De câțiva ani oameni de afaceri din Suedia vin în România în încercarea de a convinge politicienii și autoritățile locale de a implementa și în țara noastră sistemul suedez de gestionare a deșeurilor municipale, un sistem care și-a dovedit eficacitatea în condițiile în care Suedia este țara în care toate deșeurile care nu se reciclează, se valorifică energetic. Cu toate că, până acum, din motive greu de înțeles, nu s-a reușit încă pornirea în România a nici unui proiect serios, întâlnirile continuă. ecologic

Symbiocity, sau cum obțin suedezii mai mult cu mai puțin

În data de 20 martie 2013, în București, la hotelul Radisson Blu s-a desfășurat Forumul SymbioCity, un eveniment organizat de Secţia Comercială a Ambasadei Suediei, Ministerul Afacerilor Externe din Suedia şi Ambasada Suediei în România, adresat în special autorităților publice locale și specialiștilor în termoficare.

Evenimentul s-a dorit a fi un forum de discuţii în care specialiști atât din sectorul privat cât şi din sectorul public, să aibă ocazia să discute despre experienţele legate de eficientizarea termoficării.

Unul dintre principalii invitați la acest forum a fost Gunnar Oom, Secretar de Stat pentru Comerț în Ministerul Afacerilor Externe din Suedia. Din partea noastră au participat la lucrări Mihail Fâcă, președintele Agenției Naționale pentru Protecţia Mediului și primarul Timișoarei, Nicolae Robu.

Gunnar Oom, Secretar de Stat pentru Comerț în Ministerul Afacerilor Externe din Suedia, a fost cel care a deschis lucrările seminarului. „În Suedia noi am încercat să implementăm conceptul de Symbiocity, prin acțiunile pe care le-am desfășurat pe termen lung. Astăzi transportul public se face în Suedia cu autobuze care folosesc în proporție de 50% biogazul drept combustibil biogazul care este produs în stațiile de compostare a deșeurilor. Acesta este doar un exemplu despre cum un oraș poate trăi în simbioză cu mediul înconjurător. Un oraș poate fi și independent din punct de vedere energetic și îşi poate reduce atât emisiile de CO2, cele de dioxină, cât efectele pe care le are depozitarea deșeurilor asupra mediului. Pentru a ajunge aici am avut nevoie și de legislație dar și de suport financiar. Eu personal am fost implicat la un moment dat în găsirea unor surse de finanțare pentru compania suedeză de electricitate. Ce am făcut pentru a găsi cele mai bune soluții? La începuturile anilor ‘90 am trimis delegații peste tot în lume, iar inginerii noștrii s-au întors cu soluții, de la infrastructura necesară până la tipurile de uzine de producție a energiei pe care le-au găsit. S-au întors și mi-au spus că numai finanțarea mai trebuie găsită. La început m-am mirat fiindcă finanțarea era, pe atunci din punctul meu de vedere, principala problemă. Apoi am văzut, și asta vreau să se înțeleagă și în România, că atunci când ai un proiect foarte bine structurat atunci se găsesc și bani. Finanțele așteaptă de fapt proiecte finanțabile și nu invers. Suedia este o țară care dorește să pună la dispoziția României experiența sa și soluțiile prietenoase cu mediul pentru producerea energiei electrice și termice și pentru transportul urban și pentru gestionarea deșeurilor municipale“, a spus Gunnar Oom.

Gunnar Oom

Mihail Fâcă, prin expunerea sa a reușit să arate dimensiunea prăpastiei care separă cele două țări. Suedia, o țară în care deșeurile sunt folosite în interesul populației în totalitate, prin reciclare și prin producerearea energiei termice și o alta, România în care deșeurile se aruncă la gropile de gunoi și unde preocuparea autorităților este aceea de a reabilita termic, cu polistiren, blocurile din marile orașe.

„Înainte de 1989 fiecare oraș mai mare avea o platformă industrială, care era alimentată cu energie electrică și termică de către o termocentrală clasică ce funcționa pe bază de hidrocarburi. Această termocentrală asigura cu energie termică și orașul, locuințele mai mult de tip condominium. Între timp industria din România a cam dispărut, dar locuințele au rămas, ca și termocentralele, care nu au mai avut alt scop decât alimentarea cu energie termică a orașului. În momentul în care termocentralele au fost trecute de la Stat către autoritățile locale a avut loc un adevărat șoc. Au apărut operatorii privați și s-au făcut unele modernizări în domeniul rețelelor de distribuție. Pentru eficientizare energetică s-a trecut la reabilitarea clădirilor. Din punctul meu de vedere se face o mare greșeală acum, mergând strict pe reabilitarea exteriorului blocurilor și tâmplăriei fără a se trece la reabilitarea instalațiilor interne“, a spus Mihail Fâcă.

Mihail Fâcă

Au urmat prezentările firmelor care încearcă să aducă în România tehnologie și know-how pentru soluționarea problemelor de mediu din marile orașe. Niciun oficial român nu a rămas să asiste la aceste expuneri. În numerele viitoare ale revistei ecologic ne-am propus să prezentăm pe larg experiența suedeză din domeniul gestionării deșeurilor, experiență care, dacă se va dori să se implementeze și în România, va schimba sistemele de termoficare existente încă în țara noastră.