„Aplicarea unui sistem unitar de colectare separată se va face pornind de la realitățile orașului, personalizat, pe fiecare zonă“ - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

„Aplicarea unui sistem unitar de colectare separată se va face pornind de la realitățile orașului, personalizat, pe fiecare zonă“

10 September 2014 - 03:18 PM Dezvoltare durabilă

Bucureștiul este nu numai Capitala României, ci și orașul cu cel mai mare număr de locuitori. Obligațiile care revin României ca țară membră a Uniunii Europene în domeniul gestionării deșeurilor municipale, ținta de reducere a cantităților de deșeuri generate, țintele de colectare separată a deșeurilor, sunt o mare provocare pentru Primăria Municipiului București. Pentru a afla ce face primăria pentru îndeplinirea acestor obligații am vorbit cu Magdalena Iuga, director în cadrul Direcției de Utilități Publice a Capitalei. ecologic

ecologic: Are Primăria Capitalei o strategie de colectare selectivă a deșeurilor municipale?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul Primăriei Municipiului București (PMB): La nivelul Primărie Municipiului București lucrăm la elaborarea strategiei de dezvoltarea a serviciului public de salubrizare, strategie prin care se doreşte să se armonizeze atât prevederile Legii nr. 211, Legea privind gestiunea deșeurilor, cât și prevederile Legii nr. 101, Legea salubrității. Avem priorități în dezvoltarea unui sistem unitar și integrat de colectare separată a deșeurilor în municipiul București, pentru că este binecunoscut faptul că până în prezent nu s-au făcut decât numai programe pilot. Dorim ca odată cu promovarea noii strategii, cu noile forme de organizare a serviciului de salubritate în București, să inițiem și acest program unitar și integrat de colectare separată a deșurilor. Aceasta înseamnă că absolut toți locuitorii, persoane fizice și persoane juridice din orașul acesta vor trebui să colecteze separate deșeurile. Cerința aceasta nu este ceva ce ne dorim doar noi, este o obligație pe care țara noastră și-a asumat-o în momentul în care a aderat la Uniunea Europeană. În primul rând noi vom face o analiză punctuală pe fiecare obiectiv în parte.

Aplicarea unui sistem unitar de colectare separată se va face pornind de la realitățile orașului, personalizat, pe fiecare zonă, pe fiecare locație în parte, pentru că Bucureștiul este un oraș atipic, e Capitala României, dar în același timp este un oraș dezvoltat foarte mult pe verticală, un oraș care duce lipsă de spații generoase libere și atunci noi va trebui să ne adaptăm situației existente. Neavând spații libere foarte multe în jurul blocurilor, va trebui să implementăm soluții gen „din ușă-n ușă“. La asociațiile de locatari din blocurile organizate pe zece etaje, cu multe scări de bloc, cu siguranță că va fi greu să poți să faci la parterul blocului sau în imediata vecinătate a blocului un sistem de colectare separată a deșeurilor. Aici colectarea separată se va face prin distribuirea de saci de plastic inscripționați pe tipuri de deșeuri, în așa fel încât să fie ușor identificabili de către administrația blocului, care le va preda operatorului de salubritate.

Magdalena Iugaecologic: Vorbiți de o strategie unitară. Cum veți reuși să implementați o asemenea strategie în condițiile în care Bucureștiul are în afara Primăriei Capitalei, încă șase primării de sector?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: Sigur că trebuie să colaborăm cu sectoarele. Sectoarele vor fi cele cărora le revine conform noilor prevederi legale dreptul de a face licitațiile pentru delegarea serviciului de salubritate și de a pune în aplicare strategia elaborată la nivelul Municipiului București. Ei sunt primii care pun în aplicare strategia.

Noi lucrăm la această strategie, nu este tocmai ușor, este un document care se elaborează pentru prima dată, este vorba de un document complex, este un document care trebuie interpretat conexat cu alte acte normative, trebuie interpretat împreună cu regulamentul de organizare al serviciului, cu normele de salubritate ale orașului și cu planul de gestionare al deșeurilor. Vorbim de trei acte majore care merg alături de strategie. Nu este ușor de elaborat, dar va fi făcută, iar după ce va fi elaborată, ea va sta 30 de zile în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Municipiului București, unde este posibil să mai comporte unele modificări și revizuiri și abia apoi va fi supusă aprobării Consiliului General.

Colaborarea cu sectoarele trebuie să fie bună, pentru că numai împreună putem să atingem țintele. În cazul în care nu ne atingem aceste ținte, suportăm sancțiuni, sancțiuni care nu sunt tocmai ușoare. Dacă mă gândesc la ținta de reducere a cantității de deșeuri depozitate în depozitele ecologice cu 15%, asta înseamnă că pentru fiecare tonă de gunoi pe care o să o depozităm cu neîndeplinirea acelui procent de 15% suntem penalizați cu 100 de lei pe tonă. Și eu nu cred că își dorește cineva, nici Municipiul București, nici primăriile de sector să plătim sancțiuni. Ținta este în obligația atât a Primăriei Municipiului București, cât și a primăriilor de sector, iar atunci plata se face în raport cu cel care nu a îndeplinit acea țintă. Nici noi și nici sectoarele nu ne dorim să plătim aceste penalități. Și atunci colaborarea trebuie să fie bună, astfel încât la nivelul municipiului să avem imaginea cu ce se întâmplă în tot orașul, pentru că nu pot fi luate măsuri direcționate doar pe un anumit sector. La nivel de municipiu măsurile se iau macro, iar apoi fiecare primărie de sector și le pune în aplicare într-o formă mai dezvoltată sau mai restrânsă, sau își face propriul sistem de aplicare a unor măsuri, este dreptul administrației respective, dar la nivelul municipiului trebuie să existe un set de măsuri, de reglementări unitare care să privească întreg orașul.

Maşină de salubritate în Bucureştiecologic: În afară de societățile de salubrizare, cine ar putea să contribuie activ la atingerea țintelor de colectare separată a deșeurilor municipale?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: O contribuție foarte mare o au organizațiile non-profit, o au ONG-urile, asociațiile profesionale. Conform Legii nr. 211, Municipiul București, de altfel orice unitate administrativ teritorială, are dreptul de a încheia protocoale sau diverse forme de colaborare cu aceste organizații care preiau o parte din responsabilitățile pe care UAT-ul le are pentru îndeplinirea țintelor de colectare separată, de reducere a cantităților de deșeuri, pentru că țintele sunt numeroase, pe deșeuri biodegradabile, pe carton, plastic, sticlă, deșeuri de echipamente electrice și electronice și, nu în ultimul rând, pe acea țintă de reducere de 15%. Ba mai mult, în ultimii ani legislația Uniunii Europene vorbește foarte des de programe de diminuare a cantităților de deșeuri produse, lucru care este destul de greu de realizat ținând cont de faptul că tendința este de creștere a cantităților de deșeuri produse și nu de diminuare. Ca să ajungem la programe de diminuare trebuie să avem un grad mare de conștientizare și responsabilizare a populației acestui oraș. Programele de conștientizare, de informare, de documentare a cetățenilor trebuie să fie complexe. Ele trebuie să înceapă din școli, din ciclul primar, unde este segmentul care are cea mai mare deschidere și unde prind cel mai bine toate informațiile.

ecologic: Dar toate aceste programe de conștientizare, de responsabilizare costă, de unde se vor găsi fonduri pentru ele?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: Noi mizăm mult pe sprijinul Ministerului Mediului, pe cel al Fondului pentru Mediu, mizăm foarte mult și am dezvoltat până acum parteneriate cu diverse asociații profesionale, cu diverse ONG-uri. În continuare îi așteptăm și suntem deschiși la colaborări cu aceste organizații pentru că ne sunt de un real sprijin și folos în activitatea pe care noi o desfășurăm. Vă spuneam că Bucureștiul este atipic nu numai ca și organizare, că este capitală, că nu are spații libere generoase, ci și pentru faptul că Bucureștiul față de alte orașe ale țării este vizitat în medie lunar de aproximativ 500.000 de oameni din afară. Acești 500.000 de vizitatori produc deșeuri, deșeuri care și ele trebuiesc gestionate și care trebuiesc luate în calcul. Avem un obiectiv, nu vreau să spun măreț, dar pot spune un obiectiv major să construim un incinerator pentru deșeurile din București.

ecologic: Știu că se renunțase la un moment dat la această idee. De ce a devenit prioritară acum această investiție, nu mai sunt capacități de depozitare?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: Nu am renunțat niciodată, numai că am tot încercat să găsim finanțare. Municipalitatea are două gropi ecologice, Iridex și Vidra. Sunt gropi ecologice care au autorizații integrate de mediu, care respectă toate cerințele din punct de vedere al protecției mediului.

ecologic: Depozitul de la Glina nu ține de primăria generală?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: Glina nu a fost niciodată a muni-cipalității București. Noi, prin operatorii de salubritate, am depozitat la groapa Glina, dar am plătit pentru depozitare.

Utilaje moderne

ecologic: Și la Iridex nu se plătește?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: Se plătește și la Iridex, se plătește și la Vidra. Dar înainte de a se construi aceste depozite, am depozitat doar la Glina unde s-a plătit pentru depozitare, dar groapa Glina nu a fost a municipalității niciodată. Deocamdată avem capacități de depozitare, dar trebuie să ne aliniem și noi cerințelor unei capitale europene. Bucureștiul e o capitală mare, e o capitală importantă cred eu și atunci nu se poate să nu aibă un sistem modern de procesare a deșeurilor și mai ales un sistem care să răspundă cerințelor de eficiență energetică. Pentru că vrem să le dăm o altă valoare deșeurilor, să facem din deșeu un producător de energie, pentru că dacă le vom incinera vom obține energie electrică și energie termică și vom rezolva astfel niște necesități.

ecologic: Și funcție de aceste două aspecte veți stabili și locația? Să înțeleg că acest incinerator va consuma gaz metan, nu?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: Da, trebuie să stabilim și locația. Obligatoriu va fi în interiorul Bucureștiului pentru a fi eficienți, pentru că nu putem să ne apucăm apoi să dezvoltăm rețele de termoficare pe distanțe foarte lungi din afara Bucureștiului.

Da, va consuma gaz metan, dar în același timp se recuperează energie termică și energie electrică. Vrem să dăm altă valoare deșeului, alta decât cea prin reciclare, să-l transformăm în energie. Energia termică va merge pentru încălzirea unui ansamblu de locuințe, iar energia electrică va fi folosită pentru iluminatul Capitalei.

ecologic: Dacă ne întoarcem la reciclare vă rog să îmi spuneți în ce condiții un operator economic sau o organizație își poate face un centru de colectare a deșeurilor reciclabile în București?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: În primul rând acest centru de colectare trebuie să se facă cu respectarea prevederilor din planul urbanistic general. Nu putem să amplasăm un astfel de centru lângă un parc, o școală sau lângă un obiectiv turistic. Trebuie ca el să nu afecteze factorii de mediu, trebuie să fie astfel construit încât să nu producă sub absolut nicio formă, cât de mică, poluarea mediului înconjurător, să nu producă discomfort cetățenilor, ansamblurilor de locuințe aflate în proximitatea acestui centru. Numai îndeplinind toate aceste criterii, obținând autorizație de mediu pentru amplasarea lui, își poate dezvolta pe cheltuială proprie un asemenea centru. Am participat la deschiderea unui microcentru în București, la Carrefour Băneasa, deschis de Green Group. Noi am dori să avem posibilitatea să oferim bucureștenilor mici centre de recuperare a deșeurilor. Să putem să ajungem în interiorul cartierelor cu organizări de microcentre de colectare separată a deșeurilor. Nu putem să facem un centru mare municipal, datorită faptului că Bucureștiul este mare, are suprafață mare și este foarte greu să-i ceri unui locuitor dintr-un sector să se ducă în alt sector cu o sacoșă cu deșeuri.

ecologic: Și înainte vreme, vorbesc de acum 20-30 de ani, existau asemenea mici centre, e adevărat, mai primitive, dar care primeau printre altele și sticla și maculatura...

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: Da, dar acum ne-am dori niște microcentre care să poată să asigure toată plaja de deșeuri colectate care trebuiesc recuperate. Într-un microcentru să pot să colectez și deșeuri de echipamente electrice, de la baterii și aparate foto până la frigidere, dar să pot colecta și hârtie și plastic și doze de aluminiu și textile, tot ce se poate colecta.

ecologic: Cu recompensă sau voluntar, cum vedeți funcționarea acestor centre?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: Sigur până când populația înțelege, până când devenim conștienți că ne facem un bine nouă și copiilor noștri și generațiilor care or să vină, aș opta pentru un sistem de cointeresare pentru că e verificată teoria potrivit căreia cetățeanul participă la astfel de programe dacă știe că primește ceva în schimb. Sigur că el primește un mediu mai curat făcând colectarea separată, dar până să simtă asta și să conștientizeze ce mult înseamnă să trăiești într-un mediu curat, el trebuie să aibă o recompensă pe loc la ceea ce a făcut. Și atunci da, am merge pe sistemul de a primi o oarecare recompensă.

ecologic: Primăriile de sector sunt de acord cu această idee, cu această metodă de colectare?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: Sunt lucruri pe care le discutăm, pe care le analizăm și nu cred că e problema de a fi sau nu de acord, este vorba dacă te gândești la ce alte alternative ai.

Dacă nu procedezi așa, ce alternative ai? Pe de altă parte trebuie să ne gândim și la aceste sisteme „clopot“ pe care le avem acum pe stradă și care au reprezentat pionieratul sistemului de colectare separată a deșeurilor. A fost un început pentru colectarea separată, cu acestea s-a dat startul. Trebuie să ne gândim să le îmbunătățim, să le redimensionăm, să le rebrand-uim pentru că acum ele sunt vandalizate, sunt distruse, sunt atacate de oamenii străzii și, în plus, ele sunt folosite ca panouri publicitare, ceea ce nu este deloc în ordine. În plus creează un aspect neîngrijit.

Trebuie să discutăm cu cei de la Eco-Rom Ambalaje și să vedem ce variante avem, să încercăm să găsim niște variante mai sigure pentru că, e adevărat, a fost un început, a fost un pionierat, ne-a fost util, dar acum trebuie să ne gândim și la alte variante. Să le punem mai mult în siguranță, să nu le mai dăm posibilitatea oamenilor străzii să caute în gunoaie, fiindcă e suficient ca un căutător din acesta să vicieze conținutul unui clopot și atunci operatorul nu mai are de ce să îl mai colecteze separat, pentru că dacă cineva a pus altceva sau a amestecat cât de puțin conținutul unui clopot, el nu mai are nici o valoare.

Punct special pentru colectare selectivă a deşeurilor (© Agerpres)ecologic: Nu e vorba însă numai de oameni ai străzii, sunt întregi filiere care acționează organizat. Și nu e vorba numai de clopote, toate pubelele din București sunt scormonite sistematic după plastic și doze de aluminiu. Nu e furt? De ce sunt lăsați de către poliția locală să facă acest lucru?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: Nu sunt lăsați. Dacă veți vedea în varianta modificată a Legii nr. 101 este tratată ca și infracțiune, dar deocamdată preponderent cei care umblă în aceste clopote sunt oameni ai străzii, iar poliția locală și poliția comunitară foarte greu poate să-i legitimize și dacă le aplică sancțiuni degeaba o fac. Și pe noi ne afectează fiindcă se pierd niște cantități de deșeuri reciclabile care nu mai apar în acte, am cantități mai mici la reciclare și practic dacă aș avea posibilitatea să iau în calcul și cantitățile care sunt „recuperate“ de oamenii aceştia, sigur că mi-aș îndeplini mult mai ușor țintele.

În plus, vreau să vă spun că în planul urbanistic regional, care este în revizuire, am solicitat ca prin regulamentul acestuia să fie inclusă obligativitatea ca noile ansambluri de locuințe sau zone compacte care se vor construi să fie dotate cu sisteme de colectare separată a deșeurilor municipale. Deja din proiect respectivul ansamblu imobiliar va avea sistemul de colectare separată asigurat.

ecologic: Din câte știu în București sunt cinci firme de salubrizare care prestează fiecare pe câte un sector cu excepția uneia care se ocupă de salubrizare în două sectoare. Câți dintre acești operatori au în prezent încheiate contracte valabile cu primăriile? Vorbesc de contracte, nu de acte adiționale la contractele expirate acum patru sau cinci ani.

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcția de Utilități Publice din cadrul PMB: E o problemă discutabilă, analizată și de Consiliul Concurenței, și de alții. Dar dacă aceste societăți de salubrizare prestează, termenul contract valabil mi se pare un pic cam dur, pentru că atâta vreme cât ei prestează serviciul acesta e clar că îl fac în baza unui contract. Nu-și permite nimeni să plătească un serviciu dacă nu există un contract valabil. Odată cu noua Lege a salubrității se va face procedura de delegare de gestiune care nu este o procedură ușoară, este o procedură greoaie, iar Bucureștiul este o sursă sigură de deșeuri fără doar și poate. Eu pot să spun chiar cu mândrie că Bucureștiul are cei mai mari operatori, îi are pe cei mai dotați, pe cei care au făcut un pionierat în activitatea aceasta. Eu știu cum s-a plecat în orașul acesta acum 17 ani cu organizarea serviciului fiindcă de atunci mă ocup direct de acest domeniu, știu de ce echipamente dispunea serviciul de salubritate în 1996, și văd și acum de ce echipamente dispun. Schimbările sunt remarcabile. Un operator de salubritate din București poate astăzi participa cu succes la orice licitație din țară, dar și din afara țării.   



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă