Nici după trei încercări Consiliul General nu ia în discuţie Strategia de salubrizare a Bucureştiului propusă de Oprescu - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

Nici după trei încercări Consiliul General nu ia în discuţie Strategia de salubrizare a Bucureştiului propusă de Oprescu

14 March 2015 - 05:07 PM Dezvoltare durabilă

Lucrători la salubritateBucureștiul nu are și nici nu va avea prea curând o strategie de salubritate. Cei cinci operatori de salubrizare care și-au împărțit Bucureștiul vor rămâne și în continuare singurii care vor face curățenie în București. S-a spus că nu mai au contracte valabile de ani de zile, că sumele primite de la primăriile de sector sunt cu mult supradimensionate față de ceea ce prestează dânșii, că ar exista jocuri de interese puternice în zona salubrității din București.

Intenția primarului Sorin Oprescu de a impune o strategie de salubritate pentru București a fost percepută ca o amenințare directă atât de către primarii de sector, cât și de apropiații lor, șefii societăților de salubrizare.

Iar atunci când Oprescu a încercat să le ia sectoarelor dreptul de face licitații pentru acordarea serviciului de salubrizare, în Parlament, în Comisia de Industrii condusă printre alții și de un salubrist, s-a respins imediat cererea Primăriei Generale. Fiindcă nimeni în afara primarului general nu vrea o schimbare în București, mai ales acum când se deschide sezonul de plantare la panseluțe și alte floricele. Pe de altă parte, nici acei câțiva operatori de salubritate străini care așteaptă cu nerăbdare să intre pe piața din București nu sunt ușă de biserică.

Salubriștii cred că sunt singura tagmă profesională care a știut să-și apere interesele în țara asta. Nu au făcut loc firmelor străine să intre pe piață, s-au dotat cât au putut de bine și au refuzat să primească ordine de la centru. Relația lor bună cu primăriile de sector și lobby-ul la nivel parlamentar s-au dovedit a fi câștigătoare.

Primarul general Sorin Oprescu (foto: Agerpres)După pierderea dreptului de a organiza licitațiile la centru, Sorin Oprescu nu reușește acum nici măcar să primească de la salubriști sumele pe care le-au investit în dotări. Fiindcă ei nu vor să-i trimită aceste cifre. Cum nici primăriile de sector nu vor să-i transmită costurile pe care fiecare primărie le plătește pentru activitatea de salubrizare.

S-a ajuns în situația în care Oprescu cere și nimeni nu-l mai bagă în seamă. E greu de înțeles însă și insistența lui de a-i introduce în piață pe salubriștii străini, atâta timp cât, până acum, nu prea a avut ce să le repoșeze celor existenți.

După ce strategia a fost scoasă pentru a doua oară de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului general al Municipiului Bucureşti, Sorin Oprescu a răbufnit în fața consilierilor generali: „Neînţelegerile pe strategie, ca să le denumesc frumos, au pornit de la momentul în care au existat mai multe idei. Din punct de vedere tehnic, Bucureştiul poate fi împărțit într-un număr de «felii», în aşa fel încât să lărgim cadrul celor care pot participa la salubrizare, să fie cât mai mulţi şi să fie cât mai utilaţi. Asta a creat o stare de emoţie la toţi operatorii de curăţenie, oameni de altfel integri, care nu doresc să mai facă licitaţii, care nu doresc să existe o evaluare asupra investiţiilor făcute de ei în 25 de ani, plătite mai mult sau mai puțin. Domnul primar al Sectorului 1 mi-a adresat o scrisoare cu 103 sau 106 de amendamente, nu mai ştiu sigur. Concluzia era una singură, nu trebuie să se facă licitaţii.

Mai mult decât atât, pe unii operatori, din dorinţa de a avea grijă de acest oraş, îi frământă gândul incineratoarelor, să avem şase incineratoare. Mai mult decât atât ni se face plângere prealabilă ca să se stabilească al cui este gunoiul. Gunoiul este al municipalităţii sau este al sectoarelor?

Am să ies şi am să explic bucureştenilor de ce sunt torturaţi toţi operatorii de curăţenie, care sunt grijile lor şi legăturile de peste noapte privind o serie întreagă de interese. O să aveți parte de adevărul gol-goluț“, spunea în ședința de consiliu primarul Sorin Oprescu.

Problemele legate de strategia de salubrizare a Bucureștiului sunt altele, nu cele legate de operatorii de salubritate, de primăriile de sector, de cine va face sau nu va face incineratoare în București. Din tot acest document nu răzbate dorința edililor de a alinia Bucureștiul la celelalte capitale europene, la legislația europeană în domeniu.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti

Nu se vorbește decât prea puțin în această strategie de măsurile pe care le prevede municipalitatea în viitorul apropiat pentru prevenirea generării de deșeuri, pentru cooptarea cetățenilor în programe de colectare selectivă, de conștientizare.

În timp ce toată legislația din domeniu a Uniunii Europene prevede necesitatea luării de măsuri urgente pentru micșorarea cantităților de deșeuri care ajung la depozitare, Primăria Generală se obligă să asigure cantități minime la două depozite de gunoi, la Iridex și la EcoSud.

Strategia de salubrizare a Bucureștiului a fost dezbătută public o singură dată, cam de formă și numai pentru a fi schimbată în interesul Primăriei Generale. La mica dezbatere a participat un singur ONG, un reprezentant al unei primării de sector și un patron de firmă de salubritate.

Ceea ce răzbate din deja ciuntita strategie de salubrizare a Bucureștiului este insistența Primăriei Generale de a deține controlul asupra salubrizării din București. Atâta timp însă cât jocurile și de o parte, și de cealaltă țin mai mult de bani, de grupuri de interese, decât de dorința de schimba ceva în Capitală, nu cred că strategia își mai are vreun rost, acum când nu a mai rămas nimic din ea.

E greu de înțeles de ce pe Sorin Oprescu îl deranjează faptul că în București serviciul de salubrizare este destul de ieftin, chiar gratuit în unele sectoare. Ar fi fost de dorit să-l deranjeze faptul că bucureșteni plătesc prea mult, nu prea puțin, pentru alte servicii.

Marin Necula, directorul general al companiei RomprestStrategia are prevederi bune, dar și puncte care necesită îmbunătățiri

Referitor la strategia de salubrizare, Marin Necula, directorul general al companiei Romprest ne-a declarat: „Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în municipiul București vine cu câteva puncte bune, necesare. În primul rând strategia are un capitol denumit «obiective prioritare» în care sunt precizate principiile strategice pentru abordarea integrată a managementului deșeurilor în Municipiul București. Este prima abordare armonizată cu obiectivele strategiei naționale în realizarea țintelor stabilite prin Directiva 2008/98 privind deșeurile.

Strategia impune și o serie de angajamente, cum sunt pregătirea pentru asigurarea tehnologiilor curate cu consum redus de resurse naturale, grija și pregătirea în vederea respectării reale a prinicipiului proximității.

Faptul că strategia prevede armonizarea cu cerințele din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică prin producerea de energie termică și electrică din resurse regenerabile conform cerințelor din reglementările comunitare, este un lucru foarte bun mai ales că este pentru prima dată documentată într-o strategie de salubrizare.

Strategia prevede angajamentul de realizare a instalației de tratare a deșeurilor din construcții și demolări deoarece în prezent nu există un depozit pregătit tehnic pentru reutilizarea deșeurilor din construcţii.

Este o abordare armonizată cu obiectivele strategiei naționale în realizarea țintelor stabilite prin Directiva 2008/98 privind deșeurile, respectiv, asigurarea resurselor tehnice și apoi grija pentru realizarea țintelor.

Există și niște puncte în strategie care, după părerea mea, necesită unele îmbunătățiri.

În ceea ce privește procesele de tratare a deșeurilor biodegradabile strategia nu prevede valorificarea deșeurilor obținute din tratarea mecano-biologică, degradare aerobă, respectiv reutilizarea/valorificarea deșeurilor stabilizate. Ar trebui cred găsită o altă abordare pentru asigurarea acoperirii de straturi în celulele de depozitare.

În privința implicării populației, măsurile prevăzute în proiect sunt mai mult enunțiative, lăsând responsabilitatea aplicării mai mult pe seama operatorilor de salubritate, cu eventualul sprijin al autorităților administrației publice locale ale sectoarelor municipiului București, nereușind să prezinte elemente concrete, instrumente pentru susținerea unei campanii care să îmbunătățească starea actuală sau să înlăture deficiențele înregistrate.

În acelaşi timp, pentru a compensa anumite minusuri, în capitolul III «Organizarea și funcționarea serviciului public de salubrizare», după sublinierea cadrului legislativ aplicabil, autorul redă un adevărat manual de lucru pentru aplicarea și realizarea în practică a operațiunilor serviciului, incluzând cerințe minime privind dotarea cu utilaje și echipamente pentru asigurarea integrală a activităților, deși, determinarea direcțiilor principale de acțiune ar fi fost suficientă atingerii scopului.

Într-o altă ordine conceptuală, trebuie precizat că, la ora actuală, în municipiul București, serviciul de salubrizare este gestionat de fiecare sector în parte, prin delegarea competențelor municipalității conform HCGMB nr. 6/25.01.2001. Proiectul de strategie analizat reușeste să prezinte și măsuri, sarcini fundamentale pentru atingerea obiectivelor, indicatorilor de monitorizare prevăzuți în Strategia națională de gestionare a deșeurilor pentru etapa de referință, constituindu-se cred eu într-o viziune durabilă asupra gestionării deșeurilor“.

Strategia de salubrizare a municipiului București, o țintă prea greu de atins

Strategia de salubrizare a orașului București a fost trecută de trei ori în zadar pe ordinea de zi a ședințelor Consiliului General al Capitalei. Consilierii nu au vrut nici măcar să deschidă discuțiile pe acest document. Și asta cu toate că, prin concesiile pe care Primăria Generală le-a făcut primăriilor de sector, salubriștilor și unor anumite gropi de gunoi, documentul actual nu mai seamănă mai deloc cu cel inițial.

Vă prezentăm în continuare un interviu realizat cu Magdalena Iuga, director al Direcției de Utilități Publice din PMB, principala autoare a strategiei pusă în discuție.

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMBecologic: Strategia de salubrizare a Bucureștiului a fost pentru a doua oară pusă în discuţie în cadrul Consiliului General şi a fost din nou amânată. De ce?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB): Este adevărat că strategia pentru salubrizare s-a amânat pentru că au apărut puncte pe ordinea de zi mult mai importante. Vreau să precizez că noi am realizat toate procedurile prevăzute de lege. Toate aceste lucruri au fost postate pe site-ul primăriei pentru dezbatere publică timp de 30 de zile lucrătoare. De asemenea, peste această procedură s-a organizat o întâlnire în cadrul primăriei cu toţi cei care au solicitat această dezbatere. Am formulat răspunsuri la toate propunerile care au venit de la diverse organizaţii, primării de sector sau operatori de salubritate. Este de competenţa consiliului general de a o aproba, de a face amendamente.

ecologic: Au fost organizate întâlniri și cu primarii de sector?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMB: Au existat întâlniri cu toţi cei care şi-au manifestat disponibilitatea să avem discuţii pe această temă. Dar eu nu pot să mă pronunţ atunci când vorbim despre întrevederile pe care le-a avut primarul general cu primarii de sector. Au fost situaţii în care au fost realizate modificări pornind de la solicitările primite din partea celor care au înţeles să facă propuneri și astfel unele modificări le-am introdus în strategia de salubrizare.

Membrii unei asociaţii profesionale pe zona de igienizare mi-au reproșat că nu au fost invitaţi la aceste întâlniri. Eu le-am precizat foarte clar că totul a fost precizat pe site, i-am sunat rugându-i să vină să discutăm, fiindcă noi dorim să avem o comunicare cât mai bună cu toţi cei care sunt interesaţi de aceste lucruri, pentru că este vorba despre un document foarte important şi ne dorim ca el să fie promovat într-un mod transparent şi eficient.

ecologic: Se poate spune că strategia de salubrizare va fi pusă din nou în dezbatere publică?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMB: Nu poate să mai intre din nou în dezbatere publică decât dacă se primeşte o solicitare de la consilierii generali care doresc să aducă modificări esenţiale astfel încât să fie nevoie să refacem acest document. Dar în discuţiile pe care le-am avut în cadrul Comisiei de Salubritate nu au fost solicitate modificări majore, iar cele solicitate au fost deja incluse în această strategie.

Strategia este documentul care stă la baza elaborării restului de documentaţie pentru delegarea de gestiune. Cerinţele strategiei sunt preluate în studiul de oportunitate pentru delegarea de gestiune a serviciului unde sunt dimensionate investiţiile, mai exact ceea ce urmează a fi făcut în cadrul acestui serviciu. Dacă strategia nu este aprobată, cerinţele nu pot fi preluate în studiul de oportunitate şi astfel nu se va şti niciodată ce nivel investiţional trebuie realizat. Acest nivel de investiţii trebuie şi el la rândul lui să fie upgradat pe o perioadă de timp suficientă, ca să nu conducă la nişte costuri ale serviciului foarte mari faţă de ceea ce este în prezent.

Nimeni nu îşi doreşte să ridice acum preţurile serviciilor oferite populaţiei, dar în acelaşi timp ne dorim să îmbunătăţim calitatea serviciilor oferite, şi astfel prin studiul de oportunitate trebuie să găsim soluţia ca acest serviciu să se organizeze astfel încât calitatea lui să crească într-un mod unitar în tot oraşul. De asemenea, este foarte important să încercăm să oferim un serviciu la aceiaşi parametri, indiferent de strada sau de zona unde locuieşte cetăţeanul în Bucureşti, deoarece toţi sunt plătitori de taxe şi impozite şi toți trebuie să se beneficieze într-un mod egal de aceeaşi calitate a serviciilor, lucru este cerut şi de către legislaţia din România. Avem nevoie ca această strategie să devină un document oficial, ca fiecare dintre factorii care au atribuţii în organizarea acestui serviciu să ţină cont de aceasta şi să o pună în aplicare.

Trebuie să precizez că s-a înţeles greşit faptul că noi urmează să închidem ghenele. Au apărut tot felul de articole pe tema aceasta, nu a apărut niciodată în strategie acest lucru şi nici nu cred că avem acest drept, pentru că acestea sunt proprietatea asociaţiei de locatari. Dar, sigur că utilizarea acestora cu orizont 2025, trebuie să înceteze sau cel puţin să fie folosite doar pe un anumit segment de deşeu. Dacă vom fi obligaţi să facem colectare separată şi este o îndatorire, un angajament cerut de către lege, este clar că ghena de gunoi îşi va pierde utilitatea. Va exista varianta sacilor inscripţionaţi pe tipurile de deşeu colectat separat, iar la ghenă se va arunca eventual o cantitate mult mai mică de deşeu rezidual care mai rămâne în gospodărie. Niciunde în lumea civilizată nu se aruncă ciorba şi alte resturi alimentare la ghenă. De asemenea, cred că nici pentru cetăţeanul care are apartamentul aproape de ghenă, nu cred că este foarte comfortabil să accepte mirosurile produse de acel loc.

Depozit ecologic (foto: Agerpres)ecologic: Operatorii de salubritate vor fi împărţiţi în București pe zone, „geometric“, după cum spunea în urmă cu câțiva ani primarul general?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMB: Actuala formă a Legii nr. 101/2006 care a intrat în vigoare în luna septembrie a anului 2014, Legea nr. 99/2014 stipulează clar organizarea serviciului de salubrizare exclusiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, iar acest lucru înseamnă că pentru fiecare sector trebuie să existe câte un operator de salubritate.

ecologic: Primăriile de sector vor stabili tarifele şi celelalte aspecte cu privire la serviciul de salubrizare?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMB: Da, dar cu excepţia Sectorul 5 care şi-a delegat competenţa către Primăria Municipiului Bucureşti. Tarifele serviciului de salubrizare se vor stabili obligatoriu prin licitaţie. Ceea ce noi am solicitat prin strategie este ca nivelul tarifului pentru fiecare sector să ni se aducă la cunoştiinţă ca să fie un document public, indiferent cum va stabili fiecare sector forma de plată.

ecologic: În momentul de faţă cetățenii din Sectoarele 1 şi 3 nu plătesc nicio taxă pentru serviciul de salubrizare?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMB: Da, este adevărat, dar noi trebuie să ştim care sunt costurile aferente deşeului menajer pentru fiecare cetăţean, indiferent de sectorul în care locuieşte. Şi mai mult, aceste lucruri trebuie să fie transparente, iar cetăţenii trebuie să fie informaţi corespunzător şi să respectăm cu toţi principiul de bază şi anume că poluatorul plăteşte. Astfel, cetăţeanul trebuie să ştie că gunoiul, pe care acesta îl produce în casă, implică nişte costuri. Iar dacă cetăţenii vor fi informaţi corect în legătură cu aceste costuri, s-ar putea ca tentaţia să producem atât de multe deşeuri, uneori chiar într-un mod nejustificat, să se mai atenueze.

Deşeurile reprezintă o sursă de venit şi va trebui să învăţăm să respectăm deşeul care poate fi reciclat, să-i dăm valoarea pe care o are, să îl transformăm în energie şi să îl reintroducem pe piaţă.

ecologic: Ce ne puteţi spune despre depozitare, despre cele două gropi de gunoi Iridex și EcoSud? Am înţeles că depozitului Iridex a mai primit autorizație pentru două celule?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMB: Da, este adevărat. Cele două contracte pe care noi le avem în derulare cu cele două depozite sunt contracte realizate prin licitaţie publică internaţională în anul 1999, au fost puse în funcţiune în anii 2000 şi 2001 şi au o durată de exploatare de 20 de ani cu posibilitate de prelungire dacă spaţiul este neocupat. Dar noi în paralel cu această depozitare la depozitele ecologice, mergem şi pe ideea construirii unui incinerator. Au venit cei de la Comisia Europeană de curând pentru că noi suntem prinşi într-un program de finanţare şi am fost solicitaţi să facem un calendar ferm pe care trebuie să îl respectăm cu mare stricteţe. Dar acest aspect nu depinde tot timpul de noi, pentru că o serie de documente trebuie adoptate în Consiliu, ca şi cazul strategiei de salubrizare.

ecologic: Probabil incineratorul presează să fie aprobată strategia de salubrizare în consiliu. Va fi realizat acest incinerator în parteneriat public-privat?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMB: Toate aceste lucruri vor rezulta din documentaţie, dar cu siguranţă se va realiza cu un partener care să vină cu restul de investiţie, pentru că noi nu ne dorim să îngreunăm bugetul primăriei cu această investiţie.

ecologic: Credeţi că va fi un partener extern?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMB: Toate licitaţiile pentru astfel de sume de bani sunt internaţionale, avem nevoie de un partener puternic din punct de vedere financiar care să aibă capacitatea de construire şi de exploatare. Aceasta este situaţia, de aceea este foarte important să treacă strategia de salubrizare.

ecologic: ONG-urile au participat la dezbaterea pe tema strategiei de salubrizare?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMB: Ele şi-au arătat mai puţin disponibilitatea, dar în principal au venit operatorii de salubritate, asociaţiile profesionale, cum ar fi Asociaţia Română pentru Salubritate. Un singur ONG a participat, iar acesta părea că nu a înţeles foarte bine situaţia, au venit foarte supăraţi pentru că noi permitem depozitarea deşeurilor la groapa Glina, lucru care este stipulat în strategie, dar nu este obligatorie această depozitare. Acolo unde se descria activitatea, o parte dintre deşeuri se pot depozita la groapa Glina. Deci, în momentul de faţă nu am nici informaţii şi nici nu am dreptul să fac eu investigaţii, dar groapa Glina dacă o verificăm pe site-ul ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice) are licenţă în vigoare şi are și autorizaţie integrată de mediu valabilă.

ecologic: Glina este cel mai mare depozit de deșeuri din zona aceasta a Europei?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMB: Îmi este foarte greu să vă spun dacă este cea mare din zona Europei, dar cu siguranţă este foarte mare. Aceasta a intrat în exploatare în anul 1977, are o suprafaţă de 100 de hectare, au fost exploatate 50 de hectare, iar toate aceste date le deţinem din anii 2000 când municipalitatea şi-a dorit să facă ecologizarea gropii. Dar pentru că proprietarii sunt Primăria Popeşti-Leordeni, pentru că groapa Glina se află pe terenul lor, aceştia au venit şi au spus că fac ce vor ei pentru că este pe teritoriul lor. Iar acesta a fost un moment în care noi nu prea am mai avut mare lucru ce să facem.

Din păcate, cei de la Greenlex, ONG-ul de care vorbeam, au venit cu o abordare cam tendenţioasă şi au spus că se pierd bani dacă se depozitează acolo. Dar ce bani se pierd, dacă nu s-a făcut niciun contract şi nici o delegare de gestiune?

Totuși, fiindcă au fost atât de insistenţi şi au considerat că facem un favor gropii Glina, am scos-o din strategie ca să nu mai existe niciun motiv de suspiciune. Practic la descrierea situaţiei actuale din strategia pentru salubrizare nu s-au trecut decât datele care au fost identificate pe teren şi nimic în plus, pentru că noi nu facem lobby pentru nimeni.

Este foarte important de precizat că licitaţiile vor fi cele care vor desemna următorii actori de pe piaţă, dar trebuie să se ţină cont de nişte cerinţe, de exemplu am menţionat faptul că trebuie să existe nişte instalaţii speciale pentru topit zăpada.

ecologic: Apa Nova a fost de acord cu astfel de instalaţii?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMB: Aceste instalaţii, dacă corespund standardelor şi sunt autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului înconjurător, Apa Nova trebuie să se conformeze. Toţi operatori de salubritate sunt obligaţi să îşi achiziţioneze la nivelul fiecărui sector câte o instalaţie pentru topit zăpada, dar bineînţeles că nu impunem noi ce tip sau ce dimensiune trebuie să aibă o astfel de instalaţie. Este foarte important pentru noi să ştim că există o astfel de instalaţie pe fiecare sector, astfel încât să se poată intra în zonele în care nu se poate avea acces cu basculantele. Este destul de dificil să lucrezi pe arterele unde sunt maşini parcate, să blochezi circulaţia. Chiar dacă lucrăm în orele de noapte tot se creează un discomfort.

ecologic: Referitor la incinerator, când credeţi că acesta va fi pus în funcţiune?

Magdalena Iuga, director executiv adjunct Direcţia de Utilităţi Publice din cadrul PMB: Termenul este anul 2020, adică peste cinci ani de zile, se poate întârzia doar dacă apar alte lucruri neprevăzute, ceea ce sperăm să nu se întâmple.

ecologic



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă