintele ales al Executivului comunitar, Ursula von der Leyen. 

177-30



Alte articole in rubrica Actualitate