În ultimii 12 ani au fost înregistrate PAGUBE ÎN VALOARE DE 4 MILIARDE EURO DIN CAUZA INUNDAŢIILOR - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

În ultimii 12 ani au fost înregistrate PAGUBE ÎN VALOARE DE 4 MILIARDE EURO DIN CAUZA INUNDAŢIILOR

08 June 2017 - 04:45 PM Dezvoltare durabilă

Ministrul Apelor și Pădurilor are de rezolvat numeroase probleme, în special legate de calitatea apelor, de riscul inundațiilor sau de exploatarea ilegală a lemnelor și a balastului sau de vânătoare. Despre cauzele și dimensiunile acestor probleme, despre soluțiile identificate și măsurile adoptate în cazul celor mai importante situații, dar și despre ce măsuri sunt  lanificate pentru viitor, am discutat cu Adriana Petcu, ministrul Apelor și Pădurilor, în cadrul interviului pe care vi-l prezentăm în continuare.  ecologic

ecologic: Sunteți un specialist în domeniul apelor, un bun cunoscător al domeniului hidrotehnic din România. Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, problemele majore cu care se confruntă domeniul hidrotehnic în prezent: lipsa investițiilor, a unor proiecte pe termen lung, lipsa personalului calificat...?

Adriana Petcu, ministrul Apelor și Pădurilor: Aș începe cu câteva informații relevante din ultimii 10-15 ani. Inundațiile au avut un impact semnificativ în Romania și în lume. Trebuie subliniat în primul rând că inundațiile nu pot fi eliminate. Cu alte cuvinte, nu există un risc „zero“ pentru nicio zonă din țară. Pagubele înregistrate în România, de pildă în ultimii 12 ani, sunt de circa 4 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 2,7% din produsul intern brut anual. Numai în anul 2005, din informațiile statistice pe care le deține Ministerul Apelor și Pădurilor, pagubele înregistrate au fost de circa 1,5 miliarde euro. Spre comparație, în cursul anului 2014, vecinii noștri sârbi și bosniaci au avut pagube de circa 3 miliarde de euro. După cum vedeți, deși seci, cifrele prezentate sunt amețitoare. Cu toate acestea, în toată această perioadă au fost evitate pagube semnificativ mai mari prin funcționarea sistemului național de gospodărire a apelor, administrat de Administrația Națională „Apele Române“, dar și de alte instituții care dețin în administrare baraje și sisteme de desecare, precum Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare și Hidroelectrica SA. Mă refer aici la marile acumulări și poldere care au permis de-a lungul timpului atenuarea unor volume importante de viitură și la liniile de apărare împotriva inundațiilor, sau diguri, cum sunt cunoscute. Gândiți-vă că de fiecare dată când este anunțată o avertizare pe un sector îndiguit sau cu acumulări ori poldere în amonte, practic sunt evitate pagube. De exemplu, în fiecare an, Dunărea „pune sub sarcină“ digurile de pe sectorul românesc. Ceea ce înseamnă că aproximativ 500.000 de hectare de teren agricol sunt protejate, fără a mai vorbi de populație și localități.

Aceasta înseamnă pagube anuale evitate de circa 300 - 400 milioane de euro numai din profitul realizat din producțiile agricole. În aceeași situație se află și zone întinse din cadrul fiecărui bazin hidrografic, deci pagubele evitate sunt mult mai mari în fiecare an.

Adriana Petcu, ministrul Apelor și PădurilorToate aceste informații conduc la ideea că investițiile în domeniul apelor sunt nu numai necesare dar, prin pagubele evitate anual, sunt și foarte rentabile din punct de vedere economic. Mă refer în special la lucrările de retenție (baraje, poldere) construite, precum și la realizarea de zone umede. Din problemele majore identificate în promovarea și implementarea unor proiecte sustenabile, aș sublinia în primul rând lipsa fondurilor pentru lucrările mici, de corecție a torenților, care provoacă aproximativ 60-65% din pagubele anuale. În plus, în multe situații există probleme datorate regimului juridic al terenurilor, cu impact major în promovarea și derularea lucrărilor de investiții. În general, sursele de finanțare nu asigură necesarul și, prin urmare, prin Planurile de Management al Riscului la Inundații s-a creat un mecanism de prioritizare a acestor investiții, ținând cont în primul rând de efectul cel mai favorabil, în speță protejarea populației. De asemenea, trebuie găsită o cale de mijloc între interesele diverselor părți implicate în ceea ce privește siturile protejate SCI și SPA și întreținerea și realizarea de lucrări noi. Sunt semnalate numeroase cazuri în care digurile sunt afectate de bursuci sau zone în care este semnalată prezența castorilor, fapt care modifică semnificativ regimul hidrologic și crește riscul local. Pe de o parte, este necesară promovarea reîmpăduririi pentru a compensa despăduririle din ultimii ani, iar pe de altă parte trebuie aplicat principiul mai mult spațiu pentru râuri, revenind astfel la problemele juridice ale terenurilor deja menționate.

În privința investițiilor, asigurarea continuității acestora constituie o prioritate. Gândiți-vă că un dig sau un baraj a fost gândit la o anumită lungime și înălțime, iar nefinalizarea lucrărilor înseamnă că investiția propriu-zisă nu își realizează efectul scontat.

Este important să subliniem că pe lângă alocațiile bugetare din acest an, de circa 96 milioane de lei, ANAR asigură fonduri din surse proprii pentru finanțarea sau cofinanțarea obiectivelor de investiții cu rol de apărare împotriva inundațiilor și dotarea cu utilaje pentru lucrări de întreținere și intervenție în situații de urgență de circa 398 milioane de lei. În plus, aplicând criteriile de prioritizare menționate, sunt în curs de realizare aplicații de finanțare prin fonduri europene cu o valoare estimată de aproape 400 milioane de euro.

ecologic: În ultimul timp au avut loc două importante incidente de poluare a unor cursuri de apă. La Iași, unde au fost afectate râurile Nicolina, Bahlui și Jijia și, mai recent, o poluare cu steril pe râul Arieș. Vă rugăm să ne spuneți care au fost cauzele care au dus la aceste două incidente și ce măsuri intenționați să luați pentru prevenirea unor alte asemenea situații. Ce măsuri ați luat împotriva celor care se fac responsabili de aceste două incidente?

Adriana Petcu, ministrul Apelor și Pădurilor: Să le luăm pe rând. Într-adevăr, în data de 23.02. 2017 a fost semnalată o poluare de pe amplasamentul SC FORTUS SA Iași, societate fără activitate din anul 2014, aflată în administrare judiciară de către MURES INSOLVENT, de unde s-au antrenat uleiuri și hidrocarburi în sistemul de canalizare pluvială, cu descărcare în cursul de apă Valea Adâncă, afluent al cursului de apă Nicolina. Această poluare a fost generată de neglijența unor muncitori care au dezmembrat un transformator și a fost facilitată de faptul că era perioada când se topea zăpada, ceea ce a adus la antrenarea rapidă a reziduurilor spre cursul de apă. În vederea limitării efectelor, pe râurile Nicolina, Bahlui, Jijia și Prut, de la nivelul Administrației Naționale „Apele Române“ - Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, s-a intervenit cu amplasarea și înlocuirea periodică a 52 de baraje plutitoare absorbante; pe toate sectoarele de curs de apă afectate s-a intervenit cu pad-uri (lavete), rulouri, perne și absorbant ecologic granular sau praf. Materialele îmbibate cu poluant (baraje, lavete, rulouri, perne absorbante, absorbant ecologic) recuperate de pe suprafața apei au fost transportate cu remorci protejate cu folie și stocate, apoi preluate de o firmă de specialitate în vederea neutralizării (circa 30 tone). În plus, s-a intervenit mecanizat pentru excavarea zonelor cu vegetație acvatică, în ariile în care s-au constatat rețineri de poluant. S-a asigurat monitorizarea permanentă prin prelevarea zilnică de probe de apă din cursurile de apă Valea Adâncă, Nicolina, Bahlui, Jijia și Prut și s-au făcut analize de laborator.

Intervenţie SGA Suceava

Cheltuielile de intervenție ale Administrației Naționale „Apele Române“ s-au ridicat la aproximativ 643.000 de lei, acest efort fiind necesar pentru reducerea și stoparea efectelor transfrontaliere. S-a colaborat în permanență și cu autoritățile moldovene, fiind schimbate date și informații cu privire la evoluția fenomenului. Putem spune astăzi că nu a avut un efect transfrontalier major. Menționăm că monitorizarea s-a efectuat non-stop timp de 4 săptămâni.

Referitor la incidentul produs în data de 03.04.2017, SC CUPRUMIN SA a informat că s-a produs o avarie la sistemul vechi de evacuare din iazul de decantare Valea Șesei, în zona fostei guri de evacuare a conductei de la prima sondă inversă a iazului. Se apreciază că volumul de apă cu steril evacuat a fost de aproximativ 6.000 mc pe durata a 3 ore și 40 de minute. Reprezentanții CUPRUMIN au intervenit imediat pentru stoparea evacuării sterilului în pârâul Valea Șesei prin blocarea cu anrocamente în zona de izvorâre a sterilului, sistarea deversării sterilului de flotație de la uzina de preparare și ridicarea ultimului inel de la sonda inversă activă pentru a reduce nivelul apei în iaz, pentru a evita pericolul de evacuare de steril.

La nivelul Administrației Naționale Apele Române, s-a dispus prin Administrația Bazinală de Apă Mureș mărirea debitului evacuat din acumularea Mihoești pentru a asigura debitul de diluție în râul Arieș și monitorizarea permanentă a calității cursului de apă Arieș, respectiv a Mureșului, prin prelevarea de probe de apă care au fost analizate în timp util. Prin măsurile luate, practic, efectul acestui incident a avut un caracter local, în râul Mureș indicatorii de calitate fiind normali.

Ca măsuri generale pentru reducerea efectelor unor astfel de evenimente, reglementarea folosințelor de apă din punct de vedere al gospodăririi apelor reprezintă principala pârghie. De asemenea, implementarea mecanismului economico-financiar permite aplicarea de penalități pentru depășirea indicatorilor autorizați. Acest mecanism, corelat cu monitorizarea continuă a apelor uzate evacuate de la folosințele de apă (ce reprezintă potențiale surse de poluare) și a resurselor de apă receptoare asigură aplicarea principiului poluatorul plătește. O altă pârghie importantă este reprezentată de acțiunile preventive întreprinse de Inspecția Teritorială a Apelor, corelate cu acțiunile Gărzii de Mediu. În cele două cazuri au fost aplicate amenzi în valoare de 110.000 de lei pentru SC Fortus SA Nicolina și de 100.000 de lei în cazul SC Cuprumin SA.

Ocrotirea pădurilor este necesară

ecologic: Poluarea masivă a cursurilor de apă din România este o realitate ce nu poate fi contestată. Avem probabil cele mai murdare cursuri de apă din Europa. De la cetățenii care aruncă deșeurile și dejecțiile în apa pâraielor, râurilor și pe malul lacurilor, până la operatorii economici și autoritățile locale, toți contribuim la distrugerea ireversibilă a cursurilor de apă. Vă rog să ne spuneți ce face ministerul pe care îl conduceți și ce alte instituții ale statului ar trebui să se implice pentru stoparea acestui fenomen.

Adriana Petcu, ministrul Apelor și Pădurilor: Poluarea cursurilor de apă este o problemă complexă, care stă permanent în atenția Ministerului Apelor și Pădurilor. Trebuie să spunem că în ultimele decenii poluarea apelor s-a redus, atât datorită reducerii unor activități economice, cât și prin măsurile luate. În acest moment putem spune că cea mai mare contribuție la poluarea apelor o reprezintă apele uzate neepurate sau insuficient epurate care provin din aglomerările umane.

În ceea ce privește poluarea cu substanțe toxice, periculoase sau cu altfel de substanțe care pot proveni din evacuările apelor uzate neepurate corespunzător de utilizatori de apă punctuali sau aglomerări urbane sau din iazurile de decantare ale exploatărilor de minereuri, la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă sunt organizate și funcționează laboratoare specializate, care monitorizează atât calitatea apelor uzate evacuate, cât și calitatea apelor de suprafață, prin intermediul unui Program național de monitorizare. Pentru combaterea poluării cursurilor de apă cu deșeuri solide de tip pet sau pungi de plastic și altele din această categorie, la nivel național se acționează permanent pentru igienizarea zonelor afectate. În cadrul Administrației Naționale Apele Române, al Administrațiilor Bazinale de Apă și al Sistemelor de Gospodărire a Apelor din subordinea acestora, organizate la nivelul fiecărui județ, funcționează un serviciu de inspecție, format din personal tehnic specializat în activitatea de gospodărire a apelor, care verifică starea de igienizare a cursurilor de apă în baza unui program de activitate aprobat la nivel național și care constată eventuale neconformități, propune măsuri și termene de realizare a acestora și aplică sancțiuni contravenționale unde este cazul.

În baza prevederilor Ordinului comun al ministrului Mediului și Pădurilor și al ministrului Administrației și Internelor nr. 1422/ 192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență provocate de inundații, în primăvara fiecărui an este organizată o asemenea acțiune de verificare și control, printre altele și al cursurilor de apă, și de asigurare a secțiunii de scurgere a apelor.

Lucrări de amenajare

Se știe că și gunoaiele pot constitui un obstacol în albie. La aceste acțiuni participă și personal tehnic din cadrul structurii Administrației Naționale Apele Române.

Subliniez că, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 515 din 12 iulie 2002, unitățile administrativ-teritoriale au responsabilitatea curățării și igienizării digurilor, malurilor și a cursurilor de apă care traversează localitățile.

Pe de altă parte, Ministerul Apelor și Pădurilor va demara un proiect privind reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole, proiect finanțat printr-un împrumut al Băncii Mondiale. Acesta reprezintă o extindere a unui proiect similar, care s-a finalizat în luna mai. Acest nou proiect include investiții legate de managementul gunoiului de grajd, realizarea de perdele forestiere de-a lungul cursurilor de apă, creșterea capacității de monitorizare a cursurilor de apă, precum și realizarea de sisteme de canalizare și de stații de epurare în mediul rural.

ecologic: Există o situație exactă a amplasării balastierelor pe teritoriul României? Câte balastiere funcționează legal la ora actuală? Se exploatează ilegal balast din cursurile de apă? Dacă da, cum?

Adriana Petcu, ministrul Apelor și Pădurilor: În evidența Administrației Naționale Apele Române există 864 de acte de reglementare privind exploatări de nisipuri și pietrișuri, respectiv 261 pe cursuri de apă, 79 de balastiere în terasă și 524 de exploatări de agregate minerale cu obiectiv final de realizare de iazuri piscicole.

ANAR efectuează controale la aceste exploatări, inclusiv unele cu raportare lunară, ce au ca scop verificarea activității de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, din terase, cuvetele lacurilor și litoralul Mării Negre.

Există cazuri de exploatări ilegale pe cursurile de apă, majoritatea fiind descoperite prin această activitate de control sau în baza sesizărilor, și sunt sancționate conform prevederilor specifice din domeniul gospodăririi apelor. Acest fenomen infracțional este semnalat în general noaptea, la sfârșit de săptămână și în timpul sărbătorilor legale.

ecologic: Vă rugăm să ne comunicați niște date: cât lemn se exploatează legal anual în România? Care este cantitatea estimată de lemn care se exploatează ilegal? În ce zone ale țării se constată cele mai multe infracțiuni în domeniul silvic?

Adriana Petcu, ministrul Apelor și Pădurilor: Referitor la recoltarea masei lemnoase, precizăm că până în anul 2008, volumul maxim de masă lemnoasă ce se putea recolta anual din păduri era stabilit prin hotărâre de guvern, fiind de regulă mai mic decât posibilitatea anuală, din cauza masei lemnoase amplasate în bazine forestiere inaccesibile. După intrarea în vigoare a Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic, volumul de lemn ce se poate recolta anual din păduri nu poate depăși posibilitatea anuală stabilită prin amenajamentele silvice. Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistică, în 2015 volumul de masă lemnoasă recoltată a fost de 18,1 milioane de metri cubi. Volumul mediu anual de masă lemnoasă recoltată din păduri în perioada 2008 - 2015 a fost de 17,9 milioane de metri cubi.

A apărut o nouă situație, ca urmare a finalizării primului ciclu al Inventarului Forestier Național (IFN) care cuprinde informații ce au suscitat dezbateri intense și au impus o analiză temeinică din partea factorilor de decizie din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Astfel, dacă volumul mediu anual, recoltat legal în perioada 2008-2014, comunicat de Institutul Național de Statistică este de 17,9 milioane de metri cubi, conform IFN volumul mediu anual recoltat din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara acestuia a fost de 26,69 milioane de metri cubi. Având în vedere că între cele două raportări, INS și IFN, se constată o diferență medie de aproximativ 8,8 milioane de metri cubi anual şi există suspiciunea că acest volum de masă lemnoasă a fost recoltat ilegal.

În 2016 s-a constatat un volum tăiat ilegal de 191.450 mc. În anii anteriori, volumul tăiat ilegal a fost de 175.450 mc în 2015 și 292.000 mc în 2014.

Județele cele mai afectate de tăieri ilegale sunt: Maramureș (59.250 mc), Iași (19.262 mc) și Cluj (10.565 mc).

Biodiversitate (foto Emil Teodorov)ecologic: Dintre măsurile adoptate pentru reducerea fenomenului tăierilor ilegale, care este cea mai eficientă, după părerea dumneavoastră?

Adriana Petcu, ministrul Apelor și Pădurilor: Pentru prevenirea și combaterea tăierilor ilegale, dar și pentru realizarea obligațiilor asumate prin programul de guvernare și a măsurilor stabilite prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a acționat în următoarele direcții: intensificarea acțiunilor de control, atât a celor de rutină executate de personalul cu atribuții de control din cadrul Gărzilor Forestiere, cât și a celor realizate în comun cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul acțiunii „Scutul pădurii“ şi asigurarea unui cadru normativ actualizat și adecvat, care să suprime caracterul lacunar, permisiv ori interpretabil al reglementărilor actuale în domeniu.

Totodată trebuie întărită capacitatea de acțiune a Gărzilor Forestiere, prin organizarea concursurilor de ocupare a posturilor vacante, inițierea unui program de pregătire profesională, îmbunătățirea coordonării și supravegherii la nivel de minister și dotarea cu logistica prevăzută de lege. Trebuie dezvoltat sistemul informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL, operaționalizat sistemul FMIMS și dezvoltat sistemul „Radarul Pădurilor“, de alertare a instituțiilor cu responsabilități în materie.

Fără a exista o ierarhizare a măsurilor adoptate în funcție de eficiența acestora, pornind de la impactul asupra operatorilor economici din silvicultură și asupra populației din zonele rurale, apreciem că măsura operaționalizării sistemelor informatice de urmărire a trasabilității materialului lemnos și-a dovedit din plin eficiența.

ecologic: Lemnul pentru foc a reprezentat o mare problemă pentru cetățeni în iarna trecută. Care sunt din punctul dumneavoastră de vedere cauzele care au dus la această situație și ce credeți că s-ar putea face pentru remedierea acestei probleme?

Adriana Petcu, ministrul Apelor și Pădurilor: Problemele apărute iarna trecută pe piața lemnului de foc au fost cauzate nu atât de penuria de lemn de foc pe piață, ci mai ales de prețurile exagerate practicate de comercianți, în contextul diminuării semnificative a cantităților de lemn fără proveniență legală aflate în circuitul economic, ca urmare a măsurilor adoptate pentru prevenirea și combaterea tăierilor ilegale de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Deoarece obiectivul nostru este ca situația din iarna trecută să nu se repete, Ministerul Apelor și Pădurilor a identificat soluții pentru ca lemnul de foc exploatat din pădurile statului să meargă direct către comunitățile vulnerabile, în regim prioritar. Toate aceste măsuri sunt incluse într-un pachet legislativ la care specialiștii Ministerului Apelor și Pădurilor au lucrat împreună cu reprezentanții Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. Pe lângă asigurarea lemnului de foc pentru populație, pachetul conține și noi măsuri de combatere și diminuarea tăierilor ilegale, dar și corelarea legislației în vederea facilitării mai multor accesări de fonduri europene. Pentru intrarea în vigoare, pachetul legislativ urmează să parcurgă procedura parlamentară în vederea adoptării.

ecologic: În prezent se află în dezbatere publică aprobarea cotelor de vânătoare pentru perioada 2017-2018. Vă rugăm să ne spuneți dacă ministerul intenționează să mențină interdicția de vânătoare de trofee la carnivorele mari și dacă vă gândiți să interziceți vânătoarea la păsările cântătoare, o măsură care ar fi salutată de o foarte mare parte din populație.

Adriana Petcu, ministrul Apelor și Pădurilor: Ministerul Apelor și Pădurilor a elaborat și a prezentat pentru dezbatere publică un proiect de ordin de aprobare a cotelor pentru sezonul de vânătoare 2017 doar pentru specii de faună sălbatică admise la vânătoare potrivit Legii nr. 407/2006. Speciile de carnivore mari, precum ursul, lupul și râsul, nu fac obiectul acestui proiect de ordin și nici nu intră în sfera de competenţă a Ministerului Apelor și Pădurilor. Derogări pentru vânarea acestora se pot aproba, în situații justificate, doar de Ministerul Mediului.

Cu privire la vânarea păsărilor cântătoare, precizăm că majoritatea acestora este interzisă la vânătoare din cauza faptului că efectivele nu asigură un nivel corespunzător de conservare ori nu prezintă interes din punct de vedere cinegetic. Pentru doar câteva specii de păsări, denumite de opinia publică „păsări cântătoare”, vânătoarea este permisă atât de legislația internă cât și de cea internațională (directive UE, convenții, tratate etc.). În cazul acestora nu există în prezent și nici nu se întrevede în viitor vreun risc de natură să le pericliteze existența sau nivelul de conservare, în condițiile în care se recoltează, prin vânătoare, doar un număr limitat, după reguli și sub controlul autorităților statului. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă