UNIUNEA EUROPEANĂ VA FI O SOCIETATE A RECICLĂRII - Actualitate | Ecologic

Reciclare & Recuperare

UNIUNEA EUROPEANĂ VA FI O SOCIETATE A RECICLĂRII

13 March 2011 - 06:47 PM Reciclare & Recuperare

landfillsite_rrUNIUNEA EUROPEANĂ VA FI O SOCIETATE A RECICLĂRII

O nouă reglementare va schimba cât de curând cam tot ce înseamnă gestionarea deşeurilor din România. Că ne place sau nu, cu întârzierile specifice ţării noastre, cât de curând noua Directivă a Deşeurilor va trebui să fie transpusă în legislaţia naţională. Obiectivul principal al noii Directive Cadru a Deşeurilor (Directiva 2008/98/CE) este acela de a face din Uniunea Europeană o societate a reciclării. O societate din care poate va face parte şi România.

Situaţia legislativă românească actuală în materie de deşeuri
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/ 2001, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează în prezent domeniul gestionării deşeurilor, asigurând un nivel corespunzător de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei. Conform prevederilor OUG nr. 78/2000, legea-cadru privind deşeurile, obiectivele prioritare reglementate de acest act normativ au fost, printre altele, prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri, a gradului de periculozitate al acestora şi reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care se obţin materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor a transpus în totalitate în legislaţia naţională Directiva Consiliului din 15 iulie 1975 nr. 75/ 442/CEE privind deşeurile (aşa-numita „Directivă Cadru privind deşeurile“), Directiva Consiliului din 12 decembrie 1991 nr. 91/689/CEE privind deşeurile periculoase şi Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deşeurile.

Noua legislaţie - Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind deşeurile
În anul 2008, la nivel european a fost adoptată o nouă directivă privind deşeurile, respectiv Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind deşeurile şi de abrogare anumitor directive, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 312 din 12 noiembrie 2008, cum ar fi Directiva Consiliului privind eliminarea uleiurilor uzate 75/439/CEE, cu modificările aduse prin Directiva nr. 87/101/CEE, Directiva Consiliului din 12 decembrie 1991 privind deşeurile periculoase nr. 91/689/CEE şi Directiva nr. 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deşeurile.
România, în calitate de Stat Membru al UE avea obligaţia de transpunere a noii directive până la data de 12 decembrie 2010. Proiectul de lege care asigură transpunerea noii directive se află încă în proces de avizare interministerială.
Obiectivul major al noii directive europene privind deşeurile este acela de a conduce la realizare în Uniunea Europeană, a unei aşa-numite „societăţi a reciclării“, în cadrul căreia se doreşte evitarea generării de deşeuri şi utilizarea deşeurilor ca resursă.
Directiva urmăreşte şi îndeplinirea măsurilor cuprinse în cel de-al şaselea program comunitar de acţiune pentru mediu şi anume, măsuri care să asigure separarea la sursă, colectarea şi reciclarea fluxurilor de deşeuri prioritare, în conformitate cu acest obiectiv şi pentru creşterea potenţialului de valorificare a deşeurilor, acestea ar trebuie colectate separat, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului înainte de a fi supuse unor operaţiuni de valorificare care să conducă la cele mai bune rezultate din punct de vedere al protecţiei mediului.
Statele Membre trebuie să ia măsuri care să încurajeze separarea compuşilor periculoşi din fluxurile de deşeuri, în vederea asigurării unei gestionări raţionale din punct de vedere ecologic.

Schimbări preconizate
Odată cu adoptarea unui nou act normativ privind deşeurile vor apărea o serie de alte schimbări, cum ar fi:
a) Clarificarea responsabilităţilor factorilor implicaţi în sistemul de gestionare a deşeurilor;
b) Aplicarea ierarhiei deşeurilor în funcţie de ordinea priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor;
c) Sprijinirea utilizării materialelor reciclate, în conformitate cu ierarhia deşeurilor în vederea creării unei societăţi a reciclării;
d) Introducerea noţiunilor de încetare a statutului de deşeu, prevenire şi pregătire pentru reutilizare;
e) Introducerea răspunderii extinse a producătorului pentru a consolida reutilizarea, prevenirea, reciclarea şi alte tipuri de valorificare a deşeurilor;
f) Introducerea abordării de ansamblu care să aibă în vedere întregul ciclu de viaţă al produselor şi al materialelor;
g) Obligaţia producătorilor de deşeuri de a realiza obiectivele de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare a deşeurilor, inclusiv operaţiuni de umplere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, a deşeurilor nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări;
h) Facilitarea colectării separate şi tratarea adecvată a biodeşeurilor în vederea producerii de compost fără riscuri pentru mediu şi a altor materiale bazate pe bio-deşeuri;
i) Distincţia între stocarea preliminară a deşeurilor înaintea colectării, colectarea deşeurilor şi stocarea acestora înaintea tratării lor;
j) Măsuri de stimulare a creării unor reţele de reutilizare şi reparare prin sprijinirea acestora, prin utilizarea unor instrumente economice;
k) Stabilirea programelor de prevenire a generării deşeurilor pe baza indicatorilor adoptaţi de către Comisia Europeană;
l) Cerinţe noi privind elaborarea planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor.

landfillsite_lrIerarhia deşeurilor
Ierarhia deşeurilor se aplică în calitate de ordine a priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor, astfel:
a) prevenirea;
b) pregătirea pentru reutilizare;
c) reciclarea;
d) alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică, şi
e) eliminarea.
În aplicarea ierarhiei deşeurilor, autorităţile competente adoptă măsuri prin care se încurajează o gestionare eficientă a deşeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului.

Încetarea statutului de deşeu
În cazul în care anumite categorii de deşeuri au trecut printr-o operaţiune prevăzută în anexa nr. 3 din lege, acestea încetează să mai fie considerate deşeuri, în sensul prevederilor anexei nr. 1, precum şi dacă îndeplinesc o serie de criterii specifice, definite conform anumitor condiţii stabilite de lege. Deşeurile care încetează să mai fie considerate deşeuri îşi pierd acest statut în scopul atingerii obiectivelor de valorificare şi reciclare prevăzute de HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, HG nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative, dacă sunt îndeplinite cerinţele privind reciclarea sau valorificarea din respectivele acte legislative.
Dacă nu există criterii stabilite la nivel comunitar, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului decide prin intermediul unor acte normative naţionale, de la caz la caz, dacă un anumit deşeu a încetat să fie considerat ca atare, pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic şi de mediu şi cu luarea în considerare a jurisprudenţei aplicabile. Aceste acte normative se notifică atât Statelor membre, cât şi Comisiei Europene.

Răspunderea extinsă a producătorilor
Persoanele fizice sau juridice care proiectează, produc, prelucrează, tratează, vând sau importă produse, sunt supuse unui regim de răspundere extinsă a producătorului. În acest scop, aceste categorii sunt obligate să adopte, încă de la faza de concepţie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi tehnologiile prin care să se asigure respectarea ierarhiei deşeurilor, să accepte produsele returnate şi a deşeurilor care rămân după utilizarea acestor produse şi să asigure gestionarea ulterioară a acestora fără a crea prejudicii asupra mediului sau sănătăţii populaţiei, să răspundă financiar pentru activităţile desfăşurate, să pună la dispoziţia publicului informaţiile disponibile cu privire la caracterul reutilizabil şi reciclabil al
produselor.  Pentru aplicarea răspunderii extinse a producătorului, se iau în considerare fezabilitatea tehnică şi viabilitatea economică, precum şi efectele globale asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei şi impactul social. Răspunderea extinsă a producătorilor se aplică fără a aduce atingere celorlalte responsabilităţi prevăzute de lege, precum şi legislaţiei specifice privind fluxurile de deşeuri şi privind produsele.

Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului prin planurile de gestionare a deşeurilor elaborate la nivel naţional, regional şi local, va încuraja politicile de valorificare a deşeurilor în vederea înlocuirii resurselor naturale în procesele de producţie şi asigurarea unui nivel ridicat de utilizare eficientă a materialelor

Responsabilităţile unităţilor care valorifică deşeurile:
- să deţină spaţii special amenajate pentru stocarea temporară a deşeurilor în condiţii care să garanteze reducerea riscului pentru sănătatea umană şi deteriorarea calităţii mediului;
- să evite formarea de stocuri de deşeuri care urmează să fie valorificate, precum şi de produse rezultate în urma valorificării care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care să prezinte riscuri asupra sănătăţii populaţiei;
- să adopte cele mai bune tehnologii disponibile în domeniul valorificării deşeurilor.

Responsabilităţile unităţilor care elimină deşeurile:
- să asigure eliminarea, în totalitate şi în timp util, a deşeurilor care le sunt încredinţate;
- să folosească cele mai bune tehnologii disponibile şi care nu implică costuri excesive pentru eliminarea deşeurilor;
- să amplaseze şi să amenajeze instalaţia de eliminare a deşeurilor într-un spaţiu şi în condiţii corespunzătoare, numai cu acordul autorităţilor competente;
- să introducă în instalaţia de eliminare numai deşeurile permise de autorităţile competente şi să respecte tehnologia de eliminare aprobată de acestea;
- să exploateze la parametrii proiectaţi instalaţiile de depoluare cu care sunt dotate şi să se doteze cu instalaţii pentru depoluare, acolo unde acestea lipsesc;
- în cazul eliminării prin depozitare a deşeurilor, să supravegheze permanent modul de depozitare finală a deşeurilor sub aspectul stabilităţii şi etanşeităţii şi să efectueze măsurătorile necesare stabilite de autorităţile competente pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a depozitelor respective;
- să execute lucrările de reconstrucţie ecologică şi de încadrare în peisajul zonei, impuse de autorităţile competente, şi să organizeze supravegherea în continuare a depozitelor după sistarea depunerii deşeurilor;
- să supravegheze activităţile de eliminare a deşeurilor şi să execute controlul şi monitorizarea emisiilor şi imisiilor de poluanţi, prin laboratorul propriu sau în colaborare cu alte laboratoare atestate de autorităţile competente.

Responsabilităţi privind reutilizarea şi reciclarea
Autorităţile administraţiei publice centrale adoptă măsuri de promovare a valorificării/reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire pentru reutilizare prin:
- măsuri de stimulare a realizării unor sisteme de valorificare/reciclare/reutilizare a deşeurilor;
- utilizarea instrumentelor economice;
- utilizarea unor criterii referitoare la achiziţiile publice;
- obiective cantitative;
- acordarea de facilităţi fiscale operatorilor economici care au ca obiect de activitate valorificarea/tratarea/reciclarea/reutilizarea deşeurilor;
- exceptarea de la impozitarea pe produs, pe o perioadă de 1 an, a produselor fabricate prin reciclarea/reutilizarea deşeurilor;
- aplicarea unor taxe vamale minime pentru echipamentele importate utilizate la valorificarea/reciclarea/reutilizarea deşeurilor;
- alocarea anuală, prin Fondul pentru Mediu, de resurse destinate pentru construirea şi funcţionarea unor instalaţii şi aplicarea de tehnologii destinate tratării deşeurilor pentru care procesarea în sistem centralizat este avantajoasã economic şi rezolvă probleme de mediu la nivel regional sau chiar naţional;
- introducerea sistemelor de colectare separată a deşeurilor, cu respectarea standardelor de calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzătoare, pentru promovarea reciclării de înaltă calitate.
Autorităţile publice locale au obligaţia ca până în anul 2015, să introducă sisteme de colectare separată cel puţin pentru următoarele tipuri de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.

Obiective pentru producătorii de deşeuri
Până în anul 2020 trebuie realizată pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor, cum ar fi, cel puţin pentru hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, eventual, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere, se măreşte la un nivel minim de 50% din masa totală.
Tot până în anul 2020 trebuie realizată pregătirea pentru reutilizarea, reciclarea şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, a deşeurilor nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări se măreşte la un nivel minim de 70% din masă, cu excepţia materialelor geologice naturale.
Programe de prevenire a generării deşeurilor

Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului trebuie să adopte până la 12 decembrie 2013 programe de prevenire a generării deşeurilor. Acestea pot să facă parte din planurile de gestionare a deşeurilor, din alte programe de politici de mediu sau să fie elaborate ca programe distincte. În cazul în care programele de prevenire sunt integrate în planurile de gestionare a deşeurilor sau în alte programe, măsurile de prevenire a generării deşeurilor trebuie identificate clar.
Programele de prevenire a generării deşeurilor stabilesc obiective de prevenire a generării deşeurilor.
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului descrie măsurile de prevenire existente şi evaluează utilitatea exemplelor de măsuri indicate în Anexa nr. 5 sau a altor măsuri corespunzătoare. Scopul obiectivelor şi măsurilor este eliminarea legăturii dintre creşterea economică şi impactul asupra mediului asociat cu generarea de deşeuri.
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte valorile de referinţă calitative sau cantitative specifice adecvate pentru măsurile de prevenire a generării deşeurilor adoptate pentru a monitoriza şi evalua progresul măsurilor şi poate stabili şi alte obiective calitative sau cantitative şi indicatori specifici pe lângă cele prevăzute de legislaţia comunitară.

Totodată, orice persoană juridică care exercită o activitate de natură comercială sau industrială, având în vedere rezultatele unui audit de deşeuri, este obligată să realizeze un program de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate din activitatea proprie sau după caz de la orice produs fabricat, inclusiv măsuri care respectă un anumit design al produselor, şi să adopte măsuri de reducere a periculozităţii deşeurilor.

Autorităţile locale vor redescoperi importanţa deşeurilor de ambalaje
Eco-Rom Ambalaje, principala organizaţie de preluare a deşeurilor de ambalaje, susţine că actuala Directivă Cadru Deşeuri subliniază importanţa colectării selective de la populaţie în general şi specific, prin introducerea de obligaţii clare pentru reciclarea deşeurilor menajere, indicând tipul de material şi ţintele minime pentru reciclare, ceea ce crează o bună premiză a colaborării între autorităţile locale şi organizaţiile de transfer de responsabilitate.
În contextul menţionat, autorităţile locale vor redescoperi importanţa deşeurilor de ambalaje întrucât: acestea reprezintă jumătate din cantitatea de material reciclabil pe cele patru tipuri de material (plastic, sticlă, hârtie şi metal) din deşeurile menajere, există capacitate de reciclare în România specific acestor deşeuri şi există o experienţă în domeniu, dovada fiind investiţiile făcute de industrie în schemele de colectare selectivă de la populaţie şi în programele de informare, prin organizaţiile de recuperare.
În acelaşi timp, Directiva Cadru aduce un plus de transparenţă şi rigoare în punerea în aplicare a politicilor din domeniul deşeurilor (ierahia deşeurilor, ţinte, planuri şi programe).
Ministerul mai are mult de lucru
Legat de implementarea Directivei Cadru privind Deşeurile în legislaţia naţională, Sulfina Barbu, preşedinte al Comisiei pentru Administraţie Publică, Amenajarea Teritoriului și Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor ne-a declarat: „În anul 2008, la nivel european, a fost adoptată o nouă directivă privind deşeurile, Directivă 98/2008 a Consiliului şi a Parlamentului European prin care s-au şi abrogat anumite directive. Ea a fost publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene în data de 12 noiembrie 2008. România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE), avea obligaţia să transpună această nouă directivă până în 12 decembrie 2010. Ori, proiectul de lege care asigură transpunerea noii directive de-abia acum se află în proces de avizare interministerială. Chiar dacă această lege se adoptă printr-o ordonanţă de urgenţă, fără să mai vorbim şi de procesul parlamentar de aprobare al acestui proiect de lege, este evident că România va transpune cu întârziere această directivă extrem de importantă.
De ce s-a ajuns la această situaţie? Orice s-ar spune, Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) este principalul actor în acest proces, iar aceasta nu este singura directivă pe care vedem că ministerul o transpune cu întârziere. Aş vrea să amintesc faptul că noi încă din anul 2009 am organizat o dezbatere pe această temă la nivelul Comisiei de Administraţie Publică, Echilibru Ecologic şi Amenajarea Teritoriului din Camera Deputaţilor. În anul 2010 am avut încă o nouă dezbatere pe această temă, în care atrăgeam atenţia MMP la vremea respectivă că trebuie transpusă această directivă chiar înainte de termenul limită, 12 decembrie 2010. Îmi e destul de greu să găsesc cauzele. Reorganizările din MMP din anul 2009 au fost probabil una dintre acestea. Au plecat o parte din oamenii care lucrau pe domeniul deşeurilor şi o bună perioadă de timp această direcţie nu a avut director. Abia în anul 2010 după o nouă reorganizare, Direcţia de Deşeuri a căpătat în sfârşit un director, o persoană responsabilă de acest domeniu.
Aştept cu interes proiectul de lege al Ministerului Mediului şi Pădurilor, dar atrag atenţia în egală măsură că MMP are foarte mult de lucru pe toate hotărârile de guvern şi toate actele subsecvente şi în acest sens, mă refer la Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 cu toate modificările şi completările ulterioare privind regimul deşeurilor, care practic se modifică prin această directivă.“
ecologic



Alte articole in rubrica Reciclare & Recuperare