Eugen Teodorovici: „În România se face şcoală pe bani mulţi pentru persoane care nu au ce căuta în corpul funcţionarilor publici“ - Afaceri & Finanţări | Ecologic

Afaceri & Finanţări

Eugen Teodorovici: „În România se face şcoală pe bani mulţi pentru persoane care nu au ce căuta în corpul funcţionarilor publici“

06 November 2012 - 12:21 PM Afaceri & Finanţări

Fondurile europene au constituit pentru guvernanții noștri, cel puțin declarativ, un obiectiv prioritar. Cine au fost cei numiți să conducă structurile care se ocupau cu accesarea acestor fonduri este o cu totul altă poveste, fiindcă criteriile care au stat la baza numirilor lor au fost, de cele mai multe ori, slugărnicia și servilismul și nu competența profesională sau capacitatea de asumare a răspunderii. Am încercat să aflăm cum ar putea România să schimbe această stare de lucruri de la Eugen Teodorovici, consilierul de stat al prim-ministrului Victor Ponta pe problematica accesării fondurilor europene.

ecologic: Funcția pe care o ocupați implică o mare răspundere, în condițiile în care fondurile europene sunt acum în pericol de a se pierde. Ce vă recomandă pentru această funcție?

Eugen Teodorovici, consilier de stat în Aparatul propriu de lucru al primului ministru: Am fost secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice din luna noiembrie 2007 până în luna ianuarie 2009, când mi s-a cerut să plec din cauză că am candidat la Senat, din partea Partidului Naţional Liberal, filiala Vrancea. Nu mi s-a reproşat nimic din punct de vedere profesional decât că am hotărât să fac acest pas. Mai departe am plecat la Curtea de Conturi a României - Autoritatea de Audit, structura care auditează fondurile europene. Acolo am lucrat până în luna mai 2012, după care am fost numit pe postul de consilier de stat în Aparatul propriu de lucru al primului ministru Victor Ponta, pe problematica fondurilor europene.

De când România a început să fie beneficiară de fonduri europene, m-am ocupat de acest segment, am fost implicat în acest subiect. Din anul 1991 sunt în administrația publică centrală şi de atunci mă ocup de problematica relaţiilor cu Uniunea Europeană, de fondurile europene. De asemenea, am coordonat la nivel naţional în anul 2008, ca secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, toate fondurile europene şi pot să spun, din punctul meu de vedere, că orice problemă pe acest subiect are şi o soluţie.

ecologic: Situația actuală nu este una tocmai fericită, în condițiile în care se vorbește de pierderea acestor fonduri. Cum s-a ajuns aici?

Eugen Teodorovici, consilier de stat în Aparatul propriu de lucru al primului ministru: În ceea ce priveşte fondurile europene, bugetul pe care România îl are alocat din fondurile structurale si de coeziune, pentru perioada 2007 - 2013, este de aproximativ 20 de miliarde de euro, această sumă trebuind să fie cheltuită până la sfârșitul anului 2015.

Ceea ce noi nu am înţeles foarte bine este că am fi putut utiliza aceaste fonduri încă din prima zi de după aderarea României la Uniunea Europeană, bineînţeles dacă depuneam Comisiei Europene documente justificative în acest sens. Important acum este să aducem cât mai repede aceste fonduri în economia românească. Prima dată finanţările au fost suspendate în anul 2011, după care la finalul lui decembrie 2011 fondurile au fost deblocate cu anumite condiţii. În primul rând au fost stabilite nişte corecții financiare orizontale specifice fiecărui program operațional. POS-ul de Mediu a avut 25% corecţie financiară aplicată la sursă, adică 25% pentru fiecare cerere de rambursare aplicată înainte de transmiterea acestor documente Comisiei Europene. Aceasta era o condiţie pentru ca cei de la Comisia Europeană să fie siguri că în cazul în care apărea ceva, să aibă de unde să îşi recupereze sumele respective.

A doua condiţie a fost ca în primele șase luni ale acestui an să se rezolve deficiențele pe care Comisia Europeană le-a identificat. Dar din păcate acest lucru nu a putut fi realizat, fiind identificate foarte multe probleme aferente perioadei 2009 - 2011. De ce această perioadă? Pentru că în perioada 2007 şi 2008 doar se depuneau proiectele și nu începuse încă evaluarea, selecția și plățile în cadrul proiectelor.

Pentru că nu am soluționat aceste deficiențe până la sfârșitul lunii iunie 2011, Comisia a întrerupt pe data de 1 iulie a.c. rambursările aferente programelor operaționale cu probleme. Acum suntem în discuţii intense cu partea comunitară pentru a se debloca pe cât posibil finanţările. România are, ca obiectiv principal, până la final de an şi aici mă refer la modul general, evitarea dezangajării automate a fondurilor neutilizate până la sfârșitului anului 2012, adică ceea ce ne-am propus ca alocare financiară să fie cheltuită până la sfârşitul anului 2012, altfel diferenţa se va pierde în mod automat.

Al doilea obiectiv este ca până la finalul lui 2012 să deblocăm aceste plăţi către România, pentru că altfel aceste sume vor intra pe deficit bugetar, putând crea astfel dificultăți în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional. Dintre programele operaționale, cele mai mari şanse de deblocare le au POSDRU, pentru care Comisia Europeană va efectua o misiune de audit în cursul lunii noiembrie a.c., și Programul Operațional Sectorial Mediu, pentru care Ministerul Mediului și Pădurilor a elaborat un plan de măsuri pentru soluționarea defi- ciențelor.

ecologic: Cum vor fi asigurate resursele financiare pentru perioada în care nu se fac plăți?

Eugen Teodorovici, consilier de stat în Aparatul propriu de lucru al primului ministru: Referitor la asigurarea resurselor financiare, pentru perioada în care plățile sunt întrerupte, România şi-a asumat angajamentul că, în astfel de situaţii, Guvernul va identifica resursele financiare necesare continuării proiectelor cu finanțare europeană. Un alt argument, în acest sens, este acela că plățile aferente contractelor cu finanțare europeană trebuie continuate, astfel încât, odată cu ridicarea suspendării plăților, să putem transmite Comisiei Europene facturile spre rambursare. Mai mult, în cazul Programului Operațional Sectorial de Mediu, există obligații de conformare asumate de România faţă de Uniunea Europeană în domenii precum apa, deșeurile, nerespectarea termenelor asumate ducând la aplicarea de sancțiuni financiare importante.

ecologic: Anul acesta a fost un an secetos. Lipsa alimentărilor cu apă, mai ales în zona rurală, a devenit mai actuală ca niciodată. Cum vedeți dumneavoastră această problemă?

Eugen Teodorovici, consilier de stat în Aparatul propriu de lucru al primului ministru: Într-adevăr, în mod normal principalul obiectiv pentru populaţie ar trebui să fie alimentarea cu apă, fiindcă toți oamenii ar trebuie să beneficieze de o sursă de apă la standarde europene. Este însă la fel de adevărat că acest tip de lucrări nu prea se vede.

Acesta ar fi obiectivul numărul unu pentru noi, chiar dacă de exemplu un primar nu ar fi interesat să facă astfel de investiţii, pentru că acestea nu sunt atât de „vizibile“ pentru electorat. Factorii de decizie locali trebuie însă făcuți să înţeleagă faptul că nerespectarea angajamentelor asumate de România față de Uniunea Europeană în domeniul mediului nu este neapărat vina Guvernului, amenzile venite de la Uniunea Europeană plătindu-se în prima instanță din bugetul de stat, dar mai departe, toate amenzile urmând să fie imputate acelor comunităţi locale care nu au finanțat cu precădere acest tip de proiecte (alimentări cu apă și canalizare, gropi de gunoi etc.).

teodorovici2

(foto: Agerpres)

Penalitățile pentru aceste neconformări pot fi foarte mari (pot ajunge chiar și până la câteva sute de mii de euro zilnic), de aceea este mult mai bine să se investească atunci când trebuie, decât să fim obligaţi să plătim astfel de sume. Este adevărat că timpul rămas până în anul 2015 este destul de scurt pentru a ajunge la un nivel cât mai înalt de absorbţie a fondurilor europene. Acest lucru nu este imposibil, chiar dacă se spune că sunt optimist, am spus foarte clar şi având şi experienţa Programului ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), un instrument financiar de pre-aderare și un precursor al Fondului de Coeziune, care a ajuns azi la aproximativ 95% absorbţie.

Este adevărat, cu mulți ani de întârziere, dar echipa care gestiona Programul ISPA nu avea experienţa pe care noi o avem acum pentru implementarea POS Mediu. Deci cu siguranţă se poate ajunge la finalul anului 2015 undeva la peste 80% absorbţie pentru POS Mediu.

teodorovici3

ecologic: Cum poate sprijini Guvernul implementarea proiectelor?

Eugen Teodorovici, consilier de stat în Aparatul propriu de lucru al primului ministru: Dorinţa noastră este ca începând cu luna ianuarie 2013, lucrurile să fie cu mult simplificate, atenţia să fie acordată mai mult către contract și implementarea acestuia, astfel încât să se creeze un mediu cât mai facil pentru cei care implementează, plăţile trebuie să fie făcute foarte repede, pentru a asigura agentului economic cash flow-ul necesar derulării contractului în bune condiţii și în termenul stabilit.

Din punctul meu de vedere, având și experiența pe fondurile europene cu pauza între 2009 - 2011, timp în care am activat ca auditor în cadrul Autorității de Audit, spre deosebire de colegii din administrația publică, sunt poate sigurul care, atunci când susține un lucru, o idee sau o soluție, are și „legimitatea“ necesară (implicat fiind în foarte mare măsură în crearea sistemului, dar și în auditarea acestuia). Știu, prin urmare, care sunt problemele şi care ar putea fi soluţiile potrivite pentru accelerarea implementării proiectelor cu finanțare europeană și realizarea unui grad de absorbție cât mai ridicat până în anul 2015.

ecologic: A apărut nevoia renunțării la o serie de proiecte din POS Mediu?

Eugen Teodorovici, consilier de stat în Aparatul propriu de lucru al primului ministru: Nu s-a renunţat la anumite proiecte pe POS Mediu, iar noi suntem acum pe punctul de a finaliza o analiză pe fiecare program operațional în parte şi dacă vom găsi proiecte care efectiv nu au început sau dacă nu se mai justifică să fie finanţate, acestea vor fi anulate, iar finanţarea va fi reorientată către alte proiecte care în mod real vor avea un impact pozitiv asupra economiei şi pentru fiecare sector în parte. Este adevărat că noi nu trebuie să investim doar de dragul de a investi, pentru că astfel vom avea situaţii ca în Ungaria sau Portugalia, unde absorbţia a fost la un nivel destul de ridicat, dar au fost proiecte care nu au avut o valoare adăugată în economie.

teodorovici4

(foto: Agerpres)

ecologic: Poate fi Polonia un exemplu de urmat pentru România?

Eugen Teodorovici, consilier de stat în Aparatul propriu de lucru al primului ministru: Am fost în Polonia pentru a mă convinge că lucrurile stau aşa cum credeam noi şi nu cum mai auzeam prin alte părţi. Şi este adevărat aşa cum am mai spus, una dintre diferenţele dintre noi şi Polonia este pragmatismul. Polonia a fost mult mai pragmatică în multe situaţii, inclusiv în a-şi asuma poate ca Stat, sau ca Guvern, la un anumit moment chiar şi o corecţie financiară. Pentru că şi Comisia Europeană recomandă acest lucru, ca stat trebuie să îţi asumi anumite corecţii financiare, anumite acţiuni care trebuie făcute. Sunt anumite acţiuni care trebuie făcute la un anumit moment pentru că acestea vor aduce de la sine o grăbire a implementarii unor proiecte, chiar dacă se vine după o perioadă de timp cu o corecţie financiară, acele proiecte sunt finalizate şi astfel acestea vor produce efecte pozitive în economie.

Din păcate în România, luarea și asumarea răspunderii deciziilor reprezintă una dintre principalele probleme ale administraţiei publice centrale și locale.

România trebuie să înveţe să numească în poziţii cheie persoane care nu au teama de a-şi asuma anumite decizii, o anumita răspundere, bineînţeles cu respectarea prevederilor legale. De foarte multe ori lipsa de acţiune este mult mai periculoasă şi cu efecte negative mai mari decât acţiunea în sine. Când România va înțelege acest aspect, viteza de lucru va fi mult mai mare. Faptul că se stă şi nu se face nimic, este cu mult mai dăunător.

teodorovici5

(foto: Agerpres)

Unul dintre principalele motive pentru care România va trebui să plătească corecţii financiare însemnate este acela al achizițiilor publice, subiect pentru care sunt întrerupte și plățile pentru programele operaționale. România a avut o structură centrală care din păcate până la finalul anului 2011 a acţionat parcă împotriva statului român, pentru că cea mai mare parte a acestor corecţii financiare au fost aplicate de Comisia Europeană pentru încălcări ale legislației europene în domeniul achiziților publice de către Autoritățile Contractante, încălcări care, din păcate, au avut „acceptul“ acestei entități centrale. Adică beneficiarii au avut din partea ANRMAP-ului (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) un accept, o aprobare, deci un act oficial în baza căruia aceștia au acționat. Aşadar, beneficiarul final (consiliul local sau consiliul judeţean) nu este vinovat de aceste corecţii financiare, acestea trebuind să fie suportate de către Guvernul României în prima instanță și recuperate de la cei care se fac vinovați de acest lucru.

Astfel, așa cum am menționat, este foarte important să învăţăm ca, în poziţiile cheie, cei numiți trebuie să fie specialiști, să aibă competenţa necesară şi să îşi asume răspunderea pentru acțiunile întreprinse. Aici este o altă problemă a noastră, cine greşeşte nu răspunde deloc şi, din păcate, în final, plătesc tot contribuabilii.

teodorovici6

ecologic: Nu pot să nu vă întreb. Au fost deturnați bani europeni? Sau altfel spus s-a furat din aceste fonduri?

Eugen Teodorovici, consilier de stat în Aparatul propriu de lucru al primului ministru: Nu pot să contest că nu au fost şi astfel de cazuri. Acest lucru se întâmplă în orice ţară europeană. Ideea este ca sistemul pus în practică să prevină, şi acolo unde se întâmplă aceste lucruri să le detecteze şi să fie luate măsuri radicale până la retragerea finanţării europene şi inclusiv să se aplice penalităţi.

Trebuie să învăţăm să avem o abordare foarte deschisă, dar cu reguli stricte şi clare: când cineva a greşit, trebuie să şi plătească.

ecologic: În România, spre deosebire de alte țări, firmele care câștigă constant licitațiile pe fonduri europene sunt cele străine. Firme care apoi sucontractează lucrările firmelor românești. Cât de normală este o astfel de practică?

Eugen Teodorovici, consilier de stat în Aparatul propriu de lucru al primului ministru: Noi suntem acum parte a pieţei unice, nu putem să avem preferinţe pentru firmele naţionale. Este clar că piaţa este deschisă pentru toată lumea. Este adevărat că vin în special firme mari, pentru că sunt foarte multe și dificile condiţii şi nu sunt foarte multe firme româneşti care să corespundă acestor cerinţe. Sunt şi câteva firme româneşti care vin şi obţin implementarea contractelor, făcând acest lucru, de multe ori, chiar mai bine decât firmele străine, dar este adevărat că în mare parte licitaţiile sunt câştigate de către firmele străine, individual sau de multe ori în parteneriat cu firme româneşti. Acestea vin în asociere cu firmele străine, câștigând astfel experiența necesară pentru ca în viitor să participe direct în cadrul procedurilor de atribuire, atât în România, cât și în alte țări.

ecologic: La ce post vă gândiţi după alegeri?

Eugen Teodorovici, consilier de stat în Aparatul propriu de lucru al primului ministru: Mă gândesc la o poziţie care să îmi ofere posibilitatea de a aplica ceea ce am învăţat în cei peste 20 de ani de administraţie publică centrală. Cei care mă cunosc mă percep ca o persoană mai dură, care nu acceptă sub nicio formă incompetența și prostia în general, și în administrație în mod special. De multe ori, atunci când la o soluție propusă pentru rezolvarea unei probleme, participanții la reuniune încep să aducă tot felul de motive pentru a demonstra cum nu se poate soluționa problema respectivă și solicit un argument legal în acest sens, desigur, ușor, ușor, toate aceste piedici încep să dispară. Încă, din păcate, în administraţia publică din România se face şcoală pe bani mulţi pentru persoane care nu au ce căuta în corpul funcționarilor publici. România mai are de făcut câţiva paşi pentru a putea avea o administraţie publică profesionistă, dar cu siguranță, atingerea acestui obiectiv va mai dura. Când funcționarii publici, și nu numai ei, vor învăţa să trateze cu respectul cuvenit atât instituția în cadrul căreia își desfăşoară activitatea, cât și banul public, abia atunci lucrurile se vor schimba cu adevărat în România. Eu am destui ani petrecuți în această manieră în administraţia publică şi am un deosebit respect şi mare răspundere faţă de poziția pe care o ocup şi nu am avut niciodată acea atitudine umilă în faţa funcţiei.

ecologic



Alte articole in rubrica Afaceri & Finanţări