Probabil că cititorii fideli ai rubricii au remarcat deja o modificare a conţinutului graficelor reprezentând evoluţia preţurilor metalelor primare la Bursa Metalelor de la Londra, iar titlul rubricii s-ar putea să-i incite. Am considerat potrivit momentul pentru a face o scurtă retrospectivă a primului semestru din acest an.

Graficele prezintă evoluţia preţurilor metalelor primare în intervalul 2 ianuarie - 30 iunie 2009. Ce concluzie putem trage? Piaţa metalelor primare tinde în mod clar să recupereze pierderile suferite la sfârşitul anului trecut, mai cu suişuri, mai cu coborâşuri, dar tendinţa este clară, pentru că este un rezultat al preţurilor tranzacţionate deja. Adică date clare, precise.

De ce spun acest lucru? În toate mediile de afaceri, dar şi în viaţa politică din România şi de pe întreg mapamondul se vehiculează, de la începutul acestui an, tot felul de păreri, supoziţii şi presupuneri. Unele mai năstruşnice decât altele. Pe toate posturile de televiziune a început să „curgă“ cu analişti mai mult sau mai puţin avizaţi. Blogosfera „duduie“ de păreri şi presupuneri, iar toată lumea a început să se priceapă la economie. La forma literei luată de evoluţia economică a unui domeniu sau a altuia. Am redescoperit literele U, V, W...

Recent, citeam o ştire potrivit căreia o companie americană a dat în judecată principalele trei agenţii internaţionale de rating pentru pierderile suferite din cauza calificativelor „competente“ acordate cu un desăvârşit „profesionalism“, la sfârşitul anului trecut. Şi mi-am adus aminte şi de unele comentarii referitoare la „abundenţa“ în angajaţi de vârf, cu cea mai înaltă calificare posibilă, din marile bănci dispărute în neant în urma şirului de falimente răsunătoare de peste ocean.

Tot ce le rămâne de făcut specialiştilor este să judece „la rece“ evenimentele şi să înveţe din greşeli. Cea mai dură lecţie oferită de piaţă este aceea că nu există un model perfect, predefinit pentru evoluţia unei pieţe, fie ea şi specializată, cum este cazul nostru. Este extrem de dificil de făcut previziuni, cu toate că şi acum, după ce economia mondială a trecut prin momente delicate (care încă nu se poate spune că au fost depăşite), multe companii de consultanţă şi agenţii de toate tipurile şi mărimile continuă să îşi facă cunoscute estimările pentru o piaţă sau alta.

Experienţa oricărui investitor sau trader îi cere acestuia cel puţin două lucruri: să fie informat şi să nu îşi lase toate „ouăle“ într-un singur coş. Dar să ne întoarcem la „ouăle“ noastre şi să facem o scurtă trecere în revistă a factorilor care influenţează evoluţia preţurilor pe piaţa metalelor primare.

Evoluţia principalilor indici bursieri. DAX, Dow Jones, FTSE, NASDAC, Nikkei, S&P... sunt doar instrumente de lucru, indicatori utilizaţi pentru evaluarea evoluţiei fondurilor de investiţii. Pentru cei care nu cunosc mecanismele de tranzacţionare ale acţiunilor nu au o relevanţă deosebită, dar pot indica dacă unul dintre producătorii importanţi este „pe val“. Un indice favorabil poate arăta o evoluţie pozitivă a producătorului, cu şanse de dividende pentru investitori, dar şi cu şanse pozitive de evoluţie a preţurilor metalului tranzacţionat. Ca exerciţiu, se poate urmări evoluţia preţului acţiunilor producătorilor Xstrata, Norilsk sau Rio Tinto, suprapusă pe evoluţia preţului metalului primar produs. Concluziile sunt edificatoare, de cele mai multe ori.

Nivelul stocurilor existente are o influenţă majoră asupra evoluţiei preţurilor, atunci când este comparat cu consumul mediu. Este de fapt factorul principal care afectează raportul cerere-ofertă pe piaţă. Toţi consultanţii apreciază evoluţiile viitoare prin consumul în unitatea de timp a stocurilor, în raport cu producţia efectivă realizată de principalele companii miniere.

Pentru o apreciere corectă a acestui indicator este necesară însă o temeinică informare, sursele cele mai bune de informare fiind comunicatele oficiale ale producătorilor, dar şi ale burselor de la Londra şi din Shanghai. În ceea ce priveşte consumul mediu, trebuie studiate comunicatele organismelor naţionale de statistică, ale asociaţiilor internaţionale de ramură (de exemplu ale producătorilor de automobile) sau ale producătorilor (de ex. International Copper Study Group).

Aici este însă necesară, cu adevărat, o informare adecvată, datorită multitudinii factorilor care pot influenţa producţia companiilor miniere şi, implicit, nivelul stocurilor, dar şi al preţurilor de tranzacţionare. Să facem o scurtă enumerare a lor.

Activitatea propriuzisă a companiilor: capacitatea operaţională; investiţii planificate/în curs/stopate; modificări ale capitalului; adoptarea unei noi tehnologii; schimbarea acţionariatului şi/sau a managementului; absorbţii şi preluări; prospecţiuni şi diversificarea portofoliului etc.

Mediul în care operează companiile: legislaţia în vigoare în ţara de operare; specificul pieţei muncii; nivelul de fiscalitate; tarife vamale şi reglementări internaţionale în comerţul cu materii prime; legislaţia privind protecţia mediului; infrastructura şi asigurarea surselor de energie etc.

Mediul de business: constituirea de stocuri; încheierea unor contracte strategice; comenzi cu volum mare; încheierea unor acorduri; respectarea concurenţei etc.

Situaţii neprevăzute care afectează producţia: pene în alimentarea cu energie; acţiuni greviste ale personalului; naţionalizări; catastrofe naturale etc.

Variaţia cursului de schimb al monedelor de referinţă poate determina, la volume mari de producţie, modificarea preţului de producţie şi desfacere şi, implicit, răspunsul investitorilor relativ la luarea deciziilor de tranzacţionare sau de constituire a stocurilor.

Marian Jianu