Priorităţi privind infrastructura energetică până în 2020 - Actualitate | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Actualitate

Priorităţi privind infrastructura energetică până în 2020

13 November 2013 - 03:14 PM Actualitate

ReţeaRomânia este implicată în şapte proiecte dintre cele aproximativ 250 de proiecte-cheie de infrastructuri energetice incluse pe lista dată publicităţii de Comisia Europeană şi care vizează priorităţile în domeniu până în 2020. Printre acestea se află şi un gazoduct pe traseul Nabucco-Vest, deşi proiectul nu figurează sub acest nume, ci în cadrul Coridorului sudic al gazelor.

Pe lista de proiecte prioritare de infrastructură a UE se află întărirea capacităţii reţelei de transport de electricitate între România şi Bulgaria, care presupune construirea unui circuit dublu de 159 km între staţia de 400 kV de la Cernavodă şi cea de la Stâlpu de 220/110 kV, care va fi înlocuită cu una de 400/110 kV. Unul dintre cele două circuite ar urma să fie conectat la staţia de 400 kV de la Gura Ialomiţei, situată în vecinătatea noi linii. De asemenea, va fi construit un circuit dublu de 137,5 km între staţiile existente de la Gutinaş şi Smârdan şi unul simplu de 260 km între staţiile Gădălin şi Suceava.

Un al doilea proiect pe electricitate inclus pe lista de priorităţi a UE este realizarea interconectării România-Serbia, între staţiile Reşiţa şi Pancevo (Serbia), dar şi a liniilor interne între Porţile de Fier şi Reşiţa, Reşiţa şi Timişoara/Săcălaz şi respectiv Arad-Timişoara/Săcălaz.

Pe gaz, România trebuie să integreze sistemul de transport şi livrare a gazului, asigurând curgerea reversibilă la punctul de la Isaccea şi realizând interconectarea reţelei naţionale cu conducta de Tranzit 1 din Bulgaria. Un al doilea proiect pe gaz în care este implicată România este cel privind creşterea capacităţii de depozitare a gazului în sud-estul Europei, ceea ce presupune dublarea capacităţii Depomureş la 600 milioane metri cubi şi creşterea capacităţii de extragere şi injectare a gazelor cu 4 milioane de metri cubi pe zi.

gaze

Proiectul de interconectare Azerbaidjan-Georgia-România (AGRI) se află şi el pe lista proiectelor prioritare ale UE în următoarea perioadă de programare. Acesta presupune modernizarea şi extinderea conductei AGRI între Constanţa, Arad şi Csanadpalota, precum şi construcţia unui terminal pentru Gaz Natural Lichefiat (GNL) la Constanţa. De asemenea, este inclusă în lista de proiecte prioritare şi ruta geografică iniţială a Nabucco Vest, deşi proiectul nu mai este numit în acest fel, ce presupune construirea unei conducte de 1.318 km care să asigure o capacitate de livrare de 6,1 milioane mc Ro- mâniei, Bulgariei şi Ungariei şi 52 milioane mc Austriei.

Nu în ultimul rând figurează pe listă proiectul de transport a gazului din Azerbaidjan şi Turkmenistan către România, care implică, în ceea ce priveşte ţara noastră, construcţia unei conducte submarine care să asigure legătura cu Georgia, cunoscută sub numele de „White Stream“. Aceasta ar urma să aibă o lungime totală de 1.250 km şi va avea o capacitate zilnică de 46 milioane de metri cubi pe zi.

Cele circa 250 de „proiecte de interes comun“ (PIC) vor beneficia de proceduri accelerate de acordare a licenţelor şi de condiţii de reglementare îmbunătăţite şi pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul Mecanismului Conectarea Europei (CEF), în cadrul căruia a fost alocat un buget de 5,85 miliarde de euro pentru infrastructurile energetice transeuropene pentru perioada 2014-2020. Astfel, acestea ar urma să fie realizate mai rapid şi să fie mai atractive pentru investitori.

Odată încheiate, proiectele vor ajuta statele membre să îşi integreze pieţele e-nergetice, le vor permite să îşi diversifice sursele de energie şi vor contribui la eliminarea izolării energetice a anumitor state membre. De asemenea, ele vor permite reţelei să absoarbă cantităţi tot mai mari de energii din surse regenerabile şi vor contribui, prin urmare, la reducerea emisiilor de CO2.

„Trebuie să ne asigurăm că fondurile noastre limitate sunt utilizate în mod raţional şi că banii UE ajung acolo unde pot crea cele mai multe beneficii pentru consumatorii europeni. Prin intermediul acestei liste de proiecte de infrastructuri energetice şi prin beneficiile care rezultă de pe urma lor, sperăm, de asemenea, să atragem mai mulţi investitori“, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger.

Lista cuprinde până la 140 de proiecte în domeniul transmiterii şi stocării energiei electrice, aproximativ 100 de proiecte în domeniul transportului şi depozitării gazelor şi al GNL (Gazului Natural Lichefiat) şi mai multe proiecte privind petrolul şi reţelele inteligente. Proiectele vor beneficia de o serie de avantaje, printre care proceduri accelerate de planificare şi de acordare a autorizaţiilor, termenele maxime obligatorii fiind de trei ani şi jumătate.

De asemenea, o singură autoritate naţională va acţiona în calitate de ghişeu unic pentru procedurile de acordare a autorizaţiilor.

În plus, se doreşte creşterea transparenţei şi a participării publicului, dar şi asigurarea unei atractivităţi sporite pentru investitori datorită unui cadru de reglementare consolidat, în care costurile sunt atribuite ţărilor care profită cel mai mult de pe urma unui proiect finalizat. Importantă este şi posibilitatea de a primi sprijin financiar în cadrul Mecanismului Conectarea Europei (CEF), care va avea un rol esenţial în mobilizarea fondurilor private şi publice necesare, precum şi a unei finanţări eventuale chiar din 2014.

Pentru ca un proiect să poată fi inclus în listă, acesta trebuie să ofere beneficii semnificative pentru cel puţin două state membre, să contribuie la integrarea pieţei şi la intensificarea concurenţei, să sporească siguranţa aprovizionării şi să reducă emisiile de CO2.

CE va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor de acordare a autorizaţiilor şi execuţia proiectelor, iar lista proiectelor de interes comun va fi actualizată la fiecare doi ani, pentru a include noile proiecte necesare şi a le eli- mina pe cele învechite. Consiliul şi Parlamentul European dispun de maxim patru luni pentru a se pronunţa asupra proiectelor prioritare incluse pe lista UE.

Agerpres



Alte articole in rubrica Actualitate