Accesul liber la brevete ar putea fi benefic pentru mediu
În locul unor contribuţii băneşti pentru ţările în curs de dezvoltare în lupta împotriva încălzirii globale, ar avea efecte mai bune liberalizarea accesului la brevetele care privesc tehnologiile de mediu şi facilitarea accesului acestor ţări la aceste tehnologii. Aceasta este concluzia a doi cercetători, publicată de cotidianul olandez NRC Handelsblad.
Este deja cunoscut eşecul Conferinţei de la Copenhaga, dar regretabil este şi faptul că nu s-a ajuns la niciun acord nici asupra transferului de tehnologii către ţările sărace. Motivul este cel că principalele brevete din domeniul tehnologiilor de mediu sunt deţinute în principal de firme din Statele Unite, Japonia şi Germania. Cei doi cercetători olandezi sunt de părere că tehnologiile din domeniul energiei solare şi eoliene, al stocării dioxidului de carbon şi cele legate de generaţia a doua de biocombustibili ar trebui să nu poată fi brevetate şi să aparţină domeniului public, de avantajele acestora putând beneficia toate ţările. Pe de altă parte, ţările în curs de dezvoltare suferă de dezavantajele schimbărilor climatice fără să beneficieze de avantajele unei economii dezvoltate. Deţinătorii brevetelor refuză transferul de tehnologie. Pe timpul negocierilor premergătoare summit-ului de la Copenhaga, aşa-numitul grup de lucru Bali a făcut propuneri în acest sens. Ţările dezvoltate s-au arătat însă reticente în a permite unor ţări precum India şi China să beneficieze de noile tehnologii.
Ca urmare, suma de 100 de miliarde de dolari care ar urma să fie alocată începând cu anul 2020 nu se ştie cât de folositoare va fi dacă nu are loc şi un transfer de tehnologie. Practic, ţările sărace vor primi bani pentru a cumpăra aceste tehnologii de la ţările dezvoltate.
Este adevărat, de multe ori sumele cheltuite pentru cercetare şi dezvoltarea noilor tehnologii pot fi mari, dar există şi mulţi deţinători de brevete care nu implementează cea mai recentă tehnologie până când generaţia anterioară nu se rentabilizează din punct de vedere economic.
Cea mai eficace ar fi înfiinţarea unui fond climatic care ar vărsa firmelor din lume bonusuri pentru tehnologiile deţinute, proporţionale cu efectele pozitive ale acestora asupra mediului. În acest fel, cheltuielile de cercetare ar putea fi finanţate, producându-se şi transferul tehnologic.
Alte articole in rubrica Actualitate
-
România a câştigat un proces cu CE
Procesul cu Comisia Europeană priveşte desemnarea ariilor de protecţie specială avifaunistică. Încă de la începutul procedurii precontencioase ...
-
Automobil realizat din deÅŸeuri
Orismar de Souza, un om al străzii din oraşul brazilian São José de Piranha, s-a hotărât să-şi contruiască singur maşina pe care nu şi-o pe ...
-
Campion în colectare
Danilo Distico, un italian de 54 de ani din San Giuliano, Lombardia, a devenit aproape legendar prin activitatea de colectare a capacelor din plastic ...
-
Fauna va supravieţui lângă Fukushima
Scurgerile de apă radioactivă în Oceanul Pacific din centrala nucleară de la Fuskushima nu ar trebui să reprezinte un pericol mare pentru animale ...
-
Rezervaţie naturală comună
Cinci ţări din Europa centrală au semnat în luna martie a.c. un acord pentru crearea unei rezervaÅ£ii naturale comune din sudul Austriei ÅŸi pânÄ ...
-
Sonae Sierra recompensează magazinele cu cele mai bune practici de mediu din întreaga lume
Sonae Sierra a început recompensarea magazinelor cu cele mai bune practici de mediu din centrele sale comerciale din România, prin prima ediţie a P ...
-
Expoziţia filatelică „Sădirea arborilor“
Aflată la cea de-a XII-a ediţie, expoziţia filatelică „Sădirea arborilor“, parte integrantă a manifestărilor organizate anual de Regia NaŠ...
-
România, o ţară care mai are încă animale sălbatice
România este o ţară unică în Uniunea Europeană. S-a spus despre noi, critic, că am fi o ţară cam sălbatică. Şi poate că este adevărat. L ...
-
După privatizarea Petrom, Plătim aderarea la Uniunea Europeană
Obligaţiile de mediu pe care cumpărătorul Societăţii Naţionale a Petrolului PETROM şi le-a asumat, precum şi costurile pe care Statul Român s ...
-
1 miliard de euro, pentru captarea emisiilor de CO2
Getica CSS este un proiect ecologic care îşi propune captarea dioxidului de carbon emis de termocentrale şi „îngroparea“ acestuia în pământ ...
-
Acvilele ţipătoare mici s-au întors!
Benjámin, una dintre cele şase acvile ţipătoare mici pe care au fost montate transmiţătoare satelitare în cadrul proiectului LIFE „Conservare ...
-
Proiect iniţiat de Federaţia Română de Rugby şi Romprest
La începutul lunii aprilie 2011, Federaţia Română de Rugby (FRR) şi Compania ROMPREST au iniţiat proiectul „Stejarii României“, proiect ce ...
-
Facilităţi la achiziţionarea de autovehicule electrice
La începutul lunii aprilie 2011, ministrul László Borbély a avut o întrevedere cu o delegaţie formată din membri ai conducerii companiei Dacia ...
-
Sibiu: proiect de 100 de milioane de euro
La începutul lunii aprilie 2011, ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, a semnat împreună cu primarul municipiului Sibiu, Klaus Wern ...
-
S-au înregistrat depăşiri la pulberile în suspensie
La sfârşitul lunii martie 2011, Centrul pentru Politici Ecopolis şi Fundaţia Soros au organizat o dezbatere, în cadrul căreia s-a prezentat stud ...
