În România se taie aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

În România se taie aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an

11 October 2014 - 01:45 PM Dezvoltare durabilă

Cătălin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din Ministerul Mediului şi Schimbărilor ClimaticeCă se taie pădurile o știm cu toții. Pentru a afla însă cât lemn se taie legal, cât se taie ilegal, cum se stabileşte limita de tăiere și cam cât timp va mai avea România păduri, am aflat de la Cătălin Diaconescu, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură din Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.

ecologic: Ce cantități de masă lemnoasă se taie anual în România și cât timp credeți că va mai avea România păduri?

Cătălin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice: La nivel național, volumul care poate fi exploatat anual (posibilitatea), calculat pe baza prevederilor amenajametelor silvice, este de 23 milioane metri cubi. Din acesta, se exploatează în fiecare an circa 19 milioane de mc, din care aproximatix 9,5 milioane mc provin din păduri proprietate publică a statului, 3 milioane mc din păduri proprietate publică a unităților administrativ teritoriale, 5,8 milioane mc din păduri proprietate privată și 0,7 milioane mc din vegetația forestieră situată pe terenuri aflate în afara fondului forestier.

Volumele care se pot exploata anual se calculează în conformitate cu „Normele tehnice pentru silvicultură“. Acestea sunt bazate pe principiul continuității, prin care se asigură o gestionare permanentă și durabilă a pădurilor, astfel încât acestea să poată oferi societății, continuu, atât produse lemnoase (recolte egale și anuale), cât și servicii sociale. Atunci când se stabilește cantitatea de lemn care urmează a fi exploatată, se ia în calcul o continuitate a recoltelor pe o perioadă de minimum 60 de ani, iar la fiecare 10 ani, în funcție de volumele recoltate, se recalculează cantitatea care poate fi exploatată aplicând același principiu al continuității.

Dacă se exploatează în limita posibilității, România are asigurată în viitor, pe cel puțin 100 de ani, o recoltă anuală de 20 milioane mc.

Panouecologic: Tăierile ilegale par a fi principala cauză a defrișărilor. Cât se taie ilegal? Și cât se amendează, domnule secretar de stat?

Cătălin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din MMSC: Fenomenul tăierilor ilegale este prezent și în România, fiind intens dezbătut de societatea civilă și mass-media. În anul 2013, controalele efectuate de către instituțiile abilitate ale statului (inspectoratele de regim silvic) au depistat un volum de 1 milion mc lemn tăiat ilegal. Precizăm că acest volum, constatat în anul 2013, provine și din tăieri ilegale efectuate și în anii anteriori (2010-2012), care însă au fost constatate abia în anul 2013.

În acest an au continuat acțiunile conduse pe linia respectării regimului silvic, până la finele lunii iulie înregistrându-se un număr de 7961 controale, prin care au fost constatate un număr de 380 de infracțiuni. În aceste acțiuni de control a fost depistați 57 mii mc de lemn tăiat ilegal și au fost aplicate un număr de 2289 de contravenții, în valoare totală de 7,8 milioane lei.

ecologic: Ce măsuri ia departamentul din care faceți parte pentru diminuarea tăierilor ilegale?

Cătălin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din MMSC: Pentru diminuarea tăierilor ilegale, Guvernul - prin Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură - a propus o serie de proiecte de acte normative care să conducă la stoparea acestor tăieri. Amintim aici Proiectul de modificare a Codului Silvic  și Proiectul de modificare și completare a Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, în acest moment aflate în Parlament. De asemenea, s-a modificat și Regulamentul privind forma și modul de utilizare a dis- pozitivelor speciale de marcat.

Un rol important în prevenirea și depistarea tăierilor ilegale îl va avea Hotărârea de Guvern  nr. 470/2014  pentru aprobarea Normelor referitoare la circulația și comercializarea materialelor lemnoase și la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund și a unor măsuri de aplicare a Regulamentului UE nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010. Prin această Hotărâre de Guvern se stabilesc obligațiile ce revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn. Acest act normativ va impune un cod unic pentru orice transport de material lemnos, putându-se astfel depista în timp real dacă lemnul aflat în circulație pe drumurile forestiere sau publice, având drept destinație instalațiile de debitat, provine din exploatări legale. Este un proiect la care s-a muncit mult, care la început a provocat și controverse, dar care, pe măsură ce a fost implementat, se dovedește a fi eficient.

Având în vedere că în ultimii ani furturile de lemn au fost depistate după efectuarea tăierilor ilegale, toate aceste măsuri au un caracter preventiv, în sensul de a preveni furturile de lemn și de a da posibilitatea de a se interveni imediat atunci când exploatarea se face cu încălcarea prevederilor legale.

ecologic: Ce suprafață de pădure se plantează anual?

Cătălin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din MMSC: Regenerarea suprafețelor de fond forestier și din afara fondului forestier este în mod permanent în vederea Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură. La nivelul României se regenerează anual peste 25 mii ha, din care 10 mii ha plantații noi și 15 mii ha regenerări naturale.

Pentru anul 2014 ne-am propus regenerarea a 30 mii ha din fondul forestier și din afara fondului forestier, până la această dată fiind regenerate 23 mii ha. Peste 7 mii ha urmează să fie regenerate în această toamnă. În această suprafață pe care o regenerăm anul acesta se regăsesc peste 800 de ha de terenuri degradate care vor fi împădurite până la finele anului.

De asemenea, în această perioadă se lucrează la întocmirea documentațiilor tehnico-economice pentru realizarea a peste 1000 ha perdele forestiere care să poată fi plantate începând cu anul 2015.

ecologic: Există posibilitatea accesării de fonduri europene pentru întreținerea sau menținerea pădurilor?

Cătălin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din MMSC: Un subiect dezbătut de către silvicultori și de către proprietarii de păduri a fost cel al finanțărilor europene pentru perioada următoare. Ca urmare a discuțiilor purtate la nivel de miniștri între Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură și Ministerului Agriculturii și Dezvoltări Rurale, precum și a detaliilor tehnice stabilite în grupul de lucru, s-a reușit ca în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 să fie introdusă o măsură de silvo-mediu, prin care proprietarii de păduri vor primi un sprijin financiar, drept compensație pentru serviciile de mediu.

În acest sens, plățile de silvo-mediu vor fi acordate deținătorilor de terenuri forestiere din fondul forestier național care își asumă în mod voluntar angajamente de silvo-mediu care depășesc cerințele obligatorii prevăzute în legislația națională pentru domeniul silvic.

Valoarea sprijinului pentru proprietarii de păduri care asigură o așa numită zonă de liniște va fi de aproximativ 25 euro/an/ha. De asemenea, în cazul proprietarilor care impun ca recoltarea lemnului din rărituri să se realizeze prin intermediul atelajelor, pentru suprafețele în care exploatarea se face în acest mod, compensațiile vor fi de aproximativ 100 euro/ha.

Pădurea adăposteşte un ecosistem  ©Agerpresecologic: Tăierea pădurilor, legală sau ilegală, are efecte directe asupra faunei, asupra animalelor și a păsărilor care trăiesc în acest habitat. Cum pot fi ele protejate de nevoia „asigurării recoltelor anuale de lemn“?

Cătălin Diaconescu, secretar de stat Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din MMSC: Pădurea românească nu înseamnă numai lemn; pădurea este un ecosistem complex, dintre ale cărei caracteristici biodiversitatea este una importantă.

România este semnatară a mai multor convenții internaționale care privesc protecția speciilor și habitatelor. La nivel european România se supune dispozițiilor a două directive: Directiva Păsări și Directiva Habitate. Administrarea și gestionarea faunei cinegetice este reglementată prin Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic asigurându-se ocrotirea faunei sălbatice, menținerea echilibrului ecologic și ameliorarea calității populațiilor indigene de faună sălbatică de interes cinegetic.

Astăzi efectivele de vânat din România se află într-o stare favorabilă de conservare, menținându-se în apropierea efectivelor optime pe care habitatele le pot suporta în mod natural. Spre exemplu, în urma evaluărilor efectuate la nivel național avem 6 mii exemplare de urs, 33 mii exemplare de cerb comun, 5 mii exemplare de capră neagră, 170 mii exemplare de căprior, 2,5 mii exemplare de lup, 7,5 mii de cocoși de munte.

La nivelul întregii țări, peste 50% din suprafața împădurită se află în arii protejate, incluzând aici şi Siturile Natura 2000. De asemenea, în acest moment ne aflăm în plin proces de desemnare a u-nor suprafețe de păduri cu fag din România ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO. Astfel, până la finele acestui an, în colaborare cu Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, asociațiile WWF - Programul Dunăre-Carpați și Greenpeace CEE România, în jur de 20 mii ha de păduri de fag din Carpații României vor fi nominalizate pentru includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

ecologic



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă