Societatea ECOREC a investit 3,5 milioane de euro în cea mai mare stație de sortare a deșeurilor menajere din România - Afaceri & Finanţări | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Afaceri & Finanţări

Societatea ECOREC a investit 3,5 milioane de euro în cea mai mare stație de sortare a deșeurilor menajere din România

10 August 2018 - 01:46 PM Afaceri & Finanţări

Investiţie ECORECÎn condițiile în care Bucureștiul, ca și alte orașe mari din România, nu are un sistem de colectare selectivă a deșeurilor, stațiile de sortare rămân singura soluție viabilă pentru reducerea cantităților de deșeuri depozitate și pentru recuperarea unei părți din materialele reciclabile. Cea mai mare stație de sortare din România este a unei societăți private și funcționează în București în cadrul depozitului de deșeuri municipale Glina, administrat de societatea ECOREC. Investiția făcută de operatorul depozitului numai în această linie de sortare se ridică la aproximativ 3,5 milioane de euro.
 Matei Dumitru

Depozitul Glina este cel mai mare depozit de deșeuri din România și singurul unde toate deșeurile colectate și transportate de operatorii de salubritate sunt sortate înainte de depozitare. Aici ajung în fiecare zi mari cantități de deșeuri menajere amestecate cu deșeuri reciclabile din București, Popești-Leordeni și din alte localități, deșeuri care intră în două instalații de sortare cu o capacitate totală de 70 tone deșeuri pe oră. Principalele materiale selectate sunt hârtia și cartonul, plasticul sub diverse forme, feroasele și neferoasele, materiale care sunt ulterior valorificate.

Procesul este oarecum simplu. Deșeurile sunt descărcate din autospecialele de salubritate pe o platformă betonată cu o suprafață de 3170 metri pătrați, amplasată în exteriorul halei de sortare, unde se face extracția deșeurilor care ar afecta buna funcționare a stației de sortare dacă ar intra pe același flux cu celelalte deșeuri. Doi oameni scot din maldărele de gunoaie bucățile de beton, de ceramică, cărămizile, bucățile de gips carton sau de tablă și le depun într-un container special.

Investiţie ECORECDeșeurile rămase sunt trecute prin două instalații de desfacere a sacilor menajeri și de aici în două ciururi rotative cu diametrul de 3 metri și lungimea de 9 metri și cu turație variabilă cuprinsă între 11 și 16 rotații pe minut. Aceste ciururi sunt prevăzute cu găuri de 70 mm în prima jumătate și de 280 mm în a doua jumătate. În prima parte a ciururilor este extrasă fracția organică, ce reprezintă aproximativ 55% din totalul greutății deșeurilor mixte și care ajunge pe un sistem de benzi transportoare la o boxă specială, de unde este încărcată și transportată în zonele de depozitare. În partea prevăzută cu găuri de 280 mm este extrasă fracția reciclabilă, compusă din sticle de PET, doze de aluminiu, recipiente pentru detergenți și parfumuri, cutii de mase plastice și alte deșeuri care nu mai conțin fracții organice.

Deșeurile reciclabile selectate prin cei doi tamburi rotativi ajung printr-un sistem complex de benzi transportoare în cele două cabine de sortare unde sunt selectate manual de către angajații care extrag separat pe categorii deșeurile reciclabile și le depun în gurile de sortare, de unde ajung în boxe cu o capacitate de 22 mc. Fracția de deșeuri mai mare de 280 mm care nu trece prin ciururi intră pe o bandă colectoare și de aici pe o altă bandă de sortare. Această fracție este compusă din bucăți mari de carton sau folie, navete, găleți de plastic ș.a.

Deșeurile neconforme și deșeurile de dimensiuni mari care nu sunt reciclabile sunt extrase de pe bandă și aruncate prin gurile de sortare în boxele situate la etajul inferior. În continuare sunt extrase de pe bandă deșeurile reciclabile pe tipuri de materiale care și ele ajung în alte guri de selectare și pe niște benzi tip buncăr. De aici deșeurile intră într-o presă de balotat de 75 tone forță cu o capacitate de procesare de 220 metri cubi pe oră. Timpul de procesare necesar pentru fiecare balot cu dimensiunile de 800 x 1100 mm este de aproximativ 15 secunde.

Baloții din materiale sortate în vederea reciclării sunt apoi depozitați în funcție de natura materialelor pe platforma betonată cu suprafața de 1951 mp sau în zona acoperită cu suprafața de 381 mp. Ulterior aceste deșeuri vor fi preluate de firmele care urmează să utilizeze aceste materiale ca materie primă în scopul obținerii de noi produse.

Așa numitul „refuz“, deșeul rezultat din sortare care este un amestec de deșeuri nedefinite dar care nu conține materie organică, ajunge pe benzi transportoare în presa de balotat de unde este livrat fabricilor de ciment care îl folosesc drept combustibil alternativ.

Din anul 2018 deșeurile biodegradabile rezultate în urma sortării vor intra în instalații speciale de compostare pe care societatea ECOREC urmează să le achiziționeze.

Scurt istoric al depozitului Glina

Depozitul de deșeuri „Ochiul Boului“ Glina a fost înființat în urmă cu mai bine de 50 de ani pe amplasamentul bălții Ochiul Boului de pe raza comunei Popești-Leordeni.

Prima atestare a zonei ca „groapă pentru depozitarea gunoaielor menajere“ a apărut în anul 1967 în „Studiul posibilităților de depozitare a gunoaielor menajere din orașul București nr. 200/30.01.1967“. Zona aparținea raionului 60 și era descrisă ca fiind formată din două gropi situate pe malul de sud al bălţii, la care accesul se făcea prin satul Popești-Leordeni, pe un drum de acces amenajat pe aproximativ 300 de metri.

În 26 octombrie 1982, Consiliul Popular al Municipiului București, prin decizia nr. 2009/26.10.1982, lua act de aprobarea compartimentelor de specialitate și hotăra ca amplasamentul „Ochiul Boului“ să fie utilizat de Întreprinderea de Salubritate București (ISB) pentru depozitarea gunoiului menajer, de Întreprinderea Metroul București, Centrala de Construcții Montaj București (CCMB) și Întreprinderea Electrocentrale București pentru depozitarea pământului și molozului rezultat din săpăturile executate de diverse întreprinderi și unități industriale.

Investiţie ECOREC

În anul 1990 Primăria Municipiului București a aprobat decizia nr. 150/08.03.1990 prin care se stabilea calitatea de administrator unic al Întreprinderii de Salubritate București pentru amplasamentele de depozitare a gunoiului menajer și a pământului și molozului, printre care și amplasamentul „Ochiul Boului“.

În anul 1997, după înființarea județului Ilfov, a avut loc transferul depozitului de deșeuri Glina din proprietatea PMB la Primăria Popești-Leordeni, iar în anul 1999, prin hotărârea Consiliului Popești-Leordeni s-a atestat în inventarul propriu suprafața de 94,5 ha cu destinația „groapă de gunoi Ochiul Boului (rampa Glina)“.

În anul 2000 a fost aprobat Planul Urbanistic General (PUG) al localității Popești-Leordeni, al cărui regulament de aplicare prevede că autorizarea construcțiilor se face cu respectarea zonificării funcționale. Construcțiile și amenajările cu alte destinații incluse într-o zonă cu funcțiune dominantă trebuie să fie compatibilă cu aceasta, să se evite disfuncționalitățile și să se urmărească integrarea în structura stabilită de PUG. Astfel, PUG stabilea UTR9, zona depozitului cu funcțiune predominantă de „groapă de gunoi“ față de care trebuia respectată distanța de aproximativ 1000 de metri în vederea autorizării amplasării unor construcții de locuințe, făcând trimitere la prevederile OMS nr. 981/1994 care menționează la articolul 11 că „zonele de protecție sanitară“ pot fi exploatate cel mult agricol și doar în condiții speciale.

Exploatarea depozitului

Între anii 1967 și 1997 depozitul a fost operat necontrolat de către ISB și RASUB, iar eliminarea deșeurilor a fost realizată în limita a 37 de hectare din terenul alocat. În anul 2001 depozitul a fost preluat în exploatare de SC ECOREC SA și s-a început programul de conformare pentru cele 37 ha exploatate neconform. Între 2001 și 2006 au fost executate lucrările de conformare aprobate de IPM Ilfov, iar depozitul neconform a fost izolat prin îndiguire de restul amplasamentului, s-au efectuat lucrări de nivelare și compactare a deșeurilor depozitate necontrolat în perioada 1967-2000 și s-a realizat acoperirea cu un strat de sol care a fost înierbat după stabilizarea amplasamentului.

Investiţie ECOREC

În paralel cu implementarea programului de conformare pentru depozitul vechi, SC ECOREC SA a construit prima celulă conformă (ecologică) din cadrul noului depozit. Celula are o suprafață de 2,3 ha din aria de extindere și dispune de un sistem de impermeabilizare mixtă (strat de argilă, strat sintetic PEHD de 2 mm, strat sintetic de protecție) și de un sistem de colectare și evacuare a levigatului din corpul celulei. În aceeași perioadă, pe amplasamentul depozitului a fost pusă în funcțiune o stație de tratare mecanobiologică a levigatului pentru celula nr. 1.

În perioada 2003 - 2018 depozitul a fost extins prin celula nr. 2, cu o suprafață de 18 hectare, construită prin secțiuni cu suprafețe cuprinse între 1 și 3 hectare și care respectă cerințele impuse de normativul tehnic pentru depozitarea deșeurilor. Ca și celula nr. 1, aceasta dispune de un sistem de impermeabilizare mixt la construcția primelor 4 secțiuni, iar restul secțiunilor dispun de un sistem de impermeabilizare complet sintetic prin utilizarea unui strat dublu de impermeabilizare din bentofix și membrane de impermeabilizare PEHD.

În anul 2005 au fost demarate lucrările de construcție a unei instalații de sortare a deșeurilor care avea o capacitate de sortare de 18 tone pe oră și dispunea de două linii de procesare. Ulterior, instalația a fost extinsă prin adăugarea la fluxul tehnologic a unui tocător de deșeuri și a unei prese de 200 tone forță de presare, care a făcut posibilă recuperarea atât a materialului reciclabil, cât și a materialului cu potențial de valorificare prin ardere cu recuperare de energie.

Investiţie ECOREC

În anul 2017 instalația de sortare a fost extinsă la o capacitate de 70 tone pe oră, iar astfel se poate procesa întreaga cantitate de deșeuri municipale care ajunge pe amplasamentul depozitului.

În anul 2006 a fost instalată pe amplasament o stație de tratare a levigatului prin osmoză inversă, cu o capacitate de tratare de 72 metri cubi pe zi, care a crescut eficiența și capacitatea de tratare a levigatului.

În anul 2015 instalația a fost extinsă cu un nou modul cu o capacitate de tratare de 200 metri cubi pe zi. În urma procesului de tratare, apa rezultată se încadrează în limitele impuse de NTPA 002/2005 și este evacuată prin canalizarea municipală către SEAU Glina. În perioada 2006 - 2017 prin instalațiile de tratare a levigatului a fost procesat un volum de aproximativ 450.000 metri cubi de levigat.

În 2007 pe suprafața depozitului vechi au fost realizate 126 de foraje de captare activă a biogazului. În același an, acestea au fost conectate printr-un sistem de colectare la o instalație de tratare la temperaturi înalte (peste 1000°C). Capacitatea de tratare a instalației este de 2000 metri cubi pe oră și până în prezent a fost tratat un volum de aproximativ 4,5 milioane metri cubi de biogaz.

Investiţie ECOREC

Începând cu anul 2010, pe măsură ce se închideau celulele de depozitare, sistemul de captare a biogazului a fost extins cu 46 de puțuri pe suprafața celulelor 1 și 2, iar sistemul de captare a biogazului de pe suprafața depozitului vechi a fost deconectat de la sistemul de ardere din cauza conținutului slab de gaz.

Perdea vegetalăÎn anul 2016 a fost realizată o perdea vegetală de protecție, formată din 20.000 de puieți de salcâmi, pe o suprafață de aproximativ 10 hectare dispusă pe zona de aliniament din partea de sud-vest a depozitului. Perdeaua vegetală a fost amplasată și realizată în baza proiectului întocmit de Asociația Urbaniștilor și Peisagiștilor din România. Acesta prevede ca implementarea perdelei forestiere să se realizeze gradual, în mai multe etape derulate pe parcursul a patru ani, astfel încât rata de împădurire să fie optimă. În primul an a fost realizată etapa de refacere teritorială a zonelor afectate de depozitări istorice necontrolate și plantarea tuturor arbuștilor, urmând ca în următorii trei ani zona să fie monitorizată și susținută prin intervenții de completare cu material vegetal, dacă va fi nevoie.

Zona aleasă pentru amplasare este zona depozitului unde s-au depozitat materiale din demolări în urma cutremurului din 1977 și care pentru implementarea acestui proiect a presupus realizarea unor lucrări de remodelare și realizarea artificială a unui strat de sol vegetal pentru a se putea asigura mediul de prindere a arborilor.

Rata de prindere a materialului pomicol plantat în prima fază a proiectului este estimată la 60% din numărul de arbori plantați, aceasta fiind în marja normală, anunțată de proiectant. Până în anul 2020 se va interveni anual pentru întregirea perdelei vegetale prin plantări suplimentare. În anul 2018 proiectul de împădurire a fost continuat prin plantarea a 18.000 puieți de salcâm. 



Alte articole in rubrica Afaceri & Finanţări