„Grüne Woche Berlin 2014“, sub semnul ecologiei - Actualitate | Ecologic

Actualitate

„Grüne Woche Berlin 2014“, sub semnul ecologiei

04 February 2014 - 11:58 AM Actualitate

La invitația Ambasadei Republicii Federale Germania la București și cu sprijinul Institutului Goethe, am participat împreună cu un grup de ziariști din mai multe țări la Grüne Woche Berlin 2014  - Săptămâna Verde, poate cel mai important eveniment expozițional la nivel mondial din domeniul agriculturii, horticulturii și industriei alimentare.

Importanța care se dă astăzi producției de alimente bio, îmbunătățirii condițiilor de viață a animalelor, susținerii micilor ferme particulare, controlului alimentelor care se pun pe piață, precum și politicilor agrare la nivel european și mondial au fost principalele teme pe care organizatorii evenimentului au încercat să le prezinte și să le abordeze în cadrul acestui târg care a depășit în acest an toate recordurile atât ca suprafață, ca număr de expozanți, cât și ca număr de vizitatori.

Românii îşi întâmpină vizitatorii

Istoric

Internationale Grüne Woche Berlin, Săptămâna Verde Internaţională de la Berlin, numită de toți Săptămâna Verde, este un foarte important târg internațional de comerț organizat anual în Germania, la Berlin, pentru procesatorii și comercianții din agricultură, horticultură și diversele domenii ale industriei alimentare. Săptămâna Verde are loc, în mod tradițional, la începutul anului, în sălile de expoziție din cadrul Messe Berlin și este deschisă pentru publicul larg. În 2010 Grüne Woche a avut aproximativ 400.000 de vizitatori.

Complexul expoziţional

Prima „Săptămână Verde“ (în acel moment încă nu avea a-tributul „internațională“) a avut loc în perioada 20 - 28 februarie 1926, atunci când un angajat de la Biroul de Turism de la Berlin a avut ideea de a combina reuniunea tradițională de iarnă a Societăţii Agricole Germane cu o expoziție agricolă, ca exemplu pentru participanți. Săptămâna Verde își datorează numele hainelor din postav verde (germană: Lodenmäntel) purtate de către silvicultorii și fermierii germani. În 1926 au fost 50.000 de vizitatori, iar târgul a acoperit o suprafață de 7.000 m².

Se taie panglica

Săptămâna Verde a avut loc în fiecare an până în 1939, cu excepția anului 1938, din cauza focarului de febră aftoasă din Europa. A urmat al Doilea Război Mondial, iar Săptămâna Verde a fost reluată în anul 1948.

După o pauză datorată reconstrucţiilor majore de după război, târgul a avut loc din nou în 1951 și în fiecare an de atunci, la Berlin, are loc acest eveniment deosebit. Participarea expozanților străini a crescut continuu: în anul 1963 aceştia reprezentau două treimi dintre expozanți.

După reunificarea Germaniei, în anul 1990, Săptămâna Verde s-a dezvoltat substanțial. Pe toată durata fiecărei ediţii au fost susţinute spectacole speciale pe diverse teme, cum a fost de exemplu „Brânză Germană“, iar începând cu ediţia din 2005 a fost introdus un program tehnic cu peste 250 de cursuri, seminarii și simpozioane.

În plus, Săptămâna Verde este și o platformă educaţională pentru zonele rurale. Viața în mediul rural, cu atribuțiile sale specifice, este tema unor expoziţii speciale, cum ar fi „Satul nostru are un viitor“, „Satul de vis: Mai mult decât aerul de la ţară“, sau „Aventură la fermă“.

Grüne Woche, Berlin 2014 - „Minunat de diferit!“

La cea de-a 79-a ediţie a „Săptămânii verzi“, care s-a desfășurat în perioada 17 - 26 ianuarie 2014, organizatorii au fost pregătiţi să primească 400.000 de vizitatori din întreaga lume și 100.000 de specialiști din domeniu. Cele 26 de pavilioane ale Centrului Expoziţional Messe Berlin, cu o suprafață de 124.000 de metri pătrați, au găzduit 1.650 de expozanţi din 70 de țări de pe toate continentele. Anul acesta s-a dorit ca evenimentul să fie cel mai mare de până acum și să reliefeze accentele regionale și internaționale majore. De aceea la Grüne Woche 2014 au fost prezenți 70 de miniștri ai agriculturii din întreaga lume și reprezentanți de frunte ai agriculturii și industriei alimentare.

Vedere de ansamblu

Țara parteneră în acest an a fost Estonia, cu cea mai mare reprezentare națională de până acum la Săptămâna Verde.

La această ediţie au fost reprezentate oficial: Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, China, Croația, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Grecia, Ungaria, Iran, Italia, Japonia, Kârgâzstan, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Maroc, Olanda, Norvegia, Filipine, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Arabia Saudită, Slovenia, Elveția, Thailanda, Ucraina și Uzbekistan.

Specialiştii şi operatorii economici cu activitate în domeniul agricol au reprezentat alte numeroase ţări: Afganistan, Argentina, Armenia, Australia, Belgia, Brazilia, Camerun, Canada, Columbia, Danemarca, Ghana, Islanda, India, Irlanda, Israel, Coasta de Fildeș, Kazahstan, Kenya, Liban, Luxemburg, Madagascar, Mongolia, Nepal, New Zeelandă, Peru, Rwanda, Suedia, Spania, Republica Africa de Sud, Tunisia, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Vietnam.

Încântarea copiilor

Cum era de așteptat, cei mai mulți expozanți au fost cei germani. Aproximativ 500 de firme și mici producători au expus o largă gamă de specialități regionale, produse alimentare, băuturi și produse alimentare de lux, toate acestea reuşind să se constituie într-un adevărat spectacol de comerț, în cadrul căruia s-a pus accentul pe autenticitate și pe promovarea produselor locale din landurile germane.

Țara parteneră Estonia: agricultura, turismul și industria IT

Țară parteneră în acest an, Estonia a invitat toți vizitatorii la câteva zile tematice care au avut loc la Estonian Café. Aceste spectacole de divertisment și informare s-au axat nu numai pe prezentarea produselor alimentare și a băuturilor, ci au vizat destinațiile turistice, precum și una dintre ramurile economice remarcabile din Estonia: tehnologia informației. Există puţine țări în Europa unde comunicarea electronică este atât de avansată cum este în Estonia, un exemplu în acest sens fiind Skype, care a fost dezvoltat acolo.

Veselia estonienilor

Printre atracțiile principale pentru gurmanzi au fost prezentate carnea de urs și elan, river lamprey și șprotul. Au fost popularizate produse lactate de înaltă calitate, în special un tip de brânză care controlează tensiunea arterială. Expozanţii au mai prezentat şi vodca ecologică, lichiorurile Vana Tallinn şi Kristall Caraway, gustări uscate realizate cu fructe de pădure, miere și alte produse ecologice. Estonienii au mai oferit vizitatorilor şi bere preparată conform legilor purităţii germane. Îngheţata cu marțipan a fost la mare preţ, în ciuda faptului că părerile sunt încă împărțite cu privire la locul unde a fost făcută pentru prima dată, în Tallinn sau în Lübeck. De asemenea, s-au remarcat produsele realizate din secară: de la făina Kam, la pâine și chiar băuturi, toate acestea argumentând de ce floarea de secară este floarea națională a Estoniei, iar pâinea de secară este considerată „alimentul păcii“.

Forumul Global pentru Alimentație și Agricultură 2014

Punctul forte al programului de conferinţe l-a constituit Forumul Global pentru Alimentație și Agricultură 2014 (GFFA), care s-a desfășurat în perioada 16-18 ianuarie. Aproximativ 70 de miniștri ai agriculturii și adjuncți au participat la lucrări, împreună cu reprezentanți ai agriculturii și industriei alimentare din toată lumea.

Participanţi la Forum

Din partea României la lucrări a participat Daniel Butănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a reprezentat Guvernul României la Grüne Woche 2014.

Referitor la acest eveniment, Daniel Butănoiu ne-a declarat: „Pentru noi este important să avem o înțelegere foarte bună a ceea ce s-a întâmplat odată cu acest eveniment, fiindcă pe lângă prezentarea în piață a produselor din fiecare țară, la Berlin s-au desfășurat lucrările Forumului Global pentru Agricultură, unde au fost prezenți 69 de miniștri ai agriculturii din statele participante. Iar numeroasele probleme dezbătute în grupurile de lucru pe perioada acestui forum cred că sunt extrem de interesante și se referă în primul rând la asigurarea necesarului de hrană, în condițiile în care populația globală crește. Energia alternativă, accesul la hrană al populației, formele speculative de pe piața produselor agricole, modalitățile și riscurile climatice la care sunt supuși agricultorii, mecanisme și instrumente pentru ca activitățile din sectorul agricol să poată continua bine și în perioada următoare au fost teme importante dezbătute fiecare îndelung la acest forum.

Pe de altă parte, eu cred că pentru țara noastră, din punct de vedere al organizării, anul acesta a fost mult mai bun, fiindcă am reușit, la nivelul parteneriatului pe care Ministerul Agriculturii l-a încheiat cu producătorii de produse tradiționale, să avem o mai bună înțelegere asupra modului în care trebuie să reprezentăm în primul rând România. Pe de altă parte, prin prezența a 22 de companii am reușit ca să acoperim toată plaja de produse pentru consumatorul din Germania, o piață mare și importantă care era un partener tradițional pentru noi, un importator puternic pentru produsele românești. Pot spune că Germania importa din România alimente tradiționale de calitate foarte bună și în cantități apreciabile.

Astăzi noi încă încercăm să recâștigăm această piață și sunt sigur că vom reuși acest lucru cât de curând, fiindcă avem produsele diversificate și de calitate.

Eu cred că anul acesta a fost unul de bază, un an fundamental pentru dezvoltarea agriculturii tradiționale în România, pentru că noi avem în țara noastră produse de calitate, un mod de prezentare care a fost foarte apreciat și, în plus, un raport calitate - preț foarte bun“.

România la Grüne Woche 2014

În acest an numărul firmelor românești de la Grüne Woche a scăzut, ajungând la numai 22. Iar din suprafața de 266 de metri pătrați, pentru care Ministerul Agriculturii a plătit suma de 300.000 de euro, mai mult de jumătate a fost alocată Ma-ramureșului. S-ar putea spune chiar că palinca a fost produsul numărul 1 promovat de România. Standul României a fost unul foarte vizitat și extrem de apreciat de către jurnaliștii străini. „A fost cel mai muzical stand din toată expoziția“, spunea un ziarist din Finlanda. S-a cumpărat mult, s-au ciocnit pahare și s-au încheiat contracte.

Farmec şi culoare

În anul 2012 România a participat la Grüne Woche cu 60 de firme, iar în anul 2013, când România a avut statutul de stat partener la Grüne Woche, numărul de companii a fost de 24. Atunci țara noastră a beneficiat de un pavilion național de 1.000 de metri pătraţi.

Conform listei oficiale, cei 22 de expozanți români prezenți anul acesta la Berlin au fost: Buda Sorin AF (Maramureș), Fisch und Feinkost Vogler GmbH (Maramureș), Hotea Ioan AF (Maramureș), II Suciu Nicolae (Timiș), La Baciu (Câmpulung Moldovenesc), Leș Daniel (Maramureș), MADR (București), Pălaguță Bârlea (Maramureș), PFA Chise Florian (Bihor), PFA Radu Razvan Iulian (Ilfov), Pop Ioan Gheorghe PFA (Maramureș), Prisacari Hercules Cooperativa Agricolă (Caraș Severin), SC Bio Gardena SRL (Caraș Severin), SC Brădet SRL (Argeș), SC Distileria Voica SRL (Maramureș), SC Dru Agro SRL (Galați), SC Mirdatod Prod SRL (Mureș), SC Roxar Prod Com SRL (Maramureș), SC Sonimpex Topoloveni SRL (Bu-curești), SC Stauder SRL (Maramureș), Asociația Producătorilor de produse tradiționale și ecologice din Maramureș (Maramureș), SC Tual Fast Change 98 SRL (Dobroești Ilfov).

Artistul plastic Daniel Leș din Oradea a fost vedeta standului românesc. Modelator în ceramică, Daniel Leș și-a prezentat aici propriile lucrări. „Ceramica mea este realizată după metode folosite pe vremea dacilor. Vasele sunt frecate în interior cu piatră de râu pentru a le închide porii și după aceea sunt date cu ceară de albine. Decantoarele de vin au atras atenția în mod special vizitatorilor“, ne-a spus Daniel Leș între două sesiuni de fotografii cu tinerele vizitatoare.

Deschiderea oficială: declarații și proteste

Săptămâna Verde 2014 a fost deschisă oficial de către noul ministru german al agriculturii, dr. Hans-Peter Friedrich, în data de 16 ianuarie, la ora 18.00 la ICC Berlin.

Pentru ministrul Hans-Peter Friedrich, perioada aceasta nu a fost una ușoară. La deschiderea Grüne Woche, în timp ce ministrul vizita standurile expozanților, activiștii Greenpeace au aruncat mii de bucăți de hârtie colorată din cupola expoziției, peste produsele alimentare expuse, vrând să sugereze pericolele pe care le reprezintă hormonii, OMG-urile și aditivii din alimente. Circulația în Berlin a fost blocată de manifestanți ecologiști, de tractoare și de alte utilaje agricole. Intrarea în complexul expozițional a fost și ea blocată de manifestanți pentru drepturile animalelor și pentru susținerea agriculturii tradiționale.

Mişcare de protest

Îngrijorările sunt multe, dar poate cea mai mare îngrijorare o constituie posibila implementare și în Europa a unui anume tip de porumb modificat genetic, porumbul 1507. Acest soi de porumb modificat genetic, dezvoltat de companiile americane, nu numai că este foarte rezistent la dăunători, dar atacă buruienile din jur și… își produce singur propriul insecticid! Dăunătorii sunt distruși, este adevărat, dar odată cu ei mor și celelalte insecte, inclusiv albinele și fluturii.

În data de 11 februarie 2014, la Bruxelles se va stabili dacă porumbul 1507 va fi sau nu introdus în Europa. Iar Germania va avea un cuvânt greu de spus în această privință. De aceea toate declarațiile ministrului Hans-Peter Friedrich au fost extrem de echilibrate, pendulând între permiterea folosirii pesticidelor, fiindcă „dacă un om e bolnav nu i se poate refuza tratamentul“, acceptarea organismelor modificate genetic, fiindcă „și antreprenorii trebuie să-și hrănească familiile“ și pentru agricultură ecologică, pentru că „poporul german merită tot ce e mai bun, merită să se hrănească sănătos, iar fermierii mici trebuie sprijiniți prin orice mijloace“. Declarațiile se pare că nu au mulțumit însă miile de protestatari din stradă.

Consumatorul german, spre vegetarianism?

Benedic Tilen, președinte al Fundației pentru micile ferme și al Forumului german pentru mediu și dezvoltare, ne-a făcut o scurtă prezentare a problemelor cu care se confruntă consumatorul german.

Ofertă generoasă

„Suntem membri într-o coaliție de asociații numită My Agriculture, din care fac parte aproape toate micile organizații ale fermierilor din Germania. Întrebarea pe care membrii acestei mari organizații o pun politicienilor este: Ce fel de politică agricolă vrem pentru Europa? Politica agricolă a Uniunii Europene este decisă la Bruxelles și de aici vin bani și reguli către statele membre ale Uniunii. De ce au ieșit oamenii în stradă?

Unul dintre lucrurile pe care le cerem este transparența în luarea deciziilor. Acum se discută TTIP (Transatlantic Trade end Investment Partenership), un tratat de comerț în care se stabilesc viitoarele reguli privind hrana modificată genetic, puii clorinați, hormonii alimentari și multe altele. Toate aceste practici care sunt legale în Statele Unite și care în acest moment sunt ilegale în Uniunea Europeană sau sunt strict reglementate, cum sunt OMG-urile, vor fi impuse și în sistemul nostru. Dar mai este un aspect, cel al democrației. Fiindcă negocierile se fac cu ușile închise, astfel încât nimeni nu știe ce se negociază. Comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloș a discutat cu foarte multe grupuri, dar se știe că 95% dintre acestea reprezintă industria și numai 5% ONG-urile. Suntem foarte îngrijorați că deciziile nu se vor mai lua în mod democratic de către Parlament, instituție care s-ar putea opune acestui tratat de comerț. Sincer noi cei din stradă sperăm ca nici Congresul SUA să nu-l aprobe. De fapt la demonstrație participă și fermieri din Statele Unite, pentru ca cei responsabili să vadă că există cereri comune, nu numai din partea fermierilor europeni.

Fără ONG-uri!O mare problemă actuală o reprezintă tendința de folosire a din ce în ce mai multor terenuri agricole pentru obținerea biogazului și a combustibililor. La ora actuală o cincime din terenul arabil al Germaniei este folosit pentru producerea de combustibili și energie. Această practică creează o mare îngrijorare în rândul cetățenilor germani, fiindcă suprafețe imense de teren sunt devastate de aceste culturi. Cetățenii le numesc deșerturi de gunoi.

O altă mare îngrijorare sunt fabricile de carne. Sunt fabrici închise, unde se produce carnea de pui și cea de porc și care acum, pentru a se putea instala, trebuie să facă față opoziției din ce în ce mai puternice a comunităților locale. Cu toate acestea, noi avem încă un număr foarte mare de fabrici de acest fel. De asemenea, există și un aspect internațional fiindcă cea mai mare parte a hranei acestor animale nu este produsă în Germania sau în Europa, ea este importată din Brazilia, din Argentina, din Asia. E vorba în primul rând de soia modificată genetic care este importată. Există o mare opoziție a societății civile față de această practică, dar nu există încă și mijloacele legale de a o împiedica. De asemenea, în Germania se constată o mișcare în creștere pentru drepturile animalelor, chiar pentru bunăstarea lor. Mii de oameni sunt de părere că este imoral și nedrept să tratezi animalele așa cum sunt ele tratate în aceste fabrici, nu ca niște ființe, ci ca niște simple materiale.

În Germania și în mare parte din Europa se constată o creștere a numărului de vegetarieni și în special a veganilor. Pentru prima oară de când ne știm, acum în Germania consumul de carne a scăzut. Acesta este cel de-al treilea an de dezbateri aprinse legate de întrebarea dacă este etic sau nu să consumi atâta carne. Creșterea animalelor pentru carne este cel mai distructiv aspect al agriculturii. Și pentru asta oamenii au ieșit în stradă. Au avut loc demonstrații mari de mii de oameni în jurul celei mai mari fabrici de carne de pui din Europa, care se află în Saxonia. Va urma o altă demonstrație lângă Berlin, la o altă fabrică de carne. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că aceste mișcări sunt ale tinerilor. Ale unor oameni neangrenați politic. Este ca o întoarcere a perioadei hippie, sunt mișcări greu de controlat, pașnice, civilizate, dar extrem de eficiente. Tinerii sunt pentru o agricultură liberă, sănătoasă, tradițională, fără chimicale periculoase și fără OMG-uri.

O altă tendință este aceea a grădinilor din marile orașe. În jurul Berlinului avem aproape 100 de grădini. În Berlin există de mult timp cam 70.000 de grădini, fiind cunoscut ca orașul grădinilor, dar ceea ce se întâmplă acum e ceva nou, e vorba de grădini comunitare. Susținerea comunităților de agricultori (CSA) se face de cetățenii din oraș printr-un fel de abonamente. Oamenii plătesc agricultorilor o sumă lunară, cam 100-200 de euro, iar aceștia le livrează produse din producția proprie. Este, la ora actuală, o chestiune mai mult simbolică, poate și de protest față de agricultura intensivă, fără un impact economic semnificativ, dar care ne poate ajuta să ne facem o idee asupra modului în care tinerii văd agricultura în viitor. Toate acestea trebuie luate în considerare de către cei care încearcă să ne impună anumite politici agrare“, a declarat Benedic Tilen.

Dacian Cioloș vrea măsuri pentru sprijinirea tinerilor fermieri

Dacian Cioloș, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a fost unul dintre oficialii cei mai importanți de la deschiderea „Săptămânii Verzi“. Interesant mi s-a părut faptul că atât jurnaliștii străini specializați în domeniu, cât și liderii protestatarilor s-au abținut de la formularea unor critici prea aspre la adresa lui Adrian Cioloș. Mare parte dintre ei chiar își doreau ca el să fie reales.

Comisarul european Dacian Cioloş

În data de 16 ianuarie 2014, la deschiderea oficială a târgului, Cioloș a făcut următoarea declarație: „Sunt încântat să particip la deschiderea «Săptămânii Verzi». În acest an se vor lua decizii importante privind viitorul Uniunii Europene, iar când spun acest lucru mă gândesc în mod special la alegerile pentru Parlamentul European și la discuțiile care vor avea loc în timpul campaniei. Aș dori să precizez faptul că Uniunea Europeană se află într-o stare de perpetuă construcție și are nevoie de perspective clare pentru viitor.

Prin reforma decisă recent, Politica Agricolă Comună oferă o perspectivă europeană pentru un sector care are un impact foarte puternic asupra vieții noastre de zi cu zi, și anume cel al agriculturii și al alimentației. Acest lucru îl sărbătorim într-un mod exemplar, în fiecare an, cu ocazia organizării «Săptămânii Verzi».

Împreună cu cele 28 de State Membre și cu Parlamentul European, am reformat Politica Agricolă Comună. Această reformă reflectă opțiunile deja făcute pentru a încuraja agricul- torii să producă ceea ce consumatorii își doresc și nu ceea ce autoritățile publice decid.

berlin13În același timp, noi ne dorim să încurajăm fermierii să ia în considerare nu numai alegerile noastre în calitatea de consumatori (sănătate, condiții de siguranță, calitatea produselor și prețuri accesibile), dar și deciziile noastre în calitate de cetățeni cu privire la grija față de protejarea mediului înconjurător și implicit la un viitor mult mai sănătos.

De la începutul secolului, Uniunea Europeană și-a stabilit obiective ambițioase și anume trasabilitatea produselor alimentare, a bunăstării animalelor, restricțiile referitoare la anumite substanțe (hormonii folosiți în creșterea animalelor).

În prezent, datorită procesului de ecologizare care favorizează practicile agricole durabile, la nivelul Uniunii Europene se face un pas foarte important pentru a răspunde provocărilor de regenerare a resurselor naturale, care sunt considerate atât un beneficiu economic, cât și un bun public.

Astfel, așteptările consumatorilor și capacitatea noastră de a regenera resursele naturale într-un mod cât mai sustenabil reprezintă două caracteristici interconectate ale competitivității agricole moderne.

Trebuie subliniat faptul că atât producția, cât și așteptările consumatorului sunt două componente esențiale privind eticheta «Fabricat în Europa», iar acestea oferă o identitate pentru sectorul nostru agroalimentar în întreaga lume.

Cu scopul de a moderniza agricultura noastră și având în vedere provocările economice și de sustenabilitate, ar trebui să punem accent pe doi factori importanți, și anume inovația și sectorul tânăr al cetățenilor. Sau, mai degrabă, a inovării în agricultură prin regenerarea sectorului. Tinerii fermieri aduc în mod natural idei inovatoare și avansate în conformitate cu cerințele societății. Astfel, în prezent doar 6% din fermierii din Uniunea Europeană au vârsta sub 35 de ani. De aceea noua Politică Agricolă Comună va sprijini inovarea, cercetarea și renașterea generațiilor. Agricultorii trebuie să fie în măsură să-și asigure un trai comfortabil prin munca lor, iar societatea trebuie să aibă în vedere dăruirea și angajamentul acestora.

Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a propus recent să redefinească și să consolideze promovarea produselor agroalimentare din Uniunea Europeană, atât în cadrul UE, cât și pe piețele internaționale. Ne propunem să triplăm bugetul alocat acțiunilor de promovare până în anul 2020. Pe piața internă, trebuie să ne asigurăm că nivelul de siguranță alimentară și calitatea produselor cerute de la fermierii noștri sunt foarte bine cunoscute. De aceea, consumatorii trebuie să fie foarte bine informați atunci când aleg diverse produse de pe piață.

La nivel internațional, miza este foarte mare pentru sectorul agroalimentar și este axată în special pe exporturile de înaltă calitate și pe produsele prelucrate. Politica noastră comercială trebuie să se bazeze pe activele evidente ale produselor noastre agroalimentare. Iar acest eveniment organizat la Berlin este o dovadă că aceste active există. Aceasta nu ar trebui să se bazeze pe instrumente de politici publice pentru a sprijini exporturile, care riscă să afecteze capacitatea altora de a dezvolta propria afacere în agricultură, în special în țările mai puțin dezvoltate.

Parada premianţilor

Având în vedere toți acești factori, Uniunea Europeană are planuri ambițioase pentru sectorul agricol și rămân optimist în această direcție. Totodată, Uniunea Europeană se pregătește să ajute agricultorii pentru a deveni competitivi, bazându-se pe diversitatea modelelor de producție și pe compatibilitatea acestora cu așteptările societății. Sunt sigur că sectorul agricol german va fi vârful de lance pentru această nouă dezvoltare, având în vedere capacitatea sa inepuizabilă de a răspunde la provocări și puterea de a se adapta la schimbări“.

Președintele fermierilor, pentru stabilitate economică

Joachim Rukwied, președintele Uniunii Fermierilor Germani, a fost de părere că trebuie susţinută agricultura de tip familial: „Organizația Națiunilor Unite a declarat 2014 drept Anul Agriculturii de Familie. Agricultura de familie reprezintă gestionarea sustenabilă a terenurilor, afacerile care sunt conduse responsabil și într-un mod antreprenorial de succes, cu rădăcini puternice în regiunea locală și un dialog deschis și transparent cu consumatorii. Familiile de agricultori sunt garanții și custozii unui mediu intact, cu produse alimentare sigure și cu o atitudine responsabilă faţă de animalele de fermă. Agricultura și industria alimentară oferă stabilitatea economiei în Germania. Inclusiv în sectoarele din amonte și din aval, în jur de 4,6 milioane de persoane sunt angajate fie în mod direct, fie indirect în aprovizionarea consumatorilor cu produse alimentare, materii prime regenerabile și a energiei din produsele agricole și forestiere. În 2012, producția totală a sectoarelor agricole și alimentare a fost evaluată la 412 miliarde de euro, care reprezintă cam 8% din producția economică totală. Acest lucru relevă faptul că fermele agricole aduc o contribuție semnificativă nu doar la bunăstarea societăţii, ci şi la succesul economiei“, a spus Joachim Rukwied.

Tomato-fish, hrana viitorului?

Organizatorul deplasării, Institutul Goethe, a încercat să ne arate și alte preocupări ale specialiștilor germani în materie de alimentație. Un experiment foarte interesant este cel numit Tomato-fish, peștele-roșie. De fapt, prin acest experiment Leibniz Institute of Freshwater Ecology and Inland Fisheries încearcă să integreze și să combine acvacultura cu horticultura, creând condițiile creșterii atât a peștilor, cât și a vegetalelor. Printr-un sistem extrem de complicat de filtre se reușește, folosind aceeași apă, să se obțină producții relativ bune atât de pește, cât și de tomate. Peștele este o specie rezistentă, omnivoră, crescută în bazine închise, iar roșiile, deși nu au nicio legătură cu solul, sunt considerate a fi ecologice, fiindcă la dezvoltarea lor nu sunt folosite niciun fel de îngrășăminte chimice.

"Tomato-fish"

Grüne Woche 2014, Berlin a fost un adevărat festival. Un imens festival culinar, un amestec amețitor de gusturi și de culoare, de sunet și lumină, de declarații și proteste, o lecție de pluralism și o demonstrație de civilizație, de acceptare a identităților diferitelor popoare, totul într-o bucurie și un entuziasm general.

Matei Dumitru



Alte articole in rubrica Actualitate