RAMSAR 2012: Responsabilitatea faţă de zonele umede, o soluţie la schimbările climatice? - Actualitate | Ecologic

Actualitate

RAMSAR 2012: Responsabilitatea faţă de zonele umede, o soluţie la schimbările climatice?

30 August 2012 - 02:55 PM Actualitate

Cea de-a 11-a reuniune a Conferinţei Părţilor Contractante la Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională COP 11 Ramsar a avut loc în perioada 6-13 iulie 2012 la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Tema acestei reuniuni, „Zonele Umede: Cămin şi Destinaţie“, a fost aleasă pentru a evidenţia potenţialul turistic şi de agreement pe care zonele umede din întreaga lume le pot oferi. La acest eveniment România a introdus pe Harta Ramsar încă patru zone umede.

ramsar_lr1

Conferinţa Părţilor Contractante la Convenţia Ramsar, organizată la Bucureşti a reprezentat un prilej foarte bun pentru România de a-şi mediatiza frumuseţile şi comoriile pe care ţara noastră le are atunci când vine vorba de natură. Prezenţa delegaţiilor din aproximativ 162 de ţări participante a făcut ca această ocazie să fie una de o responsabilitate foarte mare pentru ţara noastră. Astfel, pe parcursul celor şapte zile ale evenimentului au avut loc nenumărate şedinţe, întâlniri, sesiuni, expoziţii şi vizite care au avut acelaşi scop, protejarea siturilor Ramsar. Poate ne întrebăm care sunt acestea şi care sunt beneficiile. Un sit Ramsar este o zonă umedă de o importanţă internaţională protejată, iar includerea acestuia pe Lista Ramsar înseamnă dezvoltarea turismului, investiţii în infrastructură, parteneriate, fonduri nerambursabile şi nu în ultimul rând conştientizarea populaţiei faţă de protejarea mediului înconjurător. Zonele umede acoperă aproximativ 9% din suprafaţa Pământului şi contribuie într-un mod semnificativ la economia mondială prin alimentarea cu apă, pescuit, agricultură, silvicultură şi turism. În cadrul acestei reuniuni, delegaţii au discutat despre punerea în aplicare a Convenţiei Ramsar, despre utilizarea durabilă a zonelor umede şi despre cele mai bune practici cu privire la aspectele tehnice care trebuie aplicate de către statele membre ale Convenţiei. La ora actuală sunt 162 de ţări semnatare ale Convenţiei, iar lista cuprinde 2040 de zone umede care acoperă peste 193,4 milioane de hectare.

Convenţia zonelor umede a fost semnată în oraşul Ramsar din Iran, în data de 2 februarie 1971 şi a intrat în vigoare patru ani mai târziu, la data de 21 decembrie 1975. Această Convenţie prevede un cadru de acţiune la nivel naţional şi cooperarea internaţională pentru conservarea şi utilizarea durabilă a zonelor umede şi a resurselor acestora. România a aderat la Convenţie prin adoptarea Legii nr. 5 din 25 ianuarie 1991, care a intrat în vigoare la data de 21 septembrie 1991.

Au mai avut loc încă zece astfel de întâlniri de când a intrat în vigoare Convenţia Ramsar, COP 1 în Cagliari, Italia (noiembrie 1980), COP 2 în Groningen, Olanda (mai 1984), COP 3 în Regina, Canada (mai-iunie 1987), COP 4 în Montreux, Elveţia (iunie-iulie 1990), COP 5 în Kushiro, Japonia (iunie 1993), COP 6 în Brisbane, Australia (martie 1996), COP 7 în San José, Costa Rica (mai 1999), COP 8 în Valencia, Spania (noiembrie 2002), COP 9 în Kampala, Uganda (noiembrie 2005) şi COP 10 în Changwon, Republica Coreea (octombrie-noiembrie 2008).

Conferinţa Părţilor Contractante a ales-o pe Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Pădurilor din România ca preşedinte al COP 11. Locul ministrului MMP a fost ţinut de Mihai Fâcă, secretarul de stat al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, iar acesta a prezidat sesiuniile plenare ale conferinţei.

Deschiderea oficială a avut loc în data de 6 iulie a. c. în prezenţa secretarului de stat al Ministerului Mediului şi Pădurilor, coordonatorul naţional pentru România al COP 11 Ramsar, Corneliu Mugur Cozmanciuc, Bogdan Aurescu, secretar de stat în cadrul Ministerului de Externe, Ovidiu Ioan Silaghi, ministrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Remus Cernea, consilier de stat al Aparatului propriu de lucru al primului-ministru, a secretarului general al Ramsar, Anada Tiéga, a ambasadorilor siturilor Ramsar şi a reprezentanţilor ONG-urilor.

ramsar2

„Sunt încrezător că această conferinţă va oferi posibilitatea de a face faţă provocărilor de protejare a ecosistemelor zonelor umede şi va stabili strategia Convenţiei pentru următorii 40 de ani. Mai mult, COP 11 reprezintă o ocazie de a sensibiliza populaţia cu privire la turismul în zonele umede. Natura, oamenii, apa şi biodiversitatea sunt problemele importante ale provocărilor pe care ţările şi oamenii trebuie să le înfrunte în noua eră a globalizării. Guvernul României împreună cu toate departamentele şi ministerele implicate a colaborat cu Secretariatul Convenţiei Ramsar astfel încât acest eveniment să fie cât mai bine organizat“, a declarat Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în cadrul MMP.

ramsar3

Remus Cernea a precizat că Rio+20 şi Convenţia Ramsar împărtăşesc aceleaşi o-biective de a conserva, de a proteja mediul înconjurător. Acesta a subliniat importanţa evenimentului COP 11 şi a precizat că sunt foarte importante deciziile politice care vor fi luate pe viitor în ceea ce priveşte protejarea zonelor umede.

„Convenţia Ramsar abordează mai multe probleme cheie care au fost discutate la Rio +20: turismul sustenabil, schimbările climatice, agricultura durabilă, apa şi biodiversitatea. Acestea sunt foarte importante pentru economia unei ţări, reprezintă o sursă de apă pentru irigaţii, pentru agricultură, pentru pescuit. Pentru a îmbunătăţi calitatea unei zone umede şi pentru a o proteja, trebuie realizat un inventar al zonelor umede, un program şi acţiuni desfăşurate de toţi factorii implicaţi, un cadru legislativ care prin implementare să ajute la protejarea zonelor aflate pe Harta Ramsar. Zonele umede ar trebui să fie o prioritate pentru politicile de mediu şi trebuie să ne asigurăm că acestea sunt implementate şi respectate“, a declarat Anada Tiéga, secretarul general al Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională Ramsar.

În cadrul sesiunii plenare din data de 7 iulie 2012, Grigore Baboianu, directorul executiv al Administraţiei Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării a făcut o prezentare a siturilor Ramsar din România. Tipurile prin- cipale de zone umede din România sunt de trei feluri: zonele umede marine şi costiere, zonele umede create de om şi zonele umede interioare. Ţara noastră are declarate opt situri Ramsar: Delta Dunării, judeţul Tulcea care se întinde pe 580.000 ha (1991), Insula Mică a Brăilei, judeţul Brăila, care se întinde pe o suprafaţă de 17.586 ha (2001), Complexul Piscicol Dumbrăviţa din Depresiunea Bârsei, Bazinul Oltului, judeţul Braşov cu o suprafaţă de 414 ha (2006), Lunca Mureşului, judeţul Timiş cu o suprafaţă de 17.166 ha (2006), Lacul Techirghiol, judeţul Constanţa, cu 1462 ha (2006), Parcul Naţional Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, cu suprafaţa de 115.666 ha (2011), Tinovul Poiana Stampei, judeţul Suceava, cu 640 ha (2011) şi Parcul Natural Comana, judeţul Giurgiu, cu o suprafaţă de 24.963 ha (2011). Aceste opt situri Ramsar acoperă 8250 de kmp, din care cea mai mare şi cea mai veche este Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. De asemenea, Grigore Baboianu a vorbit şi despre cele patru noi situri Ramsar care acoperă 943.6 kmp. Acestea sunt Lacul Bistreţ situat în Lunca Dunării cu o suprafaţă de 274,82 kmp, Confluenţa Olt-Dunăre este localizată în două judeţe, Olt şi Teleorman şi se întinde pe o suprafaţă de 466,23 kmp, Lacul Iezer, judeţul Călăraşi cu o suprafaţă de 50 kmp şi Balta Suhaia, judeţul Teleorman cu o suprafaţă de 195,9 kmp.

ramsar4

James Leape, directorul general WWF International i-a oferit preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Mihail Fâcă, un certificat prin care aceste patru zone au fost recunoscute ca zone umede pe harta siturilor Ramsar.

Convenţia Ramsar a abordat tema eco-turismului în zonele umede şi s-au purtat discuţii care vor ajuta părţile să pregătească la nivel naţional şi local politici şi programe pentru un turism durabil. În cadrul COP 11 a fost lansată şi o publicaţie despre siturile Ramsar şi turismul care se poate desfăşura în astfel de zone, astfel Secretariatul Convenţiei Ramsar va colabora cu Organizaţia Mondială a Turismului în această direcţie. Autorităţile administrative, comunităţile locale, operatorii de turism, ONG-urile şi chiar cetăţenii vor trebui să colaboreze şi să îşi asume responsabilitatea pentru a dezvolta un turism durabil în zonele umede.

La lansarea acestei publicaţii au fost prezenţi Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretarul de stat în cadrul MMP, Cristian Bărhălescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Anada Tiéga, secretarul general Ramsar şi Taleb Rifai, secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Turismului.

„Adoptarea unei rezoluţii cu privire la turism şi la zonele umede oferă un cadru important pentru a ajuta ţările să recunoască mai uşor legăturile dintre zonele umede şi turism. Această rezoluţie propune măsuri care pot fi luate pe termen scurt şi pe termen lung pentru a asigura un turism durabil în zonele umede. Bineînţeles că este important să se ia în considerare turismul în toate zonele umede, nu doar în cele desemnate situri Ramsar, deoarece Părţile Contractante ale Convenţiei se angajează să gestioneze toate zonele umede şi să promoveze utilizarea lor raţională“, a declarat Anada Tiéga.

„Pentru România, dezvoltarea eco-turismului în cadrul zonelor umede este o prioritate şi un exemplu în acest sens îl reprezintă Delta Dunării. Siturile Ramsar de pe teritoriul României trebuie să fie în centrul atenţiei noastre, iar Ministerul Mediului şi Pădurilor, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, se va asigura că acest lucru se va întâmpla“, a spus Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în cadrul MMP.

În cadrul COP 11 a fost deschisă şi o expoziţie a ţărilor semnatare ale Convenţiei Ramsar, ONG-uri, autorităţi locale participante la COP 11: Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, WWF Programul Dunărea - Carpaţi, Centrul Ramsar pentru Africa de Est, Uganda, Reţeaua Câmpiilor de Orez din Japonia, Secretariatul Ramsar din Elveţia, Ambasada SUA, Centrul de formare şi Cercetare asupra Zonelor Umede pentru Asia Centrală şi de Vest din Iran, Asociaţia pentru Protecţia Gâştelor Sălbatice din Japonia, Reţeaua Internaţională a Zonelor Umede, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale din Ucraina. Acestea şi-au expus materialele informative cu privire la proiectele de mediu desfăşurate pe Harta Ramsar. Pe perioada evenimentului, în sala „Constantin Brâncuşi“ din Palatul Parlamentului a avut loc şi o expoziţie de pictură şi obiecte din sticlă a lui Ratko Lalic din Serbia şi a lui Mihai Ţopescu din România, care a avut ca temă simbolistica mediului înconjurător.

ramsar5

În timpul Convenţiei COP 11 au fost discutate mai multe teme de importanţă internaţională: turismul durabil în zonele umede, zonele umede urbane, schimbările climatice, eradicarea sărăciei, probleme privind obţinerea energiei.

Conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi cum pot fi sprijinite comunităţile locale astfel încât acestea să îşi îmbunătăţească nivelul de trai, a fost o temă dezbătută de Grupul Danone. Fundaţia Danone pentru Natură are deja proiecte, investiţii în Senegal, India şi Indonesia. Comunităţile rurale care trăiesc în ţările tropicale se confruntă cu ameninţări la adresa ecosistemelor, cum ar fi distrugerea zonelor umede, de coastă de care depind existenţa lor, de la supraexploatarea resurselor naturale şi până la presiunea demografică. Eforturile de a menţine şi de a restabili aceste ecosisteme ale zonelor umede constituie o piatră de temelie esenţială în lupta cu schimbările climatice, de a eradica sărăcia şi de a oferi resurse alimentare pentru cele mai vulnerabile persoane ale societăţii.

Alte teme de discuţie au fost: potenţialul eco-turismului pe care îl pot oferi zonele umede, celebrarea siturilor noi declarate din Japonia, Thailanda, îmbunătăţirea biodiversităţii în culturile de orez ca un ecosistem de zonă umedă, restaurarea zonelor umede şi contribuţia educaţiei la utilizarea raţională a zonelor umede. Braconajul a fost un alt subiect dezbătut, iar Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta a discutat despre gestionarea durabilă a resurselor de peşte din Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării.

ramsar6

În topul ţărilor cu cele mai multe situri Ramsar declarate şi aprobate se află Anglia cu 168 de situri, Mexic - 129, Spania - 68, Australia - 65, Italia - 52, Norvegia - 51, Suedia - 51, Algeria - 50, Finlanda - 49, Olanda - 49, Irlanda - 45, China - 41, Franţa - 40, Danemarca - 39 şi Canada cu 37 de situri Ramsar.

COP 11 Ramsar a fost o ocazie pentru toţi ambasadorii zonelor umede pentru a promova încă o dată importanţa protejării siturilor Ramsar. Calitatea apei, controlul inundaţiilor, importanţa economică şi ştiinţifică, turismul durabil, menţinerea biodiversităţii, reducerea eroziunii sunt o parte dintre beneficiile pe care le aduce un sit Ramsar, doar dacă acestea sunt conservate şi pro- tejate de către toţi factorii implicaţi pe baza unor politici de mediu care să apere drepturile naturii.

Una dintre reuşitele acestui eveniment o reprezintă includerea pe Harta Ramsar a patru noi situri din România.

„Opriţi pierderea globală a zonelor umede din cauza activităţii umane“ a fost unul dintre mesajele importante cu care conferinţa Ramsar a început şi s-a terminat.

Ramona Preda



Alte articole in rubrica Actualitate