Elena Dumitru: „În fiecare judeţ din ţară există cel puţin un depozit de deşeuri conform“ - Actualitate | Ecologic

Actualitate

Elena Dumitru: „În fiecare judeţ din ţară există cel puţin un depozit de deşeuri conform“

02 April 2013 - 01:42 PM Actualitate

Gestionarea deșeurilor a rămas o problemă pentru România. După ani de zile în care Ministerul Mediului nu a făcut mai nimic, în care toți primarii din țara asta au fost prea mult preocupați de alegeri și mai deloc de obligațiile care le reveneau, lucrurile au început să se așeze. Că mai sunt încă multe de făcut se știe, dar ceea ce este foarte important este faptul că acum în conducerea ministerului, funcția de secretar de stat care coordonează gestionarea deșeurilor este în sfârșit ocupată de un specialist și nu de un personaj numit politic, străin de acest subiect. Elena Dumitru este, fără exagerare, cel mai bun cunoscător al acestui domeniu în care România se situează, deocamdată, pe ultimele locuri între țările Uniunii Europene.

ecologic

ecologic: România are termen până în anul 2017 să închidă 101 gropi de gunoi neconforme. Care este acum situația acestor închideri?

Elena Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice: Managementul deșeurilor este unul dintre sectoarele cele mai sensibile pentru România. De altfel, în cadrul negocierii Capitolului de Mediu, având în vedere dificultățile cu care se confruntă în acest domeniu, România a obținut cinci perioade de tranziție, dintre care cea mai lungă în acest sector vizează depozitarea deșeurilor.

Referitor la acest aspect, la sfârşitul anului 2012, existau în România 79 de depozite în operare, din care 30 depozite conforme şi alte 49 depozite neconforme. Acestea din urmă fac obiectul mai multor proiecte derulate şi finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, program aflat în directa gestionare a Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

În prezent, sunt în curs de implementare 20 proiecte, cu o valoare totală de peste 310 milioane de lei, fără TVA, proiecte aprobate de către Comisia Europeană şi de către AM POS Mediu. Astfel, există trei proiecte aprobate în 2009: Vrancea, Giurgiu, Bistriţa-Năsăud, şase proiecte aprobate în 2010: Arad, Sibiu, Mureş, Covasna, Sălaj, Botoşani, nouă proiecte aprobate în 2011: Neamţ, Suceava, Cluj, Bacău, Vaslui, Călăraşi, Olt, Argeş, Timiș şi două aprobate în 2012: Caraş-Severin, Alba (aprobate în 2012). Trebuie reţinut faptul că anul 2012 a fost unul cu probleme, rezolvate în ultima parte a anului, perioadă în care au fost deblocate plăţile după mai bine de patru luni.

Concomitent cu sistarea depozitării pe depozitele neconforme, au fost realizate staţii de transfer și sortate care au preluat deșeurile colectate din localităţile în care a fost sistată ac- tivitatea pe depozitele neconforme. Astfel, în cursul anului 2012 au fost puse în operare sau în procedura de autorizare un număr de 100 de stații de transfer şi/sau sortare şi 70 de platforme de compostare.

În general, lucrurile se mișcă, managementul deşeurilor în România se dezvolta pe zi ce trece tot mai mult, şi ne apropiem de ţintele propuse de Uniunea Europeană. Trebuie subliniat şi faptul că atunci când se doreşte, iar factorul politic este conştient de importanţa acestui domeniu, dar şi de protecţia mediului, acţiunile se derulează fără proleme.

ecologic: Care sunt județele care nu au, în prezent, nicio groapă de depozitare funcțională și cum se face depozitarea deșeurilor în acest caz?

Elena Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice: Mă bucur că aţi întrebat şi chiar îmi face plăcere să vă comunic faptul că în fiecare judeţ din ţară există cel puţin un depozit conform. În România, nu există niciun judeţ care să nu aibă un depozit conform, aflat în diferite faze de realizare sau neconform, cu perioadă de tranziţie, pentru depozitarea deşeurilor municipale.

ecologic: Sancțiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român și Comisia Europeană se judecă la Curtea Europeană de Justiție de la Luxembourg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european. În ce stadiu este România acum în domeniul gestionării deșeurilor?

Elena Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice: În România, până la momentul actual au fost respectate termenele de sistare a activităţii de depozitare conform prevederilor Tratatului de Aderare şi ale HG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor, dar şi Directiva Deşeuri. Până în acest moment României nu i s-a aplicat niciun infringement. Este drept, şi trebuie să recunoaştem faptul că am avut atenţionări sau solicitări de conformare, dar care au fost rezolvate în timp util pentru a nu se trece la aplicarea unor sancţiuni.

ecologic: Ocupă România ultimul loc între țările europene la capitolul „reciclarea deșeurilor municipale“?

Elena Dumitru, secretar de stat, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice: Cele mai recente statistici privind gestionarea deșeurilor municipale solide în UE demonstrează că există diferențe mari între statele membre. Diferența cea mai izbitoare apare atunci când se compară procentual raportul între depozitare și reciclare. Depozitarea deșeurilor, care este ultima opțiune de gestionare a deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor și care în conformitate cu foaia de parcurs „Eficiența Utilizării Resurselor“ trebuie să fie practic eliminată până în 2020, continuă să fie principalul mijloc de eliminare a deșeurilor în unele state membre.

Însă trebuie să reiterez faptul că România a fost comparată cu state membre care au o experienţă de cel puţin 20 de ani în gestionarea deşeurilor. E drept că există mici deficienţe, însă în acest moment face tot ce se poate în vederea remedierii acestora. Chiar prin fondurile europene de care dispunem, prin implementarea proiectelor integrate de gestionare integrată a deşeurilor finanţate prin POS Mediu (2007-2014) şi prin viitoarea perioadă de programare, România va putea să ajungă la performanţe ridicate.

ecologic: Dacă la capitolul plastic este cunoscut faptul că s-au făcut unele progrese, la alte capitole, cum este sticla de exemplu, nu s-a făcut mai nimic. Unde se mai reciclează sticla în România la ora actuală, cum se face această reciclare și în ce cantități?

Elena Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice: În acest sector, în special, dorim schimbarea mentalității agenților economici și a cetățeanului în general și, în acest sens, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice derulează campanii de educare și conștientizare, care să susțină acțiunile autorităților centrale și locale.

Într-adevăr capacitatea de reciclare a sticlei este mai mică decât cea pentru reciclarea plasticului, însă venim cu paşi rapizi şi în acest domeniu. Pe de altă parte, există fabrici pentru reciclarea sticlei care au capacităţi de reciclare mai mari, dar şi operatori economici care produc vată de sticlă şi articole decorative din sticlă şi care dispun de o capacitate de reciclare mai mică. În anul 2011 au fost reciclate aproximativ 130.000 tone deşeuri de sticlă, inclusiv exportate pentru reciclare. Având în vedere Programul de Guvernare 2012-2016, precum şi principiul proximităţii, în prezent este în faza de finalizare un proiect al unei capacităţi de reciclare a sticlei pe care o realizează Green Group, care va asigura reciclarea acestor deșeuri în România, concomitent și cu crearea de locuri de muncă verzi.

Groapa de gunoi

ecologic: Cum apreciați că s-a desfășurat în anul 2012 activitatea de colectare și de reciclare a deșeurilor de ambalaje? A verificat ministerul veridicitatea datelor care au fost raportate și care au fost rezultatele verificărilor?

Elena Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice: În acest moment Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, instituţie subordonată Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice colectează date şi informaţii referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor, astfel încât să acopere necesarul de date şi informaţii atât pentru urmărirea implementării legislaţiei specifice domeniului deşeuri, cât şi pentru raportările specifice către Eurostat. Există, în acest moment, o serie de criterii de comparaţie între datele transmise de un acelaşi operator economic pe diferite tipuri de raportări, iar acestea vor fi îmbunătăţite în cadrul proiectului Sistem informatic integrat de mediu (SIM), aflat în curs de implementare în ANPM.

Deşeurile de ambalaje reprezintă un flux specific de deşeuri, care cuprinde atât deşeuri provenite de la populaţie (şi care se regăsesc şi în deşeurile municipale), cât şi deşeuri provenite din industrie (care se regăsesc în deşeurile industriale). Raportările operatorilor economici autorizaţi pentru preluarea responsabilităţilor pentru deşeuri de ambalaje acoperă toate deşeurile de ambalaje, indiferent de sursa de generare, municipală şi industrială. Iar din totalul deşeurilor de ambalaje generate anual, se consideră că 40% provine de la populaţie şi 60% provine din industrie.

Procentul de aproximativ 5% pentru 2011 se referă la modul de valorificare a deşeurilor municipale (menajere şi stradale) colectate de operatorii de salubritate, iar cele două valori nu pot fi comparate ca atare, ci doar ţinând cont de ce înseamnă fiecare tip de deşeu şi de ponderea diferitelor tipuri de deşeuri în de-şeurile municipale colectate.

În acelaşi timp, Administraţia Fondului pentru Mediu realizează controale pentru verificarea îndeplinirii obiectivelor de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje. Nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute în legislaţia specifică, conduce la respingerea vizei anuale. Licenţa de operare acordată operatorilor economici se anulează în cazul în care, în doi ani consecutivi, aceştia nu îndeplinesc cel puţin obiectivele de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje prevăzute de actele normative.

Elena Dumitru

ecologic: Are România target-uri la reciclarea uleiurilor uzate? Care sunt acelea?

Elena Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice: Există propunerea instituirii unei taxe de 0,3 lei/kg, aplicată o singură dată cantităţilor de uleiuri, pe bază minerală, semi-sintetice, sintetice, cu sau fără adaosuri, datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse. Taxa se poate evidenţia distinct, pe documentele de vânzare. Vom analiza această propunere şi vom evalua impactul pe care aceasta îl va produce.

ecologic: Cum apreciați activitatea organizațiilor de preluare de responsabilităţi, a celor şapte din domeniul ambalajelor cât și al celor opt organizații din domeniul deșeurilor electrice și electronice? Sunteţi mulțumită de activitatea tuturor organizațiilor, care sunt autorizate, de raportările făcute?

Elena Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice: Trebuie să recunoaştem faptul că obiectivele de reciclare şi valorificare îndeplinite de România până la această dată se datorează şi operatorilor economici licenţiaţi pentru preluarea responsabilităţii.

La categoria deşeuri de ambalaje, avem şapte organizaţii colective autorizate pentru preluarea responsabilităţii, în jur de 1.500 operatori economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de ambalaje (cu mai multe puncte de lucru), 176 operatori economici autorizaţi pentru reciclarea/valorificarea deşeurilor de ambalaje, date validate pentru anul 2011.

Pe de altă parte, la categoria DEEE, există 1.831 producători înregistraţi în Registrul producătorilor şi importatorilor de EEE, la 31 ianuarie 2013, şapte organizaţii colective autorizate pentru preluarea responsabilităţii, circa 750 puncte de colectare autorizate şi 69 operatori economici autorizaţi pentru tratarea DEEE.

În ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri, avem la Ambalaje 992.500 tone deşeuri generate, iar la DEEE-uri 26.246 tone colectate şi tratate. Ca şi stat membru România şi-a îndeplinit obiectivele de reciclare şi valorificare cu recuperare de energie.

ecologic: Care este situația în ceea ce privește colectarea și reciclarea bateriilor uzate? Câte organizații sunt autorizate, câți producători/importatori sunt înregistrați și câți au ales să își gestioneze singuri aceste produse? Există și o altă categorie, a celor neînregistrați?

Elena Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice: În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările și completările ulterioare, producătorii de baterii şi acumulatori sunt obligaţi să organizeze colectarea de deşeuri de baterii şi acumulatori în una dintre următoarele modalităţi: individual sau prin transferarea responsabilităţilor, pe bază de contract, către un operator economic legal constituit, denumit în continuare organizaţie colectivă.

În momentul de faţă există 501 producători înregistraţi în Registrul producătorilor de baterii şi acumulatori la 31 ianuarie 2013, patru organizaţii colective autorizate pentru preluarea responsabilităţii, doi producători (Rombat SA şi SORGETI SRL) care îşi îndeplinesc în mod individual obligaţiile privind gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali, aproximativ 1.250 puncte de colectare autorizate şi şase operatori economici autorizaţi pentru tratarea deşeurilor de baterii şi acumulatori, la sfârşitul anului 2012.

Conform legislaţiei în vigoare, toţi cei care introduc pe piaţă baterii şi acumulatori trebuie să se înregistreze în Registrul producătorilor de baterii şi acumulatori. Modul în care este respectată această obligaţie este controlat de către Garda Naţională de Mediu. Toţi trebuie să fie înregistraţi, indiferent că aleg să-şi îndeplinească responsabilităţile individual sau prin transferare către o organizaţie colectivă autorizată.

tabel_ambalaje



Alte articole in rubrica Actualitate