Există o legătură între COVID-19 și schimbările climatice? - Actualitate | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Actualitate

Există o legătură între COVID-19 și schimbările climatice?

08 April 2020 - 02:29 PM Actualitate

Prezentul ne arată într-un mod înfricoșător cât de mult ne-am mințit crezând că noi, specia umană, vom supraviețui dezastrului pe care îl creăm în jurul nostru. Ne-am pierdut timpul în dezbateri, congrese și conferințe sterile legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră fără a reuși să înțelegem că încălzirea globală pune în pericol supraviețuirea noastră ca specie. Virusul care ne îngrozește acum pe toți ne arată cât de insignifianți suntem pe această planetă pe care o considerăm cu mare aroganță ca fiind a noastră, a oamenilor.
Diana Uță

Până de curând, când se făcea referire la efectele încălzirii globale se vorbea în special de fenomene vizibile, de evenimente meteorologice extreme, de topirea calotei glaciale sau de extincția unor specii, fără a se putea măcar bănui cât de subtile și de profunde pot fi efectele schimbărilor climatice. Studii din ce în ce mai numeroase demonstrează existența unei strânse legături între virusul COVID-19 și încălzirea globală. Și mai înfricoșător este însă faptul că acest virus ucigaș ar putea fi doar primul din infinitul arsenal de apărare al naturii pe care cu bună-știință noi, oamenii, am batjocorit-o ani de-a rândul.

În mod ironic, unele cercetări efectuate cu numai câțiva ani în urmă lansau ideea că schimbările climatice vor avea un efect benefic asupra sănătății noastre. De fapt acesta era și unul dintre puținele aspecte pozitive ale fenomenului. Aceste studii demonstrau, folosind date statistice, că încălzirea vremii ar duce la mai puține decese cauzate de o serie de boli respiratorii, printre care și gripa. La urma urmei, aceste boli erau mai frecvent întâlnite în zonele mai reci, acolo unde gripa se transmite mai agresiv, ca urmare a zilelor friguroase de iarnă și a aerisirii insuficiente a locuințelor. Vremea mai caldă, logic vorbind, ar contracara acest lucru.

Din păcate noile evenimente au infirmat teoria, iar cercetătorii sunt acum îngrijorați că schimbările climatice vor agrava de fapt pandemiile. Îngrijorarea are legătură cu modul în care virusurile, inclusiv cele gripale și HIV, se dezvoltă și se răspândesc în ultima perioadă. S-a dovedit deja că anumite tulpini de gripă care apar de obicei în timpul iernii sunt acum capabile să supraviețuiască foarte bine la temperaturi mai calde.

Noul coronavirus și schimbările climatice

Noul coronavirus, această boală misterioasă a căilor respiratorii, a apărut în luna septembrie a anului trecut într-o piață de pește din orașul Wuhan. Atunci oficialii chinezi au crezut că virusul a fost transmis de la animale la oameni. Cu toate acestea, Zhong Nanshan din Comisia Națională de Sănătate din China a declarat că două persoane care locuiau la sute de kilometri distanță au luat virusul de la un membru al familiei care a vizitat Wuhan, ceea ce a demonstrat faptul că se transmite de la om la om, după cum a anunțat ministrul sănătății din China în data de 1 octombrie 2019.

Virusurile întâlnite în ultimii ani în Asia - în lunile de vară, nu iarna - sunt aduse de păsările migratoare care în urma încălzirii globale sunt „împinse“ spre nord de iernile devenite mai calde în ultimii ani. Aici păsările intră în contact cu alte specii și prin urmare cu alte forme de gripă, ceea ce duce la formarea unor noi tulpini gripale potențial periculoase. La o parte din această schimbare a contribuit și La Niña, fenomenul meteorologic care a provocat temperaturi neobișnuit de scăzute ale apei de la suprafața Oceanului Pacific.

Este COVID-19 unul din aceste virusuri? Nu se știe deocamdată, dar cert este faptul că strângerea laolaltă a unor specii de păsări și animale care în mod normal nu s-ar fi întâlnit niciodată poate duce la apariția unor combinații de viruși care se modifică atât de profund și de rapid încât depășesc puterea de înțelegere a cercetătorilor.

180-2

Până acum gripa era considerată o boală de sezon. În ultimul timp însă s-a constatat că apariția acestor boli din ce în ce mai agresive la începutul anului este strâns legată de iernile calde. Epidemiile vin mult mai devreme și sunt mult mai periculoase atât prin numărul de oameni infectați, cât și prin noile combinații rezultate prin modelarea materialului genetic al noilor tulpini gripale.

Primul caz de COVID-19 a apărut în septembrie 2019, după un an 2018 caracterizat în general de temperaturi extrem de ridicate pe timpul iernii. Nu putem decât să ne amintim cum semnalam pe atunci recorduri de temperatură fără a ne închipui ce avea să urmeze...

Va fi oprită pandemia de încălzirea vremii?

Anumite condiții meteorologice s-au dovedit în timp a fi favorabile pentru dezvoltarea virușilor. Mai ales când există condiții cu presiune atmosferică scăzută și ceață, microbii tind să supraviețuiască mult mai mult. Ei se atașează de picăturile de apă, iar în lipsa vântului se mențin mai mult în aerul din jurul nostru.

Gripa are o relație paradoxală cu vremea. În emisfera nordică gripa prosperă iarna, când aerul este geros și apoi scade primăvara, când temperaturile cresc. Cu toate acestea, în țările tropicale, acolo unde climatul este de obicei cald, umed și ploios, oamenii se îmbolnăvesc de gripă tot timpul anului. Cercetătorii studiază fenomenul, dar nu au încă un răspuns. „Este acolo tot timpul. Dar nu știm de ce. Este un adevărat mister, deoarece virusurile gripale se răspândesc mai ușor în aerul rece și uscat decât în zonele calde și umede, dar la tropice ele sunt o problemă perenă“, a spus William Schaffner, profesor de boli infecțioase la Universitatea Vanderbilt.

180-3

Această contradicție ar putea avea acum implicații majore pe plan global. În timp ce schimbările climatice duc la ierni mai scurte și mai calde, anotimpuri propice gripei mai puțin severe, oamenii de știință spun că modul în care virusul funcționează la tropice sugerează că în deceniile următoare vremea mai caldă și mai umedă ar putea face din gripă o problemă pe tot parcursul anului pentru întreaga omenire. „Nu ar fi surprinzător să vedem că sezonul de gripă se extinde pe tot parcursul anului pe măsură ce lumea se va încălzi. În plus vremea mai caldă ar putea oferi virusului și un timp suplimentar pentru a produce mutații prin schimbarea materialului său genetic”, a spus Robert T. Schooley, specialist în boli infecțioase și redactor al revistei Clinical Infectious Diseases.

Până anul trecut, în Statele Unite virusul evolua timp de câteva luni iarna și înceta în mare parte primăvara. Dar dacă virusul continuă să se schimbe pe tot parcursul anului, ar putea începe să apară forme de gripă mult mai periculoase.

Dacă din nefericire COVID -19 este acest tip de gripă, lupta noastră pentru supraviețuire va fi asemănătoare cu celebra întrecere dintre un iepure și o țestoasă. Iepurele ar putea ajunge primul la linia de sosire, dar în final atât el, cât și țestoasa se vor îmbolnăvi.

Natura își reintră în drepturi

Trecerea în repaos forțat a unei mari părți din omenire a dus cum era de așteptat la reducerea poluării. Ceea ce a fost surprinzător a fost scara acestei reduceri. Imaginile din satelit au arătat o scădere uriașă a nivelului de dioxid de azot în China prin comparație cu aceeași perioadă din anul 2019. Fei Liu, un cercetător al calității aerului de la Centrul de Zbor Spațial Goddard, a declarat că este pentru prima dată când vede o scădere a dioxidului de azot atât de dramatică pe o zonă atât de largă și că a mai fost constatat un fenomen similar în perioada recesiunii economice din 2008, dar atunci schimbările au fost treptate.

Potrivit Centrului pentru Cercetări în Domeniul Energiei și Aerului din Finlanda, emisiile de dioxid de carbon au scăzut cu 200 milioane de tone într-o perioadă de câteva săptămâni, o cantitate echivalentă cu jumătate din emisiile Marii Britanii dintr-un an.

180-4

În nordul Italiei, după ce a fost instituită carantina, Agenția Spațială Europeană (ESA) a observat un declin accentuat al emisiilor de dioxid de azot în regiunea Văii Po din nordul țării: „Deși ar putea fi variații ușoare ale datelor din cauza plafonului de nori și a vremii schimbătoare, suntem încrezători că reducerea emisiilor observată coincide cu carantina din Italia care a dus la scăderea traficului și reducerea activităților industriale“, au declarat reprezentanții agenției.
În Veneția apa a devenit cristalină, peștii și lebedele au luat în stăpânire canalele, porcii mistreți au intrat până în centrul marilor orașe, au fost văzuți delfini în portul Cagliari, iar rațele sălbatice au ocupat celebrele fântâni din Roma. Chiar și în București aerul a devenit pentru un timp respirabil. Până când a început arderea gunoaielor în depozitele de deșeuri. 



Alte articole in rubrica Actualitate