Conservation Carpathia încearcă să oprească defrișările din România - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

Conservation Carpathia încearcă să oprească defrișările din România

07 January 2016 - 05:01 PM Dezvoltare durabilă

Puțini mai sunt cei care și-ar fi închipuit că febra defrișările legale sau ilegale care a lovit în ultimii ani România se va opri până când nu va fi tăiat și ultimul copac. În această lume profund coruptă, nu un om politic, ci un ONG-ist încearcă de ceva timp să limiteze defrișările cumpărând păduri, tăiate sau nu, pentru a le conserva.ecologic

16.000 de hectare de pădure în conservare

Christoph Promberger, un german ajuns în România în urmă cu 20 de ani pentru a studia viața lupilor, încearcă să învingă lăcomia mafiei lemnului și complicitatea autorităților prin cumpărarea a mii de hectare de pădure - defrișată sau nu - și punerea lor în conservare după ce a fost reabilitată.

Într-o țară în care goana după bani a devenit un sport național, în care pădurile sunt în continuare retrocedate pe bandă rulantă numai pentru a ajunge lemn de foc în Austria, cherestea în China sau Japonia și sursă de îmbogățire pentru toate haimanalele, Christoph împreună cu soția sa Barbara și cu o echipă de români au convins câțiva miliardari să investească în ceea ce va fi peste puțin timp cel mai mare parc natural al Europei.

În acest sens, Fundația Conservation Carpathia, condusă de Christoph Promberger a cumpărat până acum 16.000 de hectare de pădure, inclusiv 500 de hectare din terenurile defrișate, unde s-a început deja reconstrucţia ecologică. Suma cheltuită până acum de fundație este de aproximativ 45 milioane de euro.

ONG-ul a devenit în luna mai 2011 și custode zonal în cadrul sitului Natura 2000 Munții Făgăraș.

Barbara Promberger, director executiv Fundaţia Conservation CarpathiaDefrişări în complicitate cu ocoalele silvice

Mihai Zotta, directorul tehnic al Fundației Conservation Carpathia, s-a implicat direct în stoparea defrișărilor din acest parc natural.
„Zona noastră de custodie cuprindea Valea Superioară a Dâmboviței, inclusiv zona din jurul Lacului Pecineagu și parțial bazinul Râul Târgului Lerești-Câmpulung. În bazinul Văii superioare a Dâmboviței în jurul Lacului Pecineagu în situl Făgăraș constatasem în cursul anului 2010, când am început activitatea ca organizație de mediu în zonă, că existau, așa cum se poate vedea și pe imaginile satelitare de la acea dată, peste 1700 hectare de păduri tăiate ilegal sau neconform legislației silvice. Din discuțiile cu administrația sitului Făgăraș, am realizat că aceștia nu aveau capacitatea de a interveni în vreun fel pentru stoparea tăierilor ilegale, deoarece nu aveau rangeri în teren, în afara zonei în care funcționau ca ocoale silvice, considerând că implicarea și responsabilitatea lor trebuie să fie secundară, că Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic și Vânătoare și ocoalele silvice din zonele cu tăieri trebuie să intervină în primul rând. Din păcate și ITRSV-urile, și Ocoalele Silvice din zonele cu tăieri erau pasive sau complici la aceste tăieri și stoparea lor nu s-a putut face decât cu intervenții din afara acestui cerc vicios, a precizat Mihai Zotta.

În România dispar 3 hectare de pădure în fiecare oră

Conform unui raport al ONG Environmental Investigation Agency (EIA) România este țara est-europeană pe suprafața căreia se găsesc 2/3 din ultimele păduri virgine ale Europei, care adăpostesc cele mai numeroase populații de lupi, urși și râși de pe continent.

Din păcate lemnul acestor păduri este tăiat ilegal și distribuit apoi sub formă de biocombustibil și cherestea de către cele mai mari lanțuri de magazine ale Europei.

Şedinţă de lucru

Greenpeace România a continuat activitatea de monitorizare a situaţiei tăierilor ilegale de arbori și pentru intervalul 2013 - 2014.
Conform noii analize, numărul cazurilor de tăieri ilegale de arbori din România, în perioada 2013-2014, a ajuns la 62 de cazuri pe zi, față de 28 cazuri pe zi în 2009 - 2011 respectiv 50 de cazuri pe zi în 2012, însumând un total de 45.509 cazuri și un ritm al pierderii pădurii de 3 hectare pe oră.

Județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeș - 5.851 cazuri, (12,85% din totalul cazurilor la nivel național), Bacău - 3.538 cazuri, (7,77%) și Mureș - 3.351 cazuri, (7,36%). Județul Argeș a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de autorități și în perioada 2009-2011: 6.458 de cazuri.

Volumul de lemn tăiat ilegal a crescut - cel mai mult lemn a „dispărut“ din Cluj, Alba și Maramureș.

Autoritățile au identificat la nivel național o cantitate de 1.011.892 mc asociată celor 45.509 de cazuri de tăieri ilegale, adică 22 mc/caz. Aceasta reprezintă o creștere de la 120.836 mc în 2012 și 452.842 mc în intervalul 2009-2011. Se observă o mare discrepanță între numărul de cazuri de tăieri ilegale de arbori și volumul de lemn extras ilegal din fiecare județ.

La nivelul județelor Cluj, Alba și Maramureș se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel național în perioada 2013-2014, județul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba 23% și Maramureș 18%.

În ceea ce privește prejudiciul, valoarea totală la nivel național în 2013-2014 a fost estimată de către autorități la 230.937.047 RON (aproximativ 52,1 milioane euro).

Ca urmare a volumului mare înregistrat, județele Cluj, Alba și Maramureș prezintă cele mai mari valori medii: 70.189 RON prejudiciu/caz în Alba, 52.742 RON/caz în Cluj și 27.227 RON/caz în Maramureș, cele 3 județe totalizând 79% din prejudiciul cauzat. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă