5,8 milioane de euro pentru reconstrucţia ecosistemului forestier din Bazinul Dâmboviţei - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

5,8 milioane de euro pentru reconstrucţia ecosistemului forestier din Bazinul Dâmboviţei

12 March 2016 - 01:37 PM Dezvoltare durabilă

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca-PalmerMinistrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca-Palmer, a efectuat o vizita de lucru pe Valea Dâmboviţei, în data de 29 ianuarie 2016, cu scopul de a vedea personal dimensiunea tăierilor ilegale de pădure şi impactul acestora asupra mediului. Cu această ocazie a putut viziona în punctele Draxin și Richita, pe teritoriul administrativ al comunei Rucăr din situl Natura 2000 Munții Făgăraş, o parte din dezastrul ecologic produs de tăierile ilegale și neconforme legislației silvice în perioada 2004 şi 2010, efectuate de către proprietari privați.   ecologic

Constatări la faţa locului

De asemenea, ministrul Mediului a putut evalua efortul pe care Fundaţia Conservation Carpathia (FCC) l-a realizat pentru a cumpăra 500 de hectare de pădure din cele 2.000 afectate şi de a reconstrui ecosistemul forestier, cu finan ţare prin proiectele Life+ și Fondul ONG. Obiectivele principale ale acestui proiect LIFE sunt conservarea pădurilor virgine care au mai rămas în această zonă, inițierea reconstruirii structurii naturale a pădurii şi a ecosistemelor riverane, reabilitarea sistemului acvatic din bazinul Dâmboviţei, precum şi reducerea impactului negativ al eroziunii cauzate de modul de exploatare sălbatic al pădurilor. Proiectul LIFE+ are un buget de 5,8 milioane de euro, 50% din finanțare fiind asigurată de Comisia Europeană şi 50% din bani provenind din sursele proprii ale fundaţiei.

În plus, ministrul Paşca-Palmer, împreună cu ziariştii au vizitat pădurile pe care FCC le-a cumpărat în aria Parcului Naţional Piatra Craiului şi care, cu sprijinul administraţiei parcului, au fost trecute în zona de protecție integrală a parcului național. În această zonă pădurea se reface natural, fără intervenţia omului, iar rezultatele sunt deja vizibile.

Discuţii cu conducerea Fundaţiei  Conservation Carpathia

Un alt obiectiv al vizitei a fost sublinierea importanței conservării bazinului forestier al Văii Superioare a Dâmboviței, unde Lacul Pecineagu constituie una din cele mai importante rezerve de apă potabilă pentru Municipiul București. În teren, delegaţia ministrului a fost primită de Mihai Zotta, directorul tehnic al Fundaţiei Conservation Carpathia, care a explicat faptul că pe Valea Dâmboviţei, versanţii au rămas golaşi deoarece „în anumiţi ani - 2006, 2007, 2008 - treceau pe vale şi 120 de camioane cu lemne pe zi“. Conform estimărilor făcute de ONG-uri, din pădurile noastre dispar 8,8 milioane de metri cubi de lemn anual.

Zone despădurite

Proiectul de reconstrucție ecologică derulat de FCC își arată deja rezultatele, o suprafaţă de circa 100 de hectare din cele 500 hectare de păduri tăiate achiziționate fiind deja reîmpădurite complet. Acest model poate fi replicat și în alte zone din țara care se confruntă cu probleme similare.

Fundaţia Conservation Carpathia a fost fondată în 2009, cu scopul de a contribui la crearea unei zone naturale protejate suficient de întinsă în sud-estul Carpaților Meridionali, în beneficiul generațiilor viitoare. Obiectivul final al Fundației este crearea pe termen lung a unui parc național reprezentativ care să fie pentru Europa ceea ce este Yellowstone-ul pentru SUA. Până în acest moment FCC a cumpărat pentru conservare peste 16.000 ha de pădure atrăgând finanţări de peste 45 milioane de euro. Aceasta este cea mai mare investiţie în conservarea pădurii din România şi una dintre cele mai mari din Europa.

Zone despădurite

Demersul Fundaţiei Conservation Carpathia şi rezultatele deja obţinute în ultimii ani, pot convinge că pădurea poate fi conservată şi că România are toate datele pentru a fi numărul 1 în Europa ca valoare a naturii sălbatice, a diversităţii biologice, a habitatelor naturale şi a economiei verzi, bazată pe natură. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă