Corina Creţu: „Veți avea în Comisia Europeană și în mine un sprijin constant pentru următorii cinci ani“ - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Corina Creţu: „Veți avea în Comisia Europeană și în mine un sprijin constant pentru următorii cinci ani“

20 December 2014 - 04:57 PM Dezvoltare durabilă

Comisarul european pentru Politica Regională, Corina Creţu, a efectuat o vizită oficială în România, în perioada 7-8 noiembrie.  Vizita a fost prilejuită de participarea comisarului la evenimentul de lansare a Acordului de parteneriat pentru fondurile europene din perioada de programare 2014-2020, document aprobat de Comisia Europeană încă din 6 august a.c.

Programul comisarului european Corina Creţu  a inclus în ziua de 8 noiembrie şi o vizită la proiectul laserului de la Măgurele - ELI-NP, împreună cu Eugen Teodorovici şi cu Mihnea Costoiu, ministrul Cercetării.

„Din cauza slăbiciunilor din administraţie, în multe ţări au fost probleme cu absorbţia banilor europeni“, a spus noul comisar pentru Politica Regională, Corina Creţu, aflată la Bucureşti în prima sa vizită de la preluarea mandatului, cu ocazia unei conferinţe de presă. Ea a spus că va trimite experţi care să-i ajute pe funcţionarii români.

Conferinţa de presăÎn cadrul întâlnirii avute la Ministerul Fondurilor Europene, comisarul Corina Creţu a ţinut să precizeze: „Este o mare bucurie pentru mine să mă aflu la Bucureşti în această nouă calitate de comisar european pentru Politică Regională.

După cum ştiţi, m-am angajat în faţa Parlamentului European să fac tot ce pot pentru a ajuta Statele Membre să crească cota de absorbţie şi chiar din prima zi m-am întâlnit cu ministrul Teodorovici, dar şi cu alţi miniştri, pentru că intenţia mea este să avem rezultate mai rapide, să fim pragmatici“.

Mai avem de cheltuit peste jumătate din sumele alocate până acum pentru dezvoltarea României. Cei mai mulţi bani rămaşi sunt pentru transporturi, dar calitatea nu va fi sacrificată de dragul cantităţii, spune comisarul european pentru Politica Regională. „Eu cred că România este una din ţările în care din păcate aceste diferenţe dintre oraşe şi mediul rural sunt în continuare stridente şi dureroase. Trebuie să facem proiecte corecte, la timp, să obţinem rezultate preconizate şi să ne asigurăm că regulile de implementare sunt respectate, mai ales cele din domeniul achiziţiilor publice. Toleranţa zero faţă de fraudă este esenţială“, a arătat Corina Creţu.

„Funcţionarii care gestionează banii europeni vor fi plătiţi doar de Comisia Europeană, care ne va trimite pentru asta 30 de milioane de euro anual. Dar de la 1 ianuarie 2015 bonusurile se vor acorda doar în funcţie de performanţă“, a spus ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, care mizează pe o creştere substanţială a ratei de absorbţie.

„Anul 2015 se va închide, sperăm noi, undeva la aproximativ 80% absorbție. Deja din luna noiembrie România a trimis la Bruxelles cereri de rambursare de mai bine de 600 de milioane de euro prin Programul POSDRU. Autorităţile române opriseră tot anul decontările pe acest program, pentru a se asigura că nu trebuie să returnăm mai târziu banii, dacă vor fi identificate probleme. În curând vor fi lansate şi primele cereri de proiecte pe noul cadru financiar european. Până în 2020 vom avea la dispoziţie 33 de miliarde de euro pentru rezolvarea priorităţilor stringente stabilite de comun acord cu Comisia Europeană“, a adăugat Teodorovici.

Comisarul european a anunţat că „Am luat decizia şi am aprobat solicitarea României pentru suportarea din bugetul Uniunii Europene a întregului salariu primit de orice persoană din sistemul de management al fondurilor europene. Este vorba de funcţionarii publici ai Autorităţii de Management, organisme intermediare, Autoritatea de Certificare şi de Plată, Autoritatea de Audit şi ceilalţi verificatori ai achiziţiilor publice în România, şi am modificat astfel Programul Operaţional 2007-2013, şi marele avantaj, cred, al acestei măsuri este faptul că am degrevat Bugetul de Stat al României de cheltuielile cu salariile personalului din sistem, practic tot salariul urmând a fi decontat de către Uniunea Europeană, nu doar acel spor de 75% cum era anterior.

Aproape 50% din investițiile publice din România au fost făcute cu bani europeni. Aceste fonduri reprezintă angajamentul pe care CE și l-a luat de a reduce decalajele de dezvoltare dintre regiunile Europei și eu cred că România este una dintre țările în care, din păcate, aceste diferențe dintre orașe și mediul rural sunt în continuare stridente și dureroase. Trebuie să învățăm să ne dezvoltăm împreună, pentru că altfel nu ne vom putea dezvolta pe termen lung, iar fondurile europene sunt un instrument cu ajutorul cărora UE ne predă lecția solidarității între statele membre“.

Referitor la investiţiile realizate în România din fonduri europene, comisarul european pentru Politică regională a declarat: „România a făcut deja foarte multe lucruri bune cu aceste fonduri. S-au construit 124 km de autostradă, s-au reabilitat 923 km de drumuri judeţene, mii de oameni au astăzi acces la sisteme moderne de management al deşeurilor şi a fost sprijinită relansarea cercetării ştiinţifice prin proiecte ca cel de la Măgurele. În numai trei ani, din 2012 până în 2014, România a reuşit să investească 6,8 miliarde de euro, adică 38% din fondurile care i-au fost alocate în perioada 2007-2013.

În acordul pe care îl lansăm astăzi practic punem bazele, discutăm de cele 33 miliarde de euro alocate României pentru perioada 2014-2020, 33 de miliarde plus încă 10 miliarde pentru plăţile directe. Din aceşti bani, 23 de miliarde reprezintă politica de coeziune şi vor fi în responsabilitatea mea directă.

Vizită în laboratoareDezvoltarea infrastructurii include şi conectarea comunităţilor izolate nu numai prin drumuri, ci şi prin conexiunea la internet. 57 de milioane de euro sunt dedicate în perioada 2014-2020 dezvoltării infrastructurii «broadband», pentru ca internetul să fie disponibil şi în zonele mai puţin dezvoltate. Conectarea globală la internet a devenit un drept pe care cetăţenii europeni au început să şi-l apere chiar ieşind în stradă, aşa cum au demonstrat recentele evenimente de la Budapesta“.

În cadrul evenimentului de lansare a Acordului de parteneriat, Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene a subliniat că acest document, în cazul României, „reprezintă mai mult decât o cerinţă a Comisiei Europene, pentru că la momentul la care am început să creionăm acest Acord, practic România nu avea o strategie pe baza căreia să propună Comisiei acest document. Astăzi, acest Acord de parteneriat este de fapt strategia României de dezvoltare pe următorii zece ani de zile“.

Corina Crețu a arătat că România are proiecte bune, proiecte care pot deveni exemple de bună practică şi pentru alte ţări membre. Este însă vital ca ele să fie încheiate cu succes. Totuşi mai sunt multe de făcut. Toţi partenerii, mediul de afaceri şi societatea civilă, la toate nivelurile, trebuie să fie implicaţi în planificarea investirii acestor 33 de miliarde de euro.

„Din punctul de vedere al Comisiei Europene, sarcina principală pe care noul Acord de parteneriat îl trasează Autorităţilor de Management este să se asigure că banii europeni sunt cheltuiţi răspunzând în mod direct nevoilor cetăţenilor ţării. Pentru România, Comisia Europeană a identificat câteva nevoi stringente: promovarea competitivităţii şi a dezvoltării locale, crearea de locuri de muncă, reducerea inegalităţilor prin programe de incluziune socială, dezvoltarea infrastructurii, creşterea eficienţei energetice şi protecţia mediului. Cât se poate de concret, proiectele susţinute în Acordul de parteneriat 2014-2020 vor sprijini afaceri mici pentru a deveni stabile şi a obţine investiţiile private. Sumele pentru sprijinirea IMM-urilor s-au dublat la nivelul întregii Uniuni Europene faţă de perioada precedentă. Practic vom putea crea noi locuri de muncă“, a mai spus comisarul european.

La Institutul Național de Fizică și Energie Nucleară de la Măgurele, Corina Crețu a subliniat că „aceasta este de fapt, prima mare investiție a Uniunii Europene în infrastructurile de cercetare în noile state membre. Vizita mea are și o valoare sentimentală. Cred că tatăl meu, care a fost fizician, ar fi fost foarte mândru să vadă că am ajuns în poziția de a contribui la dezvoltarea cercetării științifice din România“.

Ea i-a asigurat pe cei de la Institutul Național de Fizică și Energie Nucleară de tot sprijinul său. „Veți avea în Comisia Europeană și în mine un sprijin constant pentru următorii cinci ani, în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea“, a subliniat comisarul european, menționând că există o nouă legislație în ceea ce privește alocarea de fonduri europene, iar cercetarea și dezvoltarea sunt domeniile care se află pe primele locuri între cele 11 obiective tematice ale UE.

ecologic



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă