Anne-Rose-Marie Jugănaru: „Îmi fac concediile în România şi merg cu precădere în arii naturale protejate“ - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Anne-Rose-Marie Jugănaru: „Îmi fac concediile în România şi merg cu precădere în arii naturale protejate“

04 August 2015 - 03:27 PM Dezvoltare durabilă

Anne-Rose-Marie Jugănaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi PădurilorAnne-Rose-Marie Jugănaru este secretarul de stat din Ministerul Mediului care se ocupă în mod special de ariile protejate, de schimbările climatice şi de relațiile cu societatea civilă. Încă de la numirea în funcție, ea a fost atrasă de ariile protejate și în mod special de câteva teme sensibile, înființarea Parcului natural Văcărești, combaterea braconajului, controlul navigației în Delta Dunării și popularizarea cascadelor din județul Caraș Severin.    ecologic

ecologic: Sunteți o susținătoare a Parcului natural Văcărești. Puteți să ne spuneți care este istoria acestui lac?

Anne-Rose-Marie Jugănaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor: Lacul Văcăreşti are o istorie destul de sensibilă, este o rană care nu s-a vindecat pentru foarte mulţi locuitori şi familii din zona respectivă. În anul 1987, regimul comunist a început demersurile de proiectare a unui lac, iar acesta trebuia completat cu alte două în partea de sud a Capitalei, astfel încât să se balanseze salba de lacuri din partea de nord şi să se creeze un curent de aer proaspăt în jurul Bucureştiului. Ceauşescu a semnat primul decret şi au fost demolate toate proprietăţile din zonă, a reuşit să compenseze imobilele pe care le-a demolat, dar niciodată terenurile. A apărut un al doilea decret, în septembrie 1989, care urma să definitiveze şi regimul juridic al acestei zonei, dar şi să rezolve problemele de proprietate, decret care nu a mai fost semnat de Nicolae Ceauşescu.

Aşa se face că după anul 1990, această investiţie care se numeşte Acumulare Lac Văcăreşti a rămas într-o proporţie de 80-90% terminată. Mi s-a relatat faptul că la începutul anului 1989, a existat o vizită din partea conducerii partidului comunist în timp ce lucrările nu erau finalizate. Proiectanţii şi constructorii fiind surprinşi de iminenta vizită a lui Ceauşescu au găsit soluţia de a umple lacul cu pompe de mare putere, dar repet o parte din lucrare nu era terminată, o parte din taluz nu era impermeabilizat, ceea ce a făcut ca subsolurile unor blocuri din zonă să fie inundate. În plus s-a constatat că acele costuri pentru pompare au fost imense.

După anul 1990, noii guvernanţi au abandonat acest proiect şi evident că această zonă a fost părăsită. În anul 2002, Ministerul Mediului a concesionat această zonă unei firme australiene care urma să facă fie un hipodrom, fie un teren de golf. Taluzul şi izvoarele subterane au fost cele care oarecum au apărat zona. Nu se putea dărâma digul, deoarece costurile pentru demolarea lui ar fi fost foarte mari, de circa 100 de milioane de euro, aşa că nici acest proiect nu a fost viabil.

În această zonă există în prezent 94 de specii de păsări descoperite, avem vidre, popândăi, vulpi, şerpi, o bogăţie de peşte, dar din păcate suntem preocupaţi de faptul că braconajul este intens şi nu este etic în această zonă. Toată această situaţie ne-a adus într-un mare impas, pentru că încercăm să determinăm şi Primăria Capitalei şi Primăria Sectorului 4 să monitorizeze cât mai bine această zonă astfel încât să nu mai fie distrus nimic, deoarece în toţi aceşti ani au fost tăiaţi copaci, s-a dat foc, iar braconajul a fost intens.

ecologic: Dar cine este în prezent administratorul acestui loc?

Anne-Rose-Marie Jugănaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor: În prezent MMAP a reuşit să rezilieze contractul şi să intre în administrarea acestei zone prin intermediul Apelor Române. Aşa că acum există o Hotărâre de Guvern care stipulează trecerea administrării Acumulării Lacului Văcăreşti în MMAP. De asemenea, a fost făcut un studiu, atestat de Academia Română, care arată calităţiile indubitabile ale acestei zone, în sensul că Lacul Văcăreşti îndeplineşte criteriile unui parc natural. Proiectul iniţial a fost pornit de un grup de ONG-uri, oameni foarte inimoşi care au în vedere în primul rând să pună în valoare această zonă umedă în Capitală după modelul altor capitale europene. De asemenea, aş dori să reamintesc Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, pe Coga Ion, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, pe Costel Popa, preşedintele Ecopolis, pe Cristian Lascu, Helmuth Ignat şi Dan Bărbulescu, care sunt sufletul acestui proiect.

Acest grup de entuziaşti au stat zile întregi acolo, cel puţin Helmuth Ignat, care este un biolog pasionat şi un om al mediului înconjurător. El mergea la ora trei noaptea şi punea aparate cu declanşare automată, şi aşa se face că cei de la National Geographic au beneficiat de o bogăţie de fotografii realizate acolo, care atestă adevăratele calităţi ale zonei şi ale biodiversităţii care s-a născut acolo. Vreau să le mulţumesc acestui grup pentru această iniţiativă. Nu există săptămână în care aceştia să nu vină în MMAP şi să nu ne certe că nu suntem mai rapizi în desemnarea definitivă a parcului natural. Bineînţeles că anumite lucruri nu ţin de noi, iar MMAP şi-ar dori pe modelul altor capitale europene să aibă acest parc natural aşa cum îl are Londra, Berlin, Praga şi altele.

ecologic: Cum vedeți necesitatea construcței de microhidrocentrale și modul în care s-au făcut aceste lucrări prin distrugerea habitatului?

Anne-Rose-Marie Jugănaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor: Categoric că nu suntem de acord să se distrugă albia râului, biodiversitatea, să se capteze debitele în proporţii atât de mari încât partea rămasă a râului, nefolosită de instalaţiile pentru microhidrocentrale, să fie aproape secată. Acestea au fost abuzuri şi cu siguranţă că ele nu trebuie să se mai repete, iar eu cred că trebuie găsite soluţii pentru a reface, pentru a renatura locurile care au fost distruse.

Lacul Văcăreşti

ecologic: La ora actuală, investitorii mai primesc certificate verzi pentru ceea ce fac?

Anne-Rose-Marie Jugănaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor: În cazul microhidrocentralelor, cred că nu. Este clar însă că trebuie să găsim soluţii împreună cu partenerii noştrii sociali, ONG-uri pentru protecţia mediului înconjurător, prin care să nu neglijăm dezvoltarea durabilă a României, dar să şi protejăm natura.

Cred că lipseşte o dezbatere în societate cu privire la dezvoltările ulterioare pe care trebuie să le aibă zona de mediu. Mai simplu este să spunem că pe aici nu se trece şi că în nicio arie protejată nu se mai desfăşoară nicio activitate economică, dar trebuie să ţinem cont de comunităţile locale, de generaţii care locuiesc de mii de ani în acele arii naturale protejate şi care în unele cazuri chiar sunt îndreptăţiţi să fie indignaţi că nu îşi pot desfăşura acele activităţi pe care strămoşii lor le făceau înainte.

O minune a naturii (Foto: Agerpres)ecologic: Ce locuri vă plac dumneavoastră în România? Și ce ați recomanda turiștilor să vadă?

Anne-Rose-Marie Jugănaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor: De câţiva ani, eu îmi fac concediile în România, îmi redescopăr ţara şi merg cu precădere în arii naturale protejate. Pot afirma că m-am îndrăgostit din nou de România, am descoperit nişte locuri mirifice pe care cred că nu le-am promovat suficient de bine, cum ar fi Lacul Albastru de lângă Baia Sprie, un lac de o puritate şi de o culoare excepţională. Se pare că este unic în lume şi este un lac promovat de National Geographic. Noi am încercat să îl promovăm aici în cadrul MMAP şi invit toţi cititorii Revistei ecologic să călătorească în partea de nord a ţării, la Baia Sprie şi să urce în pădure şi să viziteze acest lac minunat. Acesta este un lac natural format pe o mină de cupru, iar sărurile de cupru oferă lacului un albastru superb.

Am fost de curând la Cheile Nerei din judeţul Caraş-Severin şi ştiţi că acolo avem cascada Bigăr care este printre primele cinci cascade cele mai frumoase din lume. Dar eu recomand cititorilor dumneavoastră să facă un efort şi să urce pe munte ca să vadă şi cascada Beuşniţa care după părerea mea este mult mai interesantă decât cascada Bigăr. Este o cascadă unde am văzut cupluri de tineri căsătoriţi care şi-au luat costumele şi rochiile de mireasă în rucsac şi cu fotograful după ei au realizat albumul cu fotografii de nuntă. Acolo sunt de văzut câteva lucruri unice pe care le are ţara noastră, salba de mori de apă care a fost recent restaurată pe bani europeni, dar din păcate a trecut o viitură peste ele, însă s-au luat măsuri de a le repune în funcţiune. Este o zonă superbă în care sunt vestigii daco-romane, pietrele de moară sunt cele autentice de sute de ani, iar în jurul morilor de apă s-a creat un soi de climat patriarhal.

ecologic: Vă place Delta Dunării?

Anne-Rose-Marie Jugănaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor: Nu pot să nu vorbesc de Delta Dunării, una din marile frumuseți ale Europei, marile bogății de biodiversitate ale Europei, o zonă care însă se confruntă și ea cu o serie de probleme obiective și subiective. Plecăm de la premisa că noi trebuie să asigurăm o protecție maximă a acestui areal, dar plecăm și de la faptul că trebuie să ținem seama și de necesitățile comunităților locale. Pentru că viața oamenilor în Delta Dunării este o viață grea. Acolo nu se pot face decât foarte puține activități, iar una dintre ele este pescuitul.

La sturioni există o interdicție totală, un moratoriu, care împlinește anul acesta 10 ani și pe care îl vom prelungi. Din nefericire, nu am reușit să stopăm integral braconajul, dar împreună cu celelalte instituții ale statului am încercat să facem mult mai mult decât în anii precedenți. Așa se face că de curând a apărut și comisariatul integrat al Rezervației Biosferei Delta Dunării, credem noi că este o formulă mai energică, mai activă, tocmai pentru monitorizarea acestor aspecte negative.

Ne confruntăm și cu alte probleme, cu un infringement, zicem noi nedrept, pentru Sulina, unde noi protejăm volbura de nisip, dar întreaga cazuistică este de fapt un castel de nisip. Este cumva nedrept că România a primit această mustrare, fiindcă partea care trebuia protejată a fost întotdeauna protejată, plaja însă are un nisip superb și nu putem împiedica turiștii să vină în zona respectivă. A apărut însă acolo un complex cu termopane cu materiale plastice, complex care nu are nici un fel de legătură cu frumusețea de acolo. Mi se pare dizgrațios ca într-o arie protejată de o asemenea frumusețe să se intervină cu materiale atât de inadecvate, în loc să se folosească materiale locale, tradiționale, stuful, piatra, lemnul, să fie preferat termopanul mi se pare o mare prostie.

În zonă sunt patru plaje sălbatice de care eu sunt îndrăgostită. Este vorba de Sulina, Corbu, Vadu și Sfântu Gheorghe. Sunt niște plaje cu nisip de o finețe extraordinară, sunt zone de o frumusețe izbitoare pe care am reușit să le prezervăm așa sălbatice cum au fost ele de la mama natură.

Fauna periclitată este protejată (Foto:Agerpres)

ecologic: Sunteți mulțumită de conducerea Rezervației Biosferei Delta Dunării?

Anne-Rose-Marie Jugănaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor: Astăzi avem o conducere deosebită a Biosferei Delta Dunării, oameni foarte înțelepți, care fiind din zonă își iubesc și concetățenii, dar și viața de acolo. Vreau să-l menționez pe guvernatorul Lucian Simion, un om cu o energie debordantă care a făcut foarte multe lucruri în ultimul timp și pe care îl felicit pentru că își iubește plaiurile natale și asta e mare lucru să-ți pese de ceva. În Deltă s-a ridicat la un moment dat problema turismului, s-a încercat să se aproximeze o capacitate ideală pentru ca zona să nu se deterioreze dintr-un exces în sensul acesta. Iată că și aici am reușit cumva să păstrăm echilibrul, și deși au apărut foarte multe complexe turistice, ele sunt bine poziționate și nu împietează asupra zonei, pentru că nu s-a depășit limita admisibilă.

Chiar acum Guvernul a aprobat o ordonanță care controlează strict ambarcațiunile din Deltă și care limitează strict vitezele cu care acestea pot circula în această zonă. Guvernatorul a luat măsurile care s-au impus, ne-am sfătuit, am ajuns la câteva formule, sunt câteva proiecte pe care le desfășoară în ARBDD, unul este cel legat de semnalizările din toată zona. Este foarte ușor să te rătăcești în Delta Dunării, așa că cei de Administrația Biosferei au făcut un soft care poate fi accesat pe telefonul mobil și turiștii pot ști oricând unde se află, pe ce lac, lângă ce arii, pot ști ce păsări, ce plante și ce animale pot vedea acolo. Eu zic că suntem pe calea cea bună și sper că vom reuși să îmbinăm protecția naturii din această minunată zonă, cu datoria pe care o avem, de sprijinire a comunităților locale din Deltă, a oamenilor care trăiesc aici.   

Raiul din Delta Dunării (Foto: Agerpres)



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă