Dezvoltarea durabilă intră în sfârșit în atenția Guvernului - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

Dezvoltarea durabilă intră în sfârșit în atenția Guvernului

11 November 2017 - 01:45 PM Dezvoltare durabilă

România are o strategie de dezvoltare durabilă încă din anul 2008, o strategie în care elementul definitoriu este „racordarea deplină la o nouă filozofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe plan mondial, cea a dezvoltării durabile“. Până în prezent, nimic din ceea ce s-a propus în acest plan de acţiune nu a fost îndeplinit. Abia anul acesta a fost înfiinţat în cadrul Guvernului un departament special de dezvoltare durabilă, condus de către fostul ministru al Mediului, László Borbély.

ecologic: Ați fost ministru al Mediului, iar acum conduceți un departament de dezvoltare durabilă din cadrul Guvernului. Ce v-a atras în această direcție?

László Borbély, secretar de stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului: Mediul și dezvoltarea durabilă sunt strâns legate între ele. În anul 2010, când am fost ales președintele Comisiei de Dezvoltare Durabilă a Organizației Națiunilor Unite, mi-am dat seama cât de important este acest domeniu, cât de esențiale sunt acele discuții și cât de importante sunt deciziile care se iau la nivelul a 193 de țări. Nu majoritatea decide la acest nivel, ci fiecare țară, pentru că nicio decizie nu este luată în această comisie a ONU decât dacă există o unanimitate deplină.

În anul 2010 au fost adoptate cinci declarații foarte importante, care țin nu numai de mediul înconjurător, dar și de tot ceea ce ne înconjoară și asta este de fapt esența dezvoltării durabile, tot ceea ce ține de umanitate, de la felul în care noi ne gospodărim în viața noastră de zi cu zi, și terminând cu problemele globale privind schimbările climatice. Toate acestea țin de dezvoltarea durabilă. Atunci a fost o perioadă de încercare, de cuantificare și de implementare a unor concepte, fiindcă fără aceste concepte totul s-ar reduce la discuții teoretice, fără nimic practic.

ecologic: Ce domenii vizau acele declarații?

László Borbély, secretar de stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului: Se refereau la minerit, la transportul durabil, consumul și producția durabilă, managementul integrat al deșeurilor, la produsele chimice periculoase. Unele dintre ele erau extrem de amănunțite, fiecare având cam 30-35 de pagini.

Atunci mi-am dat seama că dacă aceste cinci declarații ar fi puse în practică la nivelul țărilor, cu toții am trăi într-un mediu mult mai sănătos, am asigura resursele necesare generațiilor următoare astfel încât ele să crească mult mai bine și mai sănătos. De atunci, treptat, am înființat în România un comitet interministerial, care pe baza strategiei ONU din anul 2008, a trebuit să facă o serie de analize. Când am plecat de la Ministerul Mediului, am încercat să continui în această direcție pe linie parlamentară și am înființat o subcomisie, un consiliu consultativ format din segmente ale societății și am organizat cu colegii patru seminare regionale, încercând să conștientizez societatea din România în ceea ce privește dezvoltarea durabilă.

ecologic: Anul 2015 a fost unul crucial la nivel mondial pentru ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă și combatere a schimbărilor climatice. Ce a făcut România în acest sens?

László Borbély, secretar de stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului: Da, vreau să precizez că momentul 2015 a fost foarte important. În acel an au avut loc câteva evenimente majore. Unul a fost cel din Coreea de Sud, în care s-au formulat unele percepte foarte clare privind reducerea riscurilor. Apoi a fost Adunarea Generală a ONU, în care pentru prima oară a fost formulat un cadru universal pentru dezvoltare durabilă, cu cele 17 obiective, cu cele 169 de ținte și, evident, a mai fost summitul de la Paris privind schimbările climatice.

În România a fost importantă declarația Parlamentului de anul trecut, care a fost propusă de subcomisia condusă de mine și care nu a fost doar o declarație solemnă de sprijin a Agendei 2025, ci a venit cu unele propuneri concrete. Și anume ca la nivelul Guvernului să fie înființat un departament instituționalizat care să pună la punct indicatorii și să îi cuantifice. Pentru că fără indicatori cuantificați nu se pot implementa indicatorii dezvoltării durabile.

Eu am încheiat un capitol politic de viață în Parlament, dar am avut șansa ca Guvernul să accepte această ofertă, să înființeze acest departament. În luna mai l-am înființat, am câțiva oameni care sunt la mine în cabinet și cu care am conceput pașii care trebuie urmați.

ecologic: Are România o strategie de dezvoltare durabilă?

László Borbély, secretar de stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului: Avem o strategie de dezvoltare durabilă din anul 2008 și, din anumite motive pe care nu doresc să le comentez, acest comitet interministerial nu a reușit să facă ceva, pe de o parte din cauză că nu era instituționalizat și pe de altă parte pentru că nu a existat o voință politică foarte clară ca această strategie să fie impulsionată de către ministere și agenții.

Regulamentul comitetului a fost până la urmă adoptat în ianuarie 2016. După ce am preluat departamentul, am avut mai multe întâlniri. Noi, conform deciziei Guvernului, suntem un catalizator, avem sarcina să coordonăm, să impulsionăm și să aducem actorii la aceeași masă și să vedem cum putem urgenta unele procese. Așa că am decis să pornim totul cu revizuirea cât mai rapidă a strategiei, deoarece trebuie să o corelăm cu Agenda de dezvoltare durabilă 2030. Eu sper ca până în luna martie să o și finalizăm. Deja există un grup de redactare, avem o întâlnire formală și dorim să stabilim un calendar.

Subdezvoltare (foto Agerpres)

România s-a angajat că va face un raport voluntar anul viitor la New York, în luna iulie, la Forumul politic la nivel înalt, care va prelua de fapt atribuțiile acelui comitet de dezvoltare durabilă. Și deja 65 de state au făcut acest raport voluntar în doi ani de zile, deci probabil în doi, trei ani de zile aproape toate țările vor avea aceste rapoarte voluntare care se fac la nivelul Ministerului Mediului.

Raportul voluntar este de fapt o prezentare, dar nu foarte mult pe amănunte tehnice. Anul acesta eu am participat pentru că am fost raportor la patru rapoarte voluntare, printre care și cel al Suediei, care este lider mondial. Sunt rapoarte pe cele 17 obiective, în primul rând este un fel de raport de țară, în al doilea rând el este realizat pe diferite obiective care sunt prioritățile statului respectiv, care este stadiul în care se află indicatorii pe care îi au la bază. Deci este de fapt o prezentare a situației acelei țări. Așadar, în momentul de față mi se pare cel mai important și vom avea și un memorandum în acest sens, vom organiza și o conferință privind lansarea revizuirii raportului voluntar de țară unde premierul va da un semnal pentru a se crea structura instituționalizată de care vă vorbeam.

ecologic: Ce implică această structură? Și de ce fonduri dispuneți?

László Borbély, secretar de stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului: Acest lucru înseamnă că la nivelul fiecărei instituții ar trebui să existe - și aceasta este una dintre propuneri - un nucleu de dezvoltare durabilă. Chiar dacă guvernele se schimbă, chiar dacă pleacă și vin miniștri și secretari de stat, oamenii care se ocupă de acest lucru vor rămâne acolo unde sunt.

În al doilea rând, am obținut deja unele fonduri, am avut discuții cu ministrul Afacerilor Europene, cu Institutul Național de Statistică și mai sper să obținem și alte fonduri din surse bugetare, dar și extrabugetare.

România rurală (foto Agerpres)

Dacă nu punem la punct colectarea datelor și identificarea acestora, noi nu o să putem cuantifica indicatori statistici, ceea ce va face dificilă implementarea lor. O zonă este instituționalizată cu indicatorii statistici, dar o altă zonă foarte importantă este comunicarea. Evident că această comunicare înseamnă organizare de conferințe naționale, regionale, cu diferiți actori, cu mediul academic și cu toți aceia care vor fi implicați, iar în al doilea rând este foarte importantă educația. După părerea mea, comunicarea este extrem de importantă deoarece toată lumea este partener când ne referim la dezvoltare durabilă, dar trebuie să o facem mai atractivă pentru cetățean, care nu vede totul sofisticat și vrea să i se explice lucrurile în mod concret. Astfel, lucrăm deja împreună cu colegii la unele materiale și dorim să organizăm evenimente care să fie mai apropiate de cetățean pe zona de mediu, pe zona de business, de economie circulară. După părerea mea, asistăm la o efervescență la nivel mondial, un fel de mișcare care are la bază această agendă, de la economia circulară la tot ceea ce este în jurul nostru.

ecologic: România va exercita începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Ce implică acest lucru pentru departamentul pe care îl conduceți?

László Borbély, secretar de stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului: Președinția României la Uniunea Europeană este foarte importantă din punctul nostru de vedere. Eu cred că una dintre componentele din anul 2019 trebuie să fie legată de dezvoltarea durabilă, pentru că atunci va avea loc și o primă evaluare la nivelul forumului de la New York a stadiului Agendei 2030.

În momentul de față sunt 244 de indicatori propuși de ONU, pe care Eurostat i-a analizat și a sugerat aproximativ 100 de indicatori care ar fi mai relevanți pentru Uniunea Europeană. România și celelalte țări trebuie să preia acei 100 de indicatori, dar putem avea și noi indicatori proprii, fiindcă vorbim de un raport voluntar.

Suedia, care este lider, are 83 de indicatori, iar noi, pe baza priorităților, vom avea 50-60 de indicatori, dar din păcate, în momentul de față, deși Institutul Național de Statistică a avut intenții bune, din diverse motive care țin mai mult de colectarea de date, el nu poate să urmărească mai mult de aproximativ 25 de indicatori. În această situație, munca de zi cu zi va consta în instituționalizare și în încercarea de a traduce pe limbajul politicienilor și al instituțiilor ceea ce înseamnă Agenda 2030, care este partea de care aceștia trebuie să se ocupe și unde este interconectarea între diferite ministere și instituții.

România rurală (foto Agerpres)

ecologic: Autoritățile locale sunt importante în atingerea obiectivelor strategiei de dezvoltare durabilă?

László Borbély, secretar de stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului: Da, rolul lor este foarte important. Deja am două întâlniri, la Zalău și Satu Mare, cu instituțiile locale, în primul rând pe partea de informare. Vrem să vedem în primul rând cum gândesc, care sunt problemele locale, unde putem să le legăm de acest concept. La unele capitole, România stă mai bine, la altele mai rău, avem un fel de indicatori care au apărut în luna iulie la cele 17 obiective, cu diferite culori la diferite țări... Pot fi și mai subiective, de exemplu la noi la sănătate, culoarea este un maro mai închis din cauza faptului că stăm destul de rău la niște indicatori foarte importanți la nivel ONU, cum sunt cei referitori la tuberculoză.

România stă bine la energie. Avem energie regenerabilă care este destul de importantă și suntem deja la peste 20%, avem energia hidro, la care suntem destul de avansați. Mai stăm destul de bine la cercetare și inovație, deși avem unele lacune, dar față de alte țări, avem capacități. Din păcate stăm destul de prost la infrastructură, la educație, la analfabetism și la abandonul școlar față de alte țări din Uniunea Europeană. De aici fiecare poate să ia partea lui, să o analizeze și să vină cu proiecte și strategii, pentru că atât noi cât și UE va trebui să ne gândim la anul 2030. Am avut o strategie cu Uniunea Europeană până în 2020, avem unele strategii până în 2022 - 2023, dar va trebui să gândim o strategie până în 2030. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă