A crescut nivelul emisiilor de amoniac în Uniunea Europeană - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

A crescut nivelul emisiilor de amoniac în Uniunea Europeană

12 September 2016 - 04:40 PM Dezvoltare durabilă

Agricultura are un aport important la producerea emisiilorEmisiile de amoniac din Europa au scăzut din anul 1990, dar nu la fel de mult ca emisiile altor poluanți atmosferici, iar acest aspect este atent monitorizat la nivel internațional. Potrivit unui nou raport al Agenției Europene de Mediu (EEA), emisiile de amoniac au crescut în anul 2014, ceea ce înseamnă că mai multe state membre ale Uniunii Europene depășesc în prezent limitele de emisii de amoniac stabilite pentru fiecare în parte.

Calitatea mediului înconjurător depinde de mai mulți factori: industrie, transporturi, poluări accidentale ale mediului și turism. Agricultura excesivă este de asemenea o sursă importantă de agent poluant, iar activitățile agricole pot afecta considerabil calitatea mediului înconjurător prin utilizarea prea abundentă a îngrășămintelor și pesticidelor.

Aproximativ 94% din emisiile de amoniac (NH) din Europa provin din agricultură, în principal din depozitarea gunoiului de grajd și din utilizarea îngrășămintelor care conțin azot.

Amoniacul contribuie la eutrofizarea (creșterea masei organice a unei surse de apă cu substanțe nutritive, cum ar fi azotul și fosfatul) și acidificarea ecosistemelor. În plus, se formează pulberi în suspensie, care dăunează sănătății oamenilor.

Cultură de cereale (Foto: Agerpres)

Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic. Printre principalii poluatori cu amoniac se remarcă fermele de păsări și porci. Amoniacul nu rezistă mult în mediu, căci este absorbit de plante, bacterii sau animale și servește ca nutrient (sursă de azot) pentru sol, menționează site-ul chimiamediului.ro.

Protocolul de la Göteborg, stabilit în cadrul Convenției Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (CEE-ONU) privind poluarea atmosferică transfrontalieră (LRTAP), conține angajamente de reducere a emisiilor de amoniac și de alți trei poluanți atmosferici: oxizi de azot (NOx), compuși organici volatili (NMVOCS) și oxizi de sulf (SOX), iar aceste angajamente trebuie îndeplinite începând cu anul 2010. Pe lângă angajamentele de reducere a emisiilor specificate pentru fiecare țară în parte, protocolul mai prevede și angajamentele de reducere pentru primele 15 state care au aderat la UE (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii).

Raportul anual de inventariere a emisiilor Uniunii Europene din perioada 1990-2014 în temeiul Convenției LRTAP a arătat că emisiile de amoniac au scăzut cu 24% în acel interval, dar au crescut cu 0,9% la nivelul UE (28 de state) între 2013 și 2014. De asemenea, în 2014 emisiile de amoniac din grupul celor 15 au fost cu 0,2% mai mari decât limita din anul 2010 și a fost prima dată când s-au depășit limitele admise pentru acest poluant.

În 2014, înmulțirea emisiilor de NH3 a fost provocată în principal de creșterile înregistrate în Franța, Germania și Spania, iar alte patru țări (Finlanda, Germania, Olanda și Spania) și-au depășit și ele plafoanele de NH3. Totodată, unele țări și-au îmbunătățit recent estimările de NH3 provenit din activitățile agricole care au dus în unele cazuri la o creștere a emisiilor raportate din anii anteriori. De asemenea, statele membre sunt încurajate să facă o raportare cât mai precisă și eficientă, astfel încât cantitățile de emisii de poluanți să fie cât mai bine monitorizate.

Emisiile de alți poluanți principali au scăzut considerabil începând din 1990, inclusiv cei trei poluanți atmosferici care sunt responsabili în primul rând pentru formarea ozonului de la nivelul solului (O3). Emisiile de monoxid de carbon (CO), de compuși organici volatili (NMVOCS) și de oxizi de azot (NOX) au fost reduse cu 65%, 60% și respectiv 55%.

Din 1990, pe întreg teritoriul celor 28 de state din UE, emisiile de oxizi de sulf au scăzut cel mai mult cu 88%. Acesta este rezultatul unor măsuri speciale, inclusiv trecerea de la combustibilii cu conținut ridicat de sulf la cei cu conținut redus de sulf, cum ar fi gazele naturale sau inițiativa de desulfurare a gazelor de ardere din instalațiile industriale, la care au contribuit și directivele UE referitoare la cantitatea de sulf existentă în unii combustibili lichizi.

Începând cu anul 2000, emisiile de pulberi în suspensie PM10 și PM2,5 au scăzut cu 23% și respectiv 25%, iar emisiile de negru de fum cu 42%.

Combinat de îngrăşăminte (Foto: Agerpres)

Emisiile de metale grele, cum ar fi plumbul (Pb), cadmiul (Cd) și mercurul (Hg), precum și de poluanți organici, dioxine, furani, hexachlorbenzen și bifenili policlorurați au scăzut substanțial din anul 1990, cu aproximativ 66% sau chiar mai mult.

Țările membre ale Spațiului Economic European, Norvegia și Elveția, au și acestea plafoane de emisii stabilite în cadrul Protocolului de la Göteborg. În 2014, Norvegia și-a depășit plafonul de emisii de amoniac, dar Elveția și-a respectat toate plafoanele.

Protocolul de la Göteborg, stabilit în cadrul Convenției LRTAP, își propune să limiteze și, pe cât posibil, să reducă treptat emisiile și să prevină poluarea aerului. Documentul stabilește plafoane de emisii pentru o serie de poluanți atmosferici, iar acestea trebuie îndeplinite începând cu anul 2010. În plus față de limitele specificate pentru fiecare țară în parte, protocolul din 1999 precizează de asemenea și plafoane pentru cele 15 țări membre ale UE.

În 2012, protocolul a fost modificat, având în vedere noi angajamente de reducere a emisiilor pentru anul 2020 și ulterior. Cele 28 de țări din Uniunea Europeană nu au ratificat încă protocolul în forma sa modificată.

AEM sprijină Uniunea Europeană în pregătirea inventarului de emisii raportate anual în cadrul Convenției LRTAP.

Ramona Buciu



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă