Zăcământ de aur neexploatat la Roşia Montană - Actualitate | Ecologic

Actualitate

Zăcământ de aur neexploatat la Roşia Montană

31 August 2012 - 10:13 AM Actualitate

rosia-montana_lr

O recentă declaraţie a lui Justin Andrei, director ştiinţific al Institutului Geologic al României în perioada 1990-1999 readuce în atenţia publică zăcămintele neexploatate de aur din perimetrul Roşia Montană.

Specialistul afirmă că pentru zona nou descoperită, în care s-au efectuat doar estimări preliminare, "sunt indicii temeinice pentru o concentraţie de aur de 30 de grame/tona de minereu, faţă de circa 1,5 grame la Roşia Montană", informează Ziarul Bursa. Justin Andrei a arătat că a solicitat Guvernului alocarea unei sume de circa 200.000 de euro pentru efectuarea cercetărilor şi estimarea adâncimii până la care merg zăcămintele, dar nu a primit niciun răspuns.

Primele măsurători gravimetrice şi electromagnetice s-au efectuat în anii '60-'70, dar recent, utilizând noi tehnici care permit cunoaşterea structurii geologice din adâncime fără a se recurge la foraje sau săparea de galerii, specialistul a ajuns la concluzia că există trei zăcăminte susceptibile de a înmagazina concentraţii mari de aur.

Totodată, Iustin Andrei a arătat că a studiat şi zăcămintele de aur şi cupru din zona Bucium - Tarniţa, perimetru în care primele foraje pentru prospectare s-au efectuat în anul 1973. Până în prezent, acest zăcământ nu a fost exploatat. Reprezentanţii companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) au afirmat că pentru perimetrul Bucium se deţine o licenţă de exploatare expirată, dar care este în curs de actualizare şi de divizare în două licenţe de exploatare diferite.

Spre deosebire de proiectul de la Roşia Montană, unde concentraţia de aur este mică şi nu este posibilă decât exploatarea de suprafaţă, noul zăcământ ar putea fi exploatat în subteran, datorită concentraţiei mai mari. În opinia specialistului, demararea unui nou proiect în zona neexploatată ar putea avea randament pentru o perioadă de cel puţin o sută de ani, ajutând la crearea a o mie de locuri de muncă, după efectuarea cercetărilor complete (care ar putea dura până la trei ani).

Iazul de decantare din Valea Cornei

Justin Andrei atrage atenţia că locaţia prevăzută pentru dispunerea iazului de decantare proeictat de RMGC este aşezată pe un sistem de falii care străbate mai multe straturi constituite atât din roci permeabile, cât şi din roci impermeabile. Tocmai din această cauză, există un risc potenţial ca cianura ajunsă în iazul de decantare, precum şi acidul sulfuric generat ca produs secundar să se infiltreze, prin falii, în straturile de roci permeabile.  "Trebuie să vă imaginaţi că aceste falii mari seamănă cu nervura principală a unei frunze, lângă care există celelalte nervuri ale sale. Toate aceste falii, atât cele mari, cât şi cele mici, sunt falii deschise, deoarece de-a lungul lor apar izvoare. Faliile sunt precum nişte crăpături, fracturi. În lungul lor s-ar infiltra apa cu substanţe toxice din iazul de decantare: resturile de cianură, compuşi ciano metalici, metale grele şi arsen, iar pânza freatică şi apele de mare adâncime ar fi contaminate", explică specialistul.



Alte articole in rubrica Actualitate