Daciana Sârbu: „Sunt categoric împotriva organismelor modificate genetic“ - Actualitate | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Actualitate

Daciana Sârbu: „Sunt categoric împotriva organismelor modificate genetic“

06 August 2013 - 01:07 PM Actualitate

La nivel european protecția mediului, promovarea energiilor regenerabile și dezvoltarea industriei verzi, a reciclării și a tehnologiilor curate reprezintă preocupări ale clasei politice indiferent de orientări și convingeri. La noi mediul este doar un pretext pentru a face ceva audiență electorală sau bani din certificate verzi sau din retehnologizări. De o mișcare politică ecologistă nici nu se poate vorbi la ora actuală în România. În acest context, parlamentarul european Daciana Sârbu este un personaj politic diferit de marea masă a politicienilor de la noi. Politicile de mediu ale Uniunii Europene, gazele de șist și alte teme le-am abordat într-un scurt interviu cu Daciana Sârbu pe care vi-l prezentăm în continuare.

ecologic: Cum vedeți dumneavoastră, ca demnitar european, problemele de mediu cu care se confruntă țările Uniunii Europene în general, și problemele de mediu ale României în particular?

Daciana Sârbu, europarlamentar în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European: Există, bineînţeles, teme de mediu gestionate în comun la nivelul UE, prin ţinte asumate, standard impuse şi reglementări, dar şi probleme de mediu sectoriale cu care se confruntă fiecare stat în parte.

Ca deputat în Comisia de mediu a Parlamentului European, pot să spun că reglementările ating tot mai multe chestiuni importante şi de detaliu din domeniul mediului. România are provocări specifice, iar multe dintre ele ţin de lipsa de interes din ultimii ani a guvernării PDL - problema deşeurilor, de exemplu, a fost pur şi simplu ignorată, deşi se ştia că România este pe ultimele locuri la indicatori precum reciclarea deşeurilor municipale.

Important este că, pe parcursul acestui ultim an, au fost mobilizate fonduri europene importante şi există voinţa, la nivelul Guvernului, de a se reduce decalajele faţă de statele Uniunii Europene.

ecologic: În data de 20 mai a.c. ați avut o intervenție în Parlamentul European legată de interzicerea folosirii cianurilor în minerit. Ați primit vreun răspuns la această intervenție și cam câți parlamentari europeni mai susțin această inițiativă?

Daciana Sârbu, europarlamentar în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European: Am ţinut să readuc în atenţia Comisiei Europene, în primul rând, faptul că, pe 5 mai 2010, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie privind interzicerea tehnologiilor miniere bazate pe cianuri, cu o majoritate foarte clară (488 voturi pentru, 48 împotrivă şi 57 de abţineri). Am fost coautoare a acelei rezoluţii din partea Grupului Socialist şi am vrut să ridic din nou, după trei ani, tema în vederile CE, pentru că acum se lucrează la revizuirea unei părţi a legislaţiei, care priveşte atât impactul de mediu al proiectelor industriale, cât şi substanţele periculoase.

ecologic: Importurile de deșeuri în România s-au aflat în atenția publicului din România în ultima perioadă. Deșeuri municipale, deșeuri toxice, nave intrate în Portul Constanța. Care este părerea dumneavoastră despre aceste importuri? Sunt ele atât de necesare economiei românești pentru a justifica atât imaginea negativă percepută de populație, cât și impactul asupra mediului?

Daciana Sârbu, europarlamentar în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European: Reglementările europene în privinţa importului de deşeuri sunt foarte clare şi detaliate. Este adevărat însă că o ţară care are încă dificultăţi majore în a-şi gestiona propriile deşeuri (de la colectare în toate zonele rurale şi până la reciclarea deşeurilor municipale) nu este neapărat avantajată de cantităţile suplimentare de deşeuri venite prin importuri.

Guvernul a anunţat însă că va suspenda aceste importuri pe o perioadă limitată, pe care o va folosi pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a gestiona cât mai corect aceste importuri.

Daciana Sârbu

ecologic: România ca și alte țări trece printr-o perioadă de criză. Orice activitate economică are un impact negativ asupra mediului. Până unde credeți că se poate ajunge pentru a nu deregla acest echilibru între dezvoltare și mediu, oricum fragil? Credeți că există zone unde ar trebui poate interzise exploatarea resurselor naturale sau dezvoltarea unor activități economice?

Daciana Sârbu, europarlamentar în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European: Înainte de orice, cred în stimularea acelor activităţi economice care presupun dezvoltare pe termen lung, pe principii durabile, şi care au un impact negativ redus asupra mediului. Cred cu tărie în agricultura bio: nu numai că ne oferă alimente „curate“, dar producţia se realizează în armonie perfectă cu natura. România va avea mult de câştigat prin dezvoltarea sectorului bio. Apreciez, de asemenea, dimensiunea mult mai ecologică a noii Politici Agricole Comune - aceasta, aşa cum a fost propusă de Comisia Europeană şi completată de Parlamentul European, conţine măsuri gândite special pentru a proteja mediul şi biodiversitatea.

ecologic: Deșeurile sunt o mare problemă nu numai în Europa. România are obligații clare și ținte de atins. Cum credeți că ar putea fi sprijinită industria de reciclare a deșeurilor pentru evitarea aplicării procedurilor de infringement țării noastre în acest domeniu? Există exemple europene care ar putea fi urmate de autoritățile din România?

Daciana Sârbu, europarlamentar în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European: Există modele europene, state sau municipalităţi cu procente-record de reciclare, de la care pot învăţa şi comunităţile româneşti. În opinia mea, parteneriatele sunt un instrument foarte util - între autorităţile locale şi firmele de ambalaje sau din industria alimentară, între centrele comerciale şi producătorii de aparate electrocasnice, între industria de reciclare şi marii angajatori, de exemplu.

Ţinta este clară: reciclarea trebuie să devină un gest foarte simplu, aproape reflex, pentru cât mai mulţi oameni - să înţeleagă nevoia reciclării, să nu fie obligaţi să parcurgă distanţe mari pentru a recicla sau chiar să aibă mici stimulente în acest sens. Cred şi în implicarea şcolilor, prin campanii sau ore de educaţie ecologică - rolul reciclării trebuie înţeles de la vârste mici pentru a deveni o obişnuinţă.

ecologic: Care sunt tendințele în Uniunea Europeană cu privire la deșeuri în general? Este incinerarea o soluție agreată de Uniune?

Daciana Sârbu, europarlamentar în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European: Principiul cel mai puternic susţinut acum în UE este acela că deşeurile trebuie privite ca o resursă şi valorificate ca atare. Sunt promovate diferite forme de exploatare a lor - de la obţinerea de energie şi până la reciclare, în urma căreia rezultă materii prime care pot fi reintroduse în procesul de producţie.

ecologic: Sunteți o susținătoare a educației ecologice, a implicării tinerilor în luarea deciziilor care le vor afecta viitorul. Ce credeți că ar mai trebui făcut în această direcție?

Daciana Sârbu, europarlamentar în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European: Cred în educaţia ecologică începută în familie, în cei şapte ani de acasă, cu lecţii simple, dar care formează deprinderi foarte sănătoase pentru copii.

Această bază poate fi extinsă în şcoală, dar ea trebuie privită mai degrabă ca parte a educaţiei despre viaţă decât ca o materie la care eşti examinat şi notat. Până la urmă, educaţia ecologică înseamnă să ai grijă de natură oriunde ai fi, să economiseşti resursele pe cât posibil, să refoloseşti, să reciclezi...

Astfel de cunoştinte sunt necesare copilului, în primul rând pentru a deveni un adult responsabil, nu neapărat pentru a obţine o notă mare la o disciplină şcolară.

Plantare de puieţi

ecologic: Ce părere aveți despre activitatea partidelor ecologiste din România și despre cea a ONG-urile de mediu? Credeți că sunt ele capabile în prezent să influențeze cu adevărat decizia politică în domeniul protecției mediului?

Daciana Sârbu, europarlamentar în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European: Există câteva ONG-uri de mediu cu activitate solidă, fundamentată, şi care au obţinut rezultate bune – un exemplu este WWF România. Atunci când ceea ce fac se bazează pe expertiză şi pe obiective clare, cu siguranţă obţin rezultate, mai ales dacă autorităţile sunt receptive - mă gândesc, de exemplu, la succesul obţinut de WWF vara trecută în privinţa protejării pădurilor virgine.

Partidele ecologiste, deşi au fost sprijinite să aibă reprezentare în Parlament, nu s-au remarcat deocamdată prin proiecte valoroase.

ecologic: Care este opinia dumneavoastră în ceea ce privește exploatarea gazelor de șist și organismele modificate genetic?

Daciana Sârbu, europarlamentar în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European: Au fost dezbateri extrem de detaliate în Parlamentul European pe tema gazelor de şist, s-au votat chiar două rapoarte realizate de două comisii diferite. Concluzia a fost aceea că nu există motive pentru impunerea unui moratoriu, dar este necesară reglementarea cât mai clară pentru a se asigura un nivel cât mai înalt de protecţie a mediului. Comisia Europeană a anunţat, de altfel, că va propune un pachet de astfel de reglementări până la finalul anului. Dacă regulile de mediu vor fi foarte clar trasate, Uniunea Europeană ar putea beneficia de pe urma acestei resurse.  În privinţa organismelor modificate genetic, sunt categoric împotrivă. Cred că Uniunea Europeană ar avea de câştigat de pe urma interzicerii lor, iar România îşi va putea câştiga o solidă reputaţie pe piaţa bio dacă se va pronunţa împotriva cultivării organismelor modificate genetic.   



Alte articole in rubrica Actualitate