Mediul european 2015: măsuri mai îndrăznețe în domeniul politicilor şi investițiilor - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Mediul european 2015: măsuri mai îndrăznețe în domeniul politicilor şi investițiilor

09 April 2015 - 03:50 PM Dezvoltare durabilă

Frumuseţea pe care trebuie să o protejăm: mediulPoliticile europene în domeniul mediului și al climei au adus beneficii substanțiale, contribuind la îmbunătățirea mediului și a calității vieții și, în același timp, a impulsionat inovarea, crearea de noi locuri de muncă și creșterea economică. Însă, în pofida acestor câștiguri, Europa se confruntă în continuare cu o serie de probleme persistente și din ce în ce mai grave legate de mediu. Soluționarea acestora va presupune schimbări fundamentale în sistemele de producție și consum, care sunt cauza principală a problemelor de mediu.

Acestea sunt câteva dintre principalele mesaje expuse în evaluarea cincinală efectuată de Agenția Europeană de Mediu, „Mediul european - starea și perspectiva 2015“ (SOER 2015). SOER 2015 reprezintă o evaluare integrată a mediului european, care conține, de asemenea, evaluări și date de la nivel mondial, regional și național, precum și comparații între țări.

Politicile Uniunii Europene au adus beneficii substanțiale

În prezent, europenii se bucură de un aer și o apă mai curate, la groapa de gunoi ajung mai puține deșeuri și sunt reciclate mai multe resurse. Cu toate acestea, Europa mai are încă mult până la realizarea obiectivului unei „vieți bune în limitele planetei noastre“ până în anul 2050, stabilit prin „Al șaptelea program de acțiune pentru mediu“.

În ciuda faptului că utilizăm resursele naturale într-un mod mai eficient decât înainte, încă degradăm baza de resurse pe care o avem la dispoziție în Europa și în întreaga lume, iar probleme cum ar fi pierderea biodiversității și schimbările climatice constituie în continuare amenințări majore.

Hans Bruyninckx, directorul executiv al Agenţiei Europene de Mediu, a declarat: „Analiza noastră arată că, de-a lungul anilor, politicile europene au răspuns cu succes multor provocări din domeniul mediului. Dar mai arată și altceva: că noi continuăm să deteriorăm sistemele naturale care ne susțin prosperitatea.

Chiar dacă este o provocare imensă să trăim în limitele planetei noastre, avem beneficii uriașe dacă o acceptăm. Dacă am folosi la maximum capacitatea Europei de a inova, acest lucru ne-ar putea asigura cu adevărat sustenabilitatea și ne-ar putea plasa la limita superioară a științei și tehnologiei, prin crearea unor noi industrii și a unei societăți mai sănătoase“.

SOER 2015 subliniază necesitatea unor politici mai ambițioase pentru a îndeplini viziunea Europei pentru 2050. Raportul subliniază, de asemenea, nevoia de noi abordări care să răspundă naturii sistemice a multor probleme de mediu. De exemplu, presiunile externe, inclusiv tendințele majore la nivel mondial, pot contracara politicile specifice și eforturile locale de management de mediu. În plus, multe probleme de mediu se află în legătură directă cu sisteme de producție și consum care oferă numeroase locuri de muncă și mijloace de subzistență, iar schimbarea acestor sisteme generează costuri și beneficii diverse. Mai mult decât atât, îmbunătățirea eficienței este adesea contracarată de creșterea consumului.

Raportul concluzionează că, deși implementarea integrală a politicilor existente va fi esențială, nici politicile de mediu aflate în prezent în vigoare, nici sporirea eficienței din rațiuni economice și tehnologice nu vor fi suficiente pentru a îndeplini viziunea Europei pentru 2050.

Să păstrăm mediul

Politici mai ambiţioase

Pentru a răspunde provocărilor complexe cu care se confruntă Europa va fi nevoie de politici mai ambițioase, împreună cu o mai bună cunoaștere și investiții mai inteligente, care să vizeze transformarea fundamentală a unor sisteme esențiale cum ar fi cel al produselor alimentare, al energiei și al locuințelor, transporturile, finanțele, sănătatea și educația. Vor fi necesare strategii și abordări care să vizeze atenuarea presiunilor și evitarea potențialelor efecte negative, refacerea ecosistemelor, corectarea inegalităților socioeconomice, precum și adaptarea la tendințe globale precum schimbările climatice și epuizarea resurselor.

Directorul executiv al AEM, Dr. Bruyninckx, a mai precizat: „Avem 35 de ani la dispoziție până în 2050 pentru a asigura sustenabilitatea planetei pe care trăim. Poate că ni se pare un viitor îndepărtat, dar pentru a ne atinge scopul trebuie să acționăm acum. Este necesar ca acțiunile și investițiile noastre să fie și mai ambițioase și mai coerente. Multe dintre deciziile pe care le luăm astăzi vor hotărî în ce mod vom trăi în 2050“.

Să protejăm mediulSOER 2015: fapte și tendințe

Capitalul natural

• Politicile Uniunii Europene au redus poluarea și au îmbunătățit în mod semnificativ calitatea aerului și a apei din Europa. Cu toate acestea, degradarea continuă a ecosistemelor amenință producția economică și bunăstarea Europei.

• Biodiversitatea este în continuare în declin 60% dintre speciile evaluate și 77% dintre habitatele evaluate au înregistrat o stare de conservare nefavorabilă. Europa nu este pe drumul cel bun privind îndeplinirea obiectivului de stopare a pierderii bio-diversității până în 2020.

• Biodiversitatea marină și de coastă constituie un motiv deosebit de îngrijorare, fiind supusă unor presiuni precum degradarea sedimentului marin, poluarea, speciile alogene invazive și acidificarea. Pescuitul excesiv a scăzut în Oceanul Atlantic și în Marea Baltică, dar în Marea Mediterană tabloul este trist: 91% dintre stocurile evaluate fiind exploatate excesiv în 2014.

• Mai puțin de 6% din suprafața cultivată a Europei a fost folosită pentru agricultura ecologică în 2012, existând diferențe mari între țări.

• Privind în perspectivă, se preconizează că efectele schimbărilor climatice vor intensifica aceste presiuni, iar impactul pierderii biodiversității și cauzele care stau la baza acesteia vor continua să existe.

Utilizarea eficientă a resurselor

• Consumul intern de resurse a fost de 16,7 tone pe cap de locuitor în 2007, iar în 2012 scăzuse până la 13,7 tone, în parte din cauza prăbușirii industriei construcțiilor în unele țări.

• Gestionarea deșeurilor s-a îmbunătățit în ultimii ani, scăzând atât cantitatea de deșeuri generate, cât și cea trimisă la groapa de gunoi. Ratele de reciclare au crescut în 21 de țări între 2004 și 2012, iar ratele de depozitare a deșeurilor au scăzut în 27 dintre cele 31 de țări (pentru care sunt date disponibile). Țările din SEE au atins o rată medie de reciclare de 29% în 2012, comparativ cu 22% în 2004.

• Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 19% față de 1990, în ciuda creșterii cu 45% a producției economice. Utilizarea combustibililor fosili a scăzut, ca și emisiile unor poluanți proveniți din transport și industrie.

• Criza financiară din 2008 și di-ficultățile economice ulterioare au contribuit și ele la reducerea unor presiuni asupra mediului. Rămâne de văzut dacă vor fi menținute aceste îmbunătățiri.

• Politicile recent agreate nu sunt suficiente pentru ca Europa să își atingă obiectivele de mediu pe termen lung, cum ar fi reducerea cu 80-95 % a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Sănătatea și bunăstarea

• Politicile de mediu au adus îmbunătățiri calității apei potabile și a apei de scăldat și au redus expunerea la principalii poluanți periculoși.

• Poluarea atmosferică și cea fonică continuă să provoace probleme grave de sănătate în zonele urbane. În 2011, aproximativ 430.000 de decese premature în UE au fost atribuite particulelor fine, în timp ce expunerea la zgomot contribuie la cel puțin 10.000 de decese premature cauzate în fiecare an de bolile de inimă.

• Utilizarea tot mai răspândită a substanțelor chimice, în special în produsele de consum, a fost asociată cu sporirea bolilor și a tulburărilor endocrine.

• Se preconizează că îmbunătățirea estimată a calității aerului va fi insuficientă pentru a opri aceste efecte nocive, în timp ce efectele negative ale schimbărilor climatice se vor agrava.

• Sectorul industriei ecologice a crescut cu peste 50% din 2000 până în 2011 și este unul dintre puținele sectoare care au înflorit în ceea ce privește veniturile și locurile de muncă, de la criza financiară din 2008.

România - în continuare pe ultimul loc la reciclarea deşeurilor

Conform raportului SOER „Mediul European - Starea şi Perspectiva 2015“, România avea o rată de aproximativ 4,5% la reciclarea deşeurilor municipale în anul 2012, fiind ultima în Uniunea Europeană la acest capitol. Ţara noastră înregistra un progres faţă anul 2004, când rata de reciclare a deşeurilor municipale era aproximativ de 1%. Statele UE, inclusiv România, trebuie să atingă o rată de 50% la reciclarea deşeurilor municipale până în anul 2020.

Diferenţa între România şi penultima ţară UE ca rezultate în reciclare este Malta, care este la mare distanţă în faţa noastră, micuţa insulă mediteraneană ajungând la o rată de aproape 20%.

Vecinii noştri din UE, Bulgaria şi Ungaria, înregistrează rezultate mult mai bune la reciclarea deşeurilor municipale, câte 30% fiecare, conform datelor de la nivelul anului 2012.

Pe primele locuri în UE erau Germania (circa 70%), Austria (60%), Belgia (55%).

Depozit ecologic (foto: Agerpres)

„Diferenţele mari între ratele de reciclare ale diverselor ţări europene indică faptul că există oportunităţi semnificative pentru sporirea reciclării în multe ţări. Tehnologiile de reciclare, infrastructura şi ratele de colectare mai bune ale deşeurilor ar putea reduce şi mai mult presiunile asupra mediului şi dependenţa Europei de importurile de resurse, inclusiv de unele materiale critice. Pe de altă parte, supracapacitatea din instalaţiile de incinerare din unele ţări reprezintă o provocare competitivă pentru reciclare, îngreunând ascensiunea gestionării deşeurilor în ierarhia acestora“, se arată în raportul Comisiei Europene.

„În pofida recentelor progrese în domeniul prevenirii şi gestionării deşeurilor, generarea de deşeuri în UE rămâne substanţială, iar performanţele legate de ţintele de politici sunt mixte. UE pare să progreseze în direcţia obiectivelor, iar pentru anul 2020 să ajungă la o reducere considerabilă a deşeurilor generate pe cap de locuitor. Însă gestionarea deşeurilor va trebui să se schimbe în mod radical pentru a elimina treptat şi complet depozitarea deşeurilor reciclabile sau recuperabile. În mod similar, multe state membre ale UE vor trebui să facă eforturi remarcabile pentru a atinge ţinta de reciclare de 50% pentru unele fluxuri de deşeuri municipale până în 2020“, se mai arată în raportul Comisiei.

Ramona Buciu



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă