Cerința de apă în România a scăzut la 7,48 miliarde de mc, mai puțin de jumătate față de anul 1990 - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Cerința de apă în România a scăzut la 7,48 miliarde de mc, mai puțin de jumătate față de anul 1990

08 April 2014 - 01:31 PM Dezvoltare durabilă

Ziua Mondială a Apei a fost celebrată la sediul AGIRAdministraţia Naţională „Apele Române“ a celebrat Ziua Mondială a Apei, la sediul AGIR (Asociația Inginerilor din România). Evenimentul a reunit oameni de știință, ingineri, profesori din domeniul hidrotehnic, specialiști din domeniul gospodăririi apelor și al hidroenergiei, precum și reprezentanți ai instituțiilor co-interesate.

La eveniment au participat cei doi miniștri de resort, Doina Pană, ministru delegat Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură și Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice. Acest eveniment a avut ca scop readucerea în atenția tuturor cetăţenilor a importanţei deosebite pe care o are apa în existenţa, conservarea şi dezvoltarea tuturor organismelor vii.

Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice a subliniat necesitatea implicării comune a celor două ministere de resort, la nivel decizional, atât la nivelul gospodăririi apelor, cât și la nivelul schimbărilor climatice. „Construcția microhidrocentralelor ar trebui continuată în parametrii de dezvoltare durabilă. Este bine să regândim modul de abordare, în aşa fel încât resursa energetică care se poate extrage din resursa de apă să fie o soluție pozitivă și prietenoasă pentru mediu. Este bine că legislația referitoare la certificate verzi s-a modificat și este bine că ne poate da un răgaz“, a declarat Attila Korodi.

Attila Korodi, ministrul MMSC

Ministrul Mediului a apreciat că ANAR este cel mai bun beneficiar al fondurilor europene în ceea ce privește managementul inundațiilor. Potrivit acestuia, a fost rezervat un buget consistent pentru tranșa următoare prin AXA 5 POS MEDIU, fonduri structurale pentru managementul eroziunii costiere și managementul inundațiilor.

„Una din soluţiile care şi-a dovedit eficienţa din punct de vedere tehnic şi financiar este realizarea unor noi acumulări complexe prin care să se facă  regularizarea volumelor de apă între anii cu exces şi cei cu deficit de precipitaţii şi totodată să poate fi valorificat potenţialul energetic al apelor acumulate. Pentru realizarea unui management integrat, cooperarea între diferitele sectoare este esenţială pentru o dezvoltare adecvată a resurselor de apă. În cadrul acestei cooperări, trebuie să se aibă în vedere şi elemente de perspectivă cum sunt serviciile ecosistemelor acvatice, distribuţia beneficiilor apei, costuri şi riscuri.  Din punctul nostru de vedere, aceste analize trebuie să se regăsească în Planul de management elaborat în conformitate cu Directiva Cadru pentru Apă. Această cooperare este cu atât mai necesară, cu cât cele mai importante acumulări din ţara noastră sunt acumulări complexe, care, pe lângă energie, au un rol de apărare împotriva inundaţiilor, asigură apa pentru irigaţii şi, nu în ultimul rând, asigură alimentarea cu apă a populaţiei“, a declarat Doina Pană, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură.

Vasile Pintilie, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române“,  a precizat că „având în vedere toate aceste aspecte devine evidentă necesitatea identificării unor strategii comune cu implicare în cele două domenii de activitate, atât pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic, cât şi pentru asigurarea atingerii şi menţinerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă. Concluzia este mai mult decât evidentă: apa şi energia au un impact esenţial şi semnificativ în asigurarea calităţii vieţii“.

Anul 2014 abordează o temă de interes global, „Apa şi Energia“, având în vedere că ambele sectoare sunt într-o strânsă conexiune: pentru producerea de energie este folosit potenţialul apei, iar pe de altă parte, aproximativ 8% din producţia de energie mondială este utilizată pentru captarea, tratarea şi transportul apei către diferiţii consumatori. La nivel mondial, cerinţa de apă şi de energie va creşte continuu în mod semnificativ în următoarele decenii, aspect care va conduce la mari provocări şi la exploatare intensivă a resurselor de apă în aproape toate regiunile lumii. Spre deosebire de tendința mondială, conform datelor Administraţiei Naţionale „Apele Române”, cerința de apă a scăzut la 7,48 miliarde mc, reprezentând mai puțin de jumătate față decât se înregistra cerința de apă în anul 1990, respectiv la 20,4 miliarde mc. Începând cu anul 2001, cerinţa de apă s-a redus practic la jumătate, comparativ cu anul 1990. Cea mai dramatică scădere s-a înregistrat în industrie, de la 9,06 miliarde mc la 4,91 miliarde mc de apă, cât a fost în 2013.

Energia asociată cursurilor de apă, reprezintă o parte importantă din resursele mondiale de energie primară. În acest sens, hidroenergia este cea mai importantă sursă de energie regenerabilă utilizată în prezent. Energia generată anual de centralele hidroelectrice atinge 2,1 milioane de GWh, ceea ce reprezintă între 16 şi 18 % din consumul de electricitate mondial.

În România,

• Potenţialul teoretic de scurgere a fost evaluat la 90 TWh/an;

• Potenţialul teoretic liniar (al cursurilor de apă) a fost evaluat la 70 TWh/an;

• Potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil a fost estimat între 32 şi 36 TWh/an;

• Potenţialul hidroenergetic economic amenajabil a fost estimat între 23 şi 30 TWh/an.

Resursele de apă ale României sunt relativ sărace și neuniform distribuite în timp și spațiu. Acestea însumează teoretic circa 134,6 miliarde mc (fiind constituite din apele de suprafață - râuri, lacuri, fluviul Dunărea - și ape subterane), din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice, este de circa 40 miliarde mc. Resursele de apă ocupă un loc important între celelalte resurse naturale, apa fiind cea mai larg răspăndită resursă de pe glob.

Doina Pană, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură

Repartiția resursei de apă în România este neuniformă. Zona montană a-sigură 65% din resursa de apă, în timp ce câmpiile și podișurile joase asigură doar 7% din resursă, ceea ce face ca zone întinse și importante, cum sunt Câmpia Română, Podișul Moldovei, Dobrogea să fie sărace în resurse de apă.

Gradul de amenajare al potenţialul hidroenergetic în ţara noastră este de circa 50% din resursa hidroenergetică a României (luând în considerare anul hidrologic mediu), iar acesta variază pe bazine hidrografice de la circa 30% în bazinul hidrografic Someş la peste 85% în bazinul hidrografic Olt.

Din cauza regimului variabil al resurselor de apă din România, o parte din aceste resurse se scurg în perioadele de viitură, pe când în perioadele secetoase debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mări resursele utilizabile, ANAR ia măsuri de regularizare a debitelor prin lacuri de acumulare care să rețină debitele excendentare în perioadele ploioase, pentru a le face disponibile în perioadele secetoase.

ANAR are în vedere noi propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare - rezervoare de apă - cu scopul de a mări cantitatea de resursa de apă care poate fi utilizată de folosințe, inclusiv capacitățile de stocare a volumelor de apă la viituri. Schemele directoare de amenajare ale bazinelor hidrografice includ lucrările necesare pe termen scurt, mediu şi lung, la care statul român va găsi treptat resursele financiare necesare pentru realizarea acestora.

ecologic



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă