UrbanWINS, un proiect pentru oraşe europene fără deşeuri - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

UrbanWINS, un proiect pentru oraşe europene fără deşeuri

01 September 2017 - 02:41 PM Dezvoltare durabilă

Din acest an, Bucureştiul este inclus în UrbanWINS, un proiect european care şi-a propus să dezvolte şi să testeze strategii eco-inovative pentru prevenirea şi gestionarea deşeurilor municipale. În România, partenerii în proiectul UrbanWINS sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Asociaţia ENVIRON, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC şi Global Innovation Solution. Despre UrbanWINS am discutat cu Tudor-Tim Ionescu, consilier general al Municipiului București şi membru al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE).   ecologic

ecologic: Cum credeţi că poate un oraş cum e Bucureştiul să îşi reducă la minimum cantitatea de deşeuri care ajunge la gropile de gunoi?

Tudor-Tim Ionescu, consilier general al Municipiului București: Cred că în primul rând trebuie să înţelegem cum funcţionează oraşele. Ele consumă resurse, materiale și produse pentru a se debarasa ulterior de tot ceea ce nu mai este necesar, generează diferite tipuri de deșeuri.

În acest sens, orașele pot fi comparate cu organisme vii care mănâncă, digeră și elimină ceea ce nu este necesar. Acestea au propriul lor metabolism. Înțelegând aceste procese interne, putem avea o imagine mai clară a metabolismului orașelor. De ce este important ? Metabolismul urban este esențial dacă ne dorim să progresăm către orașe sustenabile și sănătoase, ţinând cont de faptul că planeta noastră are limite, iar resursele ei sunt din ce în ce mai rare.

Dacă suntem conștienți de ce și cum orașele noastre digeră, putem avea o idee mai bună despre ceea ce trebuie să facem pentru a preveni, a reduce sau a reutiliza deșeurile. Să vă prezint un exemplu: în Gothenburg, Suedia, rezultatele unei analize ale metabolismului urban au arătat că o treime din deșeurile menajere ajungeau în pământ. După ce s-au făcut unele intervenții, acum 28% din deșeurile menajere sunt reciclate, 61% se duc în recuperare energetică, 9% sunt tratate biologic și numai 2% se mai duc în pământ.

Tudor-Tim Ionescu, consilier general al Municipiului Bucureştiecologic: Care este obiectivul acestui proiect?

Tudor-Tim Ionescu, consilier general al Municipiului București: Acest proiect european are drept obiectiv să dezvolte și să implementeze planuri eco-inovative pentru prevenția și gestionarea deșeurilor. Împreună vom analiza strategiile de gestionare și prevenție a deșeurilor din 24 de orașe în 6 țări: Austria, Italia, Portugalia, România, Spania și Suedia. Vor avea loc dezbateri pentru a genera opinii, idei pentru a-i face pe toți să fie cogeneratori ai planurilor ce urmează a fi implementate prin mecanisme participative. Cele 8 orașe pilot, Cremona, Albano Laziale, Pomezia și Torino (Italia); Leiria (Portugalia); București (România) și două localităţi din Spania, Manresa şi Sabadell, organizează întâlniri față în față, denumite agore urbane, la care sunt invitate toate părțile interesate în acest domeniu. Pe lângă agorele fizice există și agore on-line, un spațiu virtual unde discuțiile continuă pe toată durata proiectului, nefiind condiționate de un timp limitat, cum e cazul la întâlnirile fizice. Aceste orașe pilot vor dezvolta și testa planuri strategice locale pentru prevenția și gestionarea deșeurilor, fiind primul rezultat al procesului participativ din fiecare oraș.

ecologic: Cum apreciaţi că s-a desfăşurat prima agoră urbană organizată la Bucureşti?

Tudor-Tim Ionescu, consilier general al Municipiului București: Prima agoră urbană în București a fost organizată pe 6 iunie a.c., iar locul ales a fost Hanul Gabroveni, sediul ARCUB al Primăriei Municipiului București. Obiectivul acestei prime agore a fost acela de a identifica principalele provocări în gestionarea deșeurilor și definirea priorităților și indicatorilor pentru un Plan Strategic de Management și Prevenție a Deșeurilor. Numărul participanților a depășit cu mult așteptările noastre, întrucât am promovat evenimentul pe canale on-line și social media. Au venit 60 de participanți, deși listele fuseseră închise la numărul de 40 maximum admiși. Totuși, am luat decizia de a-i primi pe toți doritorii pentru a populariza agora, pentru a arăta transparență și deschidere și pentru a stimula participarea tuturor celor interesați. Diversitatea participanților a fost foarte mare (ONG-uri, autorități publice locale și centrale, companii private, institute de cercetare, companii de reciclare, operatori de salubritate şi cetățeni), iar acest aspect a reprezentat atât un avantaj prin diversitatea opiniilor, cât și o provocare, întrucât gestionarea timpului și a programului cu un auditoriu atât de numeros și diversificat a fost o sarcină dificilă.

Pe durata a 4 ore, interacțiunile au fost organizate în grupe de lucru, având ca obiective identificarea priorităților orașului în prevenția deșeurilor și consumul de resurse. În următoarea ordine, cele mai votate teme de către participanți au fost implementarea infrastructurii colectării selective, „poluatorul plătește“, campanii de conștientizare și educație ecologică. După această selecție, fiecare din cele nouă grupuri a primit câte una din temele pe care participanții le votaseră și au fost rugați să identifice pentru fiecare temă descrierea acesteia, care sunt obiectivele pe care și le fixează în raport cu acea temă, cum plănuiesc să atingă acele obiective și de asemenea să semnaleze şi cine consideră că ar trebui să implice în acest plan.

Prima agoră urbană organizată în Bucureşti

Astfel au rezultat nouă teme care au fost prezentate de membrii grupurilor celorlalți participanți, ținând cont de structura solicitată. Toate rezultatele au fost centralizate de organizatori, urmând a fi utilizate în următoarele agore, care vor avea loc în București în lunile octombrie, noiembrie și decembrie ale acestui an, continuând și în anul următor.

ecologic: Cât de importantă este implicarea cetăţenilor în atingerea obiectivului „deşeu zero“?

Tudor-Tim Ionescu, consilier general al Municipiului București: Acest proiect UrbanWINS este unul extrem de ambițios, care vizează o abordare nouă la nivelul Uniunii Europene pentru managementul deșeurilor pe întreg procesul generării lor.

Astfel, prin implicarea actorilor vizați de această problematică în soluționarea ei, se urmăreşte obținerea unui plan strategic care să aibă un grad de implementare mult mai ridicat, întrucât cei pe care-i vizează sunt chiar cei care au participat la creionarea acestuia. Acest mecanism participativ oferă o oportunitate de apropiere între diferitele segmente implicate în problematica deșeurilor, ceea ce nu poate fi decât benefic pentru succesul acțiunii.

Totuși, cetățeanul și responsabilitatea de care dă el dovadă rămâne fundamentală. Indiferent că facem parte dintr-o companie privată, din industria deșeurilor, din ONG-uri, că suntem autorități publice locale sau centrale, fiecare dintre noi este înainte de toate cetățean și are libertatea acțiunilor sale, dar și responsabilitatea acțiunilor sale.

Aceasta este optica liberală pe care eu ca membru ALDE o am și pe care o comunic de fiecare dată la orice întâlnire pe care o am cu cetățenii, în calitatea mea de consilier general. Este important să nu uităm niciodată rolul pe care îl avem fiecare dintre noi prin acțiunile noastre. Chiar la această primă agoră urbană, deși tema era managementul deșeurilor și soluționarea problemelor, la pauză am constatat, fără prea multă bucurie, că degeaba erau puse coșuri de gunoi separate pentru hârtie, plastic și deșeuri menajere, fiindcă o mare parte dintre participanți nu aruncaseră deşeurile în recipientul corespunzător. Totul pleacă de la noi și de la cum suntem conștienți că acțiunile noastre au un impact semnificativ asupra întregii planete, unde situația este gravă în prezent.

ecologic: Sunt totuşi voci care susţin că situaţia nu ar fi atât de gravă. Cum comentaţi?

Tudor-Tim Ionescu, consilier general al Municipiului București: Cei care susţin acest lucru greşesc. Am să vă dau un singur exemplu care este cel mai relevant pentru cât de gravă este situația în prezent. Știți ce s-a întâmplat pe 2 august anul acesta? A fost „Ziua depășirii“ sau „Overshoot day“ cum este denumită la nivel mondial. Asta înseamnă că omenirea a consumat până pe 2 august totalitatea resurselor pe care planeta poate să le reînnoiască într-un an și va trăi astfel „pe credit“ până la 31 decembrie. Acesta este comunicatul comun al ONG-urilor Global Footprint Network și WWF (World Wide Fund for Nature). Din nefericire, acest moment simbolic pentru soarta Terrei - „Ziua depășirii“ - se produce din ce în ce mai devreme în fiecare an, el avansând în ultimul deceniu cu aproape două luni. În felul acesta, pentru asigurarea nevoilor noastre, în prezent avem nevoie de echivalentul a 1,7 planete, iar costurile acestui supraconsum sunt deja vizibile pentru toată lumea: penurie de apă, deșertificare, eroziunea solurilor, scăderea productivității agricole și a stocurilor de pești, despăduriri, dispariția speciilor. Trebuie să conștientizăm cu toții că Natura nu este un depozit inepuizabil de resurse, că nu putem lua viitorul cu împrumut fără să ne achităm de prezent.

Colectarea deşeurilor municipale (foto Agerpres)

Viața nu se perpetuează „pe datorie“! Iar rolul meu în Comisia de Mediu a Municipiului București, din care fac parte ca și consilier general, este să fac tot ceea ce-mi stă în putință pentru a ne asigura că societatea gestionează cu maximum de responsabilitate resursele naturii, că dezvoltarea economică se face în mod sustenabil, păstrând echilibrul între nevoia de a asigura bunăstarea oamenilor și grija față de mediul înconjurător.

Primăria Municipiului București este un actor extrem de important, care s-a angajat în acest mandat, început atât de doamna Primar General, cât și de Consiliul General al Municipiului București în 2016, când am fost votați, să depunem toate eforturile pentru ca orașul nostru, Bucureştiul, să fie un model pentru România.

Îi rog pe toţi cei care îşi pot imagina şi ei o lume în care nu mai există deșeuri, pentru că totul este privit ca o resursă, pe toţi cei care vor să se implice activ în acţiunile pentru atingerea acestui deziderat în Bucureşti, să mă contacteze pe e-mail la adresa tudor.ionescu@pmb.ro. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă