Hoţii pădurilor - Actualitate | Ecologic

Actualitate

Hoţii pădurilor

26 April 2010 - 09:08 PM Actualitate

dsc02072-busteni-taiatzi_lrPentru noi, orăşeni sau nu, oamenii de rând, oamenii obişnuiţi şi educaţi în spiritul greşit, ar spune unii, al muncii, pădurea este o minune, un bun naţional, o moştenire pe care noi ar trebui să o lăsăm şi altora după noi. Pentru noi, e o fărădelege să arunci gunoaie în pădure, e condamnabil gestul de a aprinde focul în mijlocul pădurii. Şi pentru asta nu trebuie să fi ecologist. Că doar ea, pădurea, nu e a ta, nu?
Sunt alţii însă care judecă altfel, diferit.
Ei au o altă scală de valori, o scală care se o-preşte la nivelul scroafei ajunse în copac. Pentru ei, scopul în viaţă se rezumă la a avea un cont într-o bancă, la o maşină de fiţe, la un amant sau o amantă mai de soi. Parveniţi într-o Românie săracă.
Nici ei nu aruncă gunoaie în pădure. Ei o iau, pe ea, pădurea, cu totul, cu copaci cu animale, cu păsări… O iau în proprietate, o taie sau o vând după bunul plac. Fac ce vor fiindcă e a lor, le-a dat-o justiţia doar, nu? Stau şi mă întreb cât o mai fi mita, şpaga pentru un hectar de pădure, în viu? 5 lei, 10 lei, 100 de lei, cât o fi? Nu trebuie să fie prea mult în condiţiile în care se retrocedează fără acte, fără dovezi, pe bandă rulantă mii de hectare. Că doar criza nu e pentru toţi. Când îi vezi, scârbiţi de tot, ca nişte prinţi cu sânge albastru, la volanul câte unei maşini foarte scumpe, ai putea crede că ei sunt exemplul capitalistului român care a reuşit. Nu-ţi vine să crezi că ei nu sunt de fapt decât nişte pungaşi ordinari, nişte hoţi de două paralele cu aere de oameni de afaceri.
Pe noi ceilalţi, mai mulţi şi mai „proşti“ ar trebui să ne apere în faţa acestor abuzuri Statul. Statul este cel care trebuie să vegheze şi să apere acest patrimoniu naţional care este pădurea.
Dar în timp, încet, Statul a fost redus la tăcere. Iar dacă el, Statul ia vreo măsură drastică de stopare a abuzurilor actuale, de limitare măcar a jafului care s-a abătut ca o calamitate asupra a ce a mai rămas bun public în România, haita de profitori reacţionează. În tribunale, în presă, la forurile internaţionale.
Mi se pare nedrept şi nefiresc. Fiindcă cineva ar trebui să intervină, măcar acum, în ultimul ceas, pentru a mai salva măcar ce mai rămas din pădurile României, dacă din restul s-a ales praful.

În judeţul ALBA, la Judecătoria Caransebeş se află o cerere de retrocedare o suprafaţă de 744,79 de hectare. Cererea a fost aprobată iar solicitantul a fost pus în posesie cu toate că nu s-a dovedit dreptul de propietate.

În judeţul ARAD 5118, 80 de hectare au fost puse în posesie cu toate că solicitantul nu a demonstrat nici el dreptul de proprietate.

În ARGEŞ, la Judecătoria Câmpulung sunt cereri de retrocedare pentru o suprafaţă de 3500 de hectare. Cei care cer aceste retrocedări nu dovedesc dreptul de proprietate.

În BACĂU, la Judecătoria Sf. Gheorghe, Elie Vlad Sturdza cere 32.000 de hectare şi are toate şansele să le primească în condiţiile în care Direcţiei Silvice Bacău i s-a respins de către instanţă calitatea procesuală şi nu mai este parte în proces.

Episcopia Greco-Catolică cere în Bihor 638,765 de hectare de pădure a Statului, fără o dovadă a dreptului de proprietate.

În BOTOŞANI, la Judecătoria Dorohoi, un liceu teoretic, liceul Anastasie Başotă, cere 1808 hectare, fără dovada dreptului de proprietate. Şi în acest caz instanţa a respins intervenţia Direcţiei Silvice.
Tot în Botoşani, de această dată un ONG, Fundaţia Epitropia Spitalului Sfântul Spiridon cere 1204 hectare. Fără acte de proprietate.

În BRAŞOV, fără a se dovedi dreptul de proprietate, sunt cerute spre retrocedare 1762 de hectare de către municipiul Codlea, 259 de către comuna Dumbrăviţa, 134 de hectare de comuna Hărşeni, 421 de hectare de comuna Buneşti, şi 215 de comuna Racoş.

În judeţul BUZĂU, la Judecătoria Pătârlagele, Năstase Teodor şi SC Expres Invest SRL cere nu mai puţin de 62.757 de hectare. Solicitanţii au acte doveditoare pentru numai 3,58 de hectare de pădure şi coastă. La Pătârlagele, Direcţia Silvică nu a fost parte în proces.
Tot în Buzău, Obştea Moşnenilor Pâslăreasca a cerut şi a obţinut în primă fază 1361 de hectare în condiţiile în care dovedea dreptul de proprietate asupra a numai 400 de hectare.
Obştea Moşnenilor Valea Nehoiului cere 3703 hectare cu toate că nu este legal constituită.
Obştea Moşnenilor Buzoieni cere în mai multe procese în total 2199 de hectare cereri validate în mare parte de Comisia judeţeană. În nici un proces nu a fost dovedit dreptul de proprietate.
Tot în Buzău şi tot la Judecătoria Pătârlagele, Obştea Moşnenilor Sarchiojdeni are avizul Comisiei Locale pentru 4522 de hectare aviz considerat de Romsilva ca fiind nelegal.

În judeţul CARAŞ-SEVERIN, Comunitatea de Avere a fostului Regiment Confinari nr.13 cere 54.534 de hectare de pădure. E un amănunt că această organizaţie, Comunitatea de Avere a fostului Regiment Confinari nu este succesoarea în drepturi a fostei forme asociative.

În COVASNA sunt patru cereri de retrocedare. Comuna Zagon cere 3455 de hectare, Roy Chowdhury Katalin cere 3865 de hectare, Zsuffa Levente 450 de hectare şi Apor Petre 1670 de hectare. Toţi solicită aceste suprafeţe fără a dovedi dreptul de proprietate.

În DÂMBOVIŢA, în numele Obştii Văsească Velinaşi un cetăţean cere 1178 de hectare fără a avea calitatea de reprezentare a obştii.
Teodorescu Mihai cere 750 de hectare, Cazan Elena şi Stoica Radu cer şi ei 524 de hectare. Cererile sunt făcute fără a se dovedi dreptul de proprietate. Tot în Dâmboviţa, la Judecătoria Pucioasa se cere, fără dovada dreptului de proprietate 700 de hectare. Ar părea puţin dacă nu am ţine cont de faptul că el cere de fapt... Muntele Bătrâna!

În GALAŢI Vasiliu Constantin Bolnavu, fără dovada dreptului de proprietate, cere 1405 hectare de pădure.

În GIURGIU, Judecătoria Sibiu (?) a dispus punerea în posesie a familiei Neniţescu cu numai puţin de 1522 de hectare de pădure, pădure care nu există de fapt. În acest caz, Direcţia Silvică a fost însă obligată de către instanţa din Sibiu să pună la dispoziţia solicitanţilor suprafaţa câştigată în proces.
În judeţul Giurgiu, toate retrocedările care s-au făcut au urmărit acelaşi tipar. Cu toate că Direcţia Silvică nu a deţinut suprafeţele de păduri cerute şi câştigate în instanţă la Judecătoria Bolintin sau la Judecătoria Giurgiu, aceasta a fost obligată să pună la dispoziţie aceste suprafeţe de pădure. Vorbim de 272 de hectare câştigate astfel de Dan Bolomei şi Maria Râmniceanu, de 1119 de Dan Bolomei ş.a. , de 123 de hectare obţinute de Crissoveloni Maria Georgeta şi de 127 de hectare câştigate în instanţa din Giurgiu de Drăgan Radu.

În judeţul ILFOV, mai aproape de Bucureşti unde autorităţile vorbesc de ani de zile de necesitatea existenţei unei centuri verzi a Capitalei, Băicoianu ş.a. a solicitat 375 de hectare de pădure, Istrate Andrei - 106 hectare şi Mânăstirea Cernica, mai puţin - 22,5 hectare. Nici persoanele fizice menţionate şi nici înaltele feţe bisericeşti nu s-au obosit a dovedi dreptul de proprietate.

În judeţul MARAMUREŞ, la Judecătoria Aleşd, Composesoratul Borşa cere 17.000 de hectare. Composesoratul face dovada dreptului de proprietate pentru numai 6.222 hectare.
La Judecătoria Baia Mare, Pascu Marius cere o suprafaţă de 4.322 de hectare de pădure.

În judeţul MEHEDINŢI, la Judecătoria Vânju Mare, Varlam Elisaveta cere într-un proces 1531 de hectare, iar în altul 812 hectare. Pentru nici o suprafaţă solicitată nu a făcut dovada dreptului de propietate.
Tot la Judecătoria Vânju Mare, Burileanu Dimitrie cere 1695 de hectare, cu toate că acest teren a fost ipotecat în favoarea Statului şi nu a fost răscumpărat de către petent.
Tot la Judecătoria Vânju Mare s-a dispus împroprietărirea lui Geblescu Traian cu 198 de hectare de pădure, cu toate că acestea a avut o suprafaţă de 198 de hectare de ...păşuni şi terenuri neproductive. Impropriu am spune noi „neproductive“, fiindcă în timp ele au produs ceva: o pădure.

În judeţul MUREŞ, la Judecătoria Reghin, Banffy ş.a. cere 4339 de hectare de pădure fără a face dovada dreptului de propietate. Pe aceeaşi suprafaţă a fost validată o altă cerere, cea a comunei Rastoliţa.
Tot la Judecătoria Reghin şi tot Banffy solicită reconstituirea dreptului de proprietate asupra a 10.225 de hectare în condiţiile în care nu ar avea acest drept.

În judeţul NEAMŢ, feţele bisericeşti sunt principalii revendicatori. Fără a dovedi dreptul de proprietate, Mânăstirea Neamţ cere complexul Nemţişor, o suprafaţă de 4478 de hectare, Mânăstirea Agapia şi Văratec 1100 de hectare, tot fără dovada dreptului de proprietate ca şi Mânăstirea Nechit, care cere şi ea 140 de hectare.
Tot în judeţul Neamţ, la Judecătoria Bicaz, comuna Hangu cere, fără dovada dreptului de proprietate, 1704 hectare.

Judeţul SUCEAVA este cel mai elocvent exemplu în ceea ce priveşte modul în care pot fi scoase, peste noapte, din proprietatea statului imense suprafeţe împădurite.
Aici, Tribunalul Suceva a împroprietărit Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina cu 166.813 de hectare de pădure.
Nu a contat faptul că acest ONG nu este succesorul în drepturi al fostului Fond Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei şi nici faptul că acesta din urmă nu a avut niciodată această suprafaţă în proprietate, ci numai în folosinţă.
La instanţele din Suceava sunt solicitări de retrocedare pe suprafeţe de pădure care ajung însumate la peste 1000 de hectare. În nici una dintre acestea nu se face dovada dreptului de proprietate.

În judeţul TIMIŞ, la Judecătoria Lugoj există o cerere de retrocedare pentru o suprafaţă de 11.144 de hectare. Cererea este făcută de Asociaţia Societatea Anonimă Forestieră Nădrag, care nu este succesoarea în drepturi a fostei societăţi comerciale.

În judeţul VÂLCEA, la Judecătoria Brezoi, Obştea Moşnenilor Voinesari cere 2469 de hectare cu acte care dovedesc dreptul de proprietate numai asupra a 406 hectare. Tot la Brezoi, Obştea Moşnenilor Fraţilor Tărăşti cere 184 de hectare fără a dovedi dreptul de proprietate asupra acestei suprafeţe.
Obştea Moşnenilor Sălişte cere la Comisia Judeţeană 6156,75 hectare, în condiţiile în care a dovedit dreptul de proprietate asupra a numai 3500 de hectare.
La Judecătoria Rm. Vâlcea, Obştea Moşnenilor Olăneşti cere 4703 hectare de pădure. A dovedit în instanţă dreptul pentru 3600 de hectare.

În judeţul VRANCEA, Apostoleanu Tatiana Cecilia, prin procurator Cososor Maricel cere 5549 de hectare, din care nu poate dovedi dreptul de proprietate pentru 4409 hectare. Acelaşi procurator mai cere fără acte doveditoare 1081 de hectare. Tot fără acte doveditoare, Cososor Maricel cere alte 12.683 de hectare în numele altor persoane, cu toate că nu există nici pentru acele persoane acte doveditoare asupra proprietăţii acestor terenuri.
La Judecătoria Adjud, Cristofil Denisa Ileana, prin procurator Gică Duţă cere 1420 de hectare, la Judecătoria Focşani, procurator Gărboiu Constantin cere 4200 de hectare fără a avea calitatea de a face solicitarea, la Judecătoria Panciu, Consiliul Local Răcoroasa cere în numele locuitorilor comunei, fără acte doveditoare, 1342 de hectare, la tribunalul Vrancea Bobocea Tinca cere, fără acte doveditoare 135 de hectare şi tot fără acte doveditioare, la Judecătoria Focşani, alte 294 de hectare, la Judecătoria Panciu Stan Cătălin cere şi el în proprietate 202 hectare de pădure. Tot fără acte doveditoare ale proprietăţii.

dsc02066-soseaua-noroioasa

*  Datele privind situaţia litigioasă provin din răspunsul dat la cererea noastră de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.

Situaţia actuală
1. Cu excepția Direcției Silvice Suceava și a Direcției Silvice Giurgiu, celelalte direcții silvice nu au fost parte în procesele privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurilor.
2. Cererile de intervenție în proces ale direcțiilor silvice au fost respinse de către instanțe pe motiv că nu au calitate procesuală, adică nu sunt titularele dreptului de proprietate, ci doar administratori, deși există o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care se recunoaște calitatea procesuală activă a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva.
3. Când direcțiile silvice, în demersurile lor de apărare a dreptului de proprietate a statului asupra pădurilor, au chemat în instanță Statul Român, ca titular al dreptului de proprietate, prin Ministerul de Finanțe, acesta din urmă a invocat lipsa calității procesuale, iar instanțele au admis-o.
4. În majoritatea cazurilor, instanțele au reconstituit dreptul de proprietate (deși potrivit legii acesta este atributul comisiilor locale și județene) pe baza declarațiilor de martori, care nu aveau proprietăți învecinate cu suprafața solicitată, și a expertizelor extrajudiciare, fără să existe documente care să ateste dreptul de proprietate și amplasamentul.
5. Statul Român nu și-a intabulat proprietățile, făcând astfel aproape imposibilă dovedirea dreptului de proprietate a statului asupra suprafețelor de pădure.
Ce poate face Statul
pentru apărarea
pădurilor României
1. Statul Român ar trebui să procedeze în primul rând de urgență la intabularea proprietăților.
2. Statul ar trebui să dea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva mandat general de reprezentare și susținere a intereselor statului român în fața instanțelor de judecată.
3. Statul ar trebui să promoveze recurs în interesul legii, pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept în materie funciară, care au fost soluționate diferit de instanțele de judecată.
ecologic



Alte articole in rubrica Actualitate