Continuarea distrugerii mediului înconjurător aruncă omenirea în mizerie - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

Continuarea distrugerii mediului înconjurător aruncă omenirea în mizerie

07 December 2017 - 04:05 PM Dezvoltare durabilă

Poluarea ucideO „avertizare profetică a umanității“, emisă recent de Alianța Mondială a Oamenilor de Știință, avertizează asupra pericolului pe care îl reprezintă distrugerea progresivă a naturii de către rasa umană, distrugere care va conduce în scurt timp și în mod inevitabil la „mizerie“ și la o „planetă iremediabil mutilată“.
Matei Dumitru

În anul 1992, un număr de 1700 de oameni de știință din 184 de țări, printre care majoritatea laureaților premiului Nobel, au dat publicității pentru prima dată o scrisoare prin care semnalau pericolul pe care îl reprezintă distrugerea stratului de ozon, defrișările, dispariția speciilor, scăderea accesului la surse de apă dulce și creșterea necontrolată a populației asupra viitorului omenirii. După 25 de ani, o a doua scrisoare, publicată în data de 3 noiembrie 2017 în revista BioScience, spune că toate amenințările majore identificate în anul 1992 s-au înrăutățit.

În consecință, previziunile comunității științifice globale asupra viitorului sunt și mai sumbre. Dacă în 1992 oamenii de știință susțineau că impactul uman asupra mediului ar putea duce la o uriașă „mizerie“ umană și la „o planetă iremediabil mutilată“, posibilitatea de atunci s-a transformat acum într-o certitudine. Ne aflăm, foarte probabil, pe un drum fără întoarcere, pe un drum al cărui final este dispariția noastră ca specie.

Articolul „Avertismentul lumii oamenilor de știință asupra umanității: a doua notă“ a fost scris de o echipă internațională condusă de William Ripple, profesor la Colegiul de Silvicultură din Universitatea de Stat din Oregon. Autorii au folosit date de la agenții guvernamentale, organizații nonprofit și de la cercetători individuali. Concluzia raportului este aceea că bunăstarea oamenilor va fi grav amenințată de tendințele negative ale unor tipuri de efecte dăunătoare asupra mediului cum sunt: schimbările climatice, defrișările, pierderea accesului la sursele de apă dulce, dispariția speciilor și în special creșterea populației umane.

„Goana după resurse, consumarea acestora de către o populație care înregistrează o creștere explozivă, rămâne cel mai mare pericol cu care se confruntă omenirea. În plus, omenirea a dezlănțuit un fenomen global de dispariție în masă a speciilor, al șaselea în 540 milioane de ani, în care multe forme de viață au fost sau vor fi anihilate până la sfârșitul acestui secol“, se spune în documentul dat publicității.

Creșterea populației, principala problemă

Pentru a salva planeta, oamenii ar trebui să mănânce mai puțină carne, să aibă copii mai puțini, să consume mai puține resurse și să utilizeze energia verde. „Ne punem în pericol viitorul prin faptul că ne consumăm resursele intens, iresponsabil, inegal și neregulat din punct de vedere atât geografic, cât și demografic, și pentru că nu percepem creșterea rapidă a populației ca fiind factorul principal din spatele amenințărilor ecologice și sociale. Dacă nu se limitează în mod adecvat creșterea populației, nu se reevaluează rolul unei economii bazate pe creștere, nu se reduc gazele cu efect de seră, nu se generalizează sistemele de energii regenerabile, nu se protejează habitatele naturale, nu se restabilesc ecosistemele, nu se reduce poluarea, nu se oprește răspândirea speciilor invazive și nu se iau măsuri urgente pentru a proteja biosfera noastră aflată în mare pericol, se aduce un prejudiciu substanțial și ireversibil planetei noastre“, se arată în scrisoare.

Banchiza arctică

Semnatarii scrisorii sunt de acord că unii oameni ar putea fi tentați să respingă aceste dovezi și să creadă că ei sunt doar alarmiști. Mesajul lor nu este însă unul politic, este unul științific, bazat pe date și observații certe, greu de combătut. În speranța că această lucrare va declanșa o largă dezbatere publică la nivel global despre mediu și climă, cei care au semnat acest al doilea avertisment îl însoţesc şi cu dovezi evidente care confirmă faptul că omenirea merge din păcate pe o cale profund greșită.

Profesorul William Ripple de la Universitatea de Stat din Oregon a spus: „Unii oameni ar putea fi tentați să respingă aceste dovezi și să creadă că noi suntem doar alarmiști, ceea ce este fals. Oamenii de știință se ocupă de analizarea datelor și de examinarea consecințelor pe termen lung“. În 2015, experții au creat hărți care descriu ce țări au cele mai amenințate mamifere, utilizând indicatorul de dezvoltare pentru biodiversitate al Băncii Mondiale. Rezultatele studiului privitor la dispariția speciilor sunt mai mult decât alarmante.

Datele din 2015 arată că Marea Britanie are cinci mamifere pe cale de dispariție, în special mamifere marine cum sunt focile și balenele, care sunt puse în pericol de pescuitul excesiv.

În Mexic există nu mai puțin de 101 de specii pe cale de dispariție, în Statele Unite 35 de specii pe cale de dispariție și 11 în Canada. Printre acestea sunt diferite rase de rozătoare, de lilieci, șobolanul cangur, liliacul de Indiana, dihorul cu picioare negre, porcul cerb și mai multe rase de lupi.

Rusia înregistrează un număr de 31 de mamifere aflate în pericol de dispariție, Turcia 17, Spania 16, Ucraina și Portugalia câte 11.

Dispariția speciilor, efect al societății de consum

Principalele tendințele globale negative din ultimii 25 de ani consemnate în articol sunt: reducerea cu 26% a cantității de apă proaspătă disponibilă per locuitor, scăderea recoltei de pește, pierderea a 300 milioane hectare de pădure, o mare parte a acesteia fiind transformată în scopuri agricole, creșterea semnificativă a emisiilor de carbon la nivel global și a temperaturilor medii, creșterea cu 35% a populației umane și reducerea cu 29% a numărului de mamifere, reptile, amfibieni, păsări și pești și, foarte grav, o creștere alarmantă, cu 75% a numărului de zone oceanice moarte. Una din aceste zone moarte, cea mai mare observată vreodată, unde se înregistrează cele mai scăzute niveluri ale oxigenului în apă de pe glob, are o suprafață mai mare de 14.000 de kilometri pătrați. Este Golful Mexic, locul în care a avut loc cel mai mare dezastru ecologic provocat de om din istorie.

Moartea unei balene, un eveniment

Explozia platformei petroliere DeepwaterHorizon din 20 aprilie 2010 și deversarea de petrol din Golful Mexicului continuă să ucidă și acum toate vietățile, transformând întregul Golf Mexic într-o zonă complet moartă.

Amintim că în aprilie 2010, la o adâncime de 1.500 de metri în Golful Mexic, a explodat puțul de petrol care perfora platforma DeepwaterHorizon, aflată în proprietatea companiei Transocean și închiriată colosului petrolier British Petroleum. Estimările scurgerilor care se revărsau din puț în fiecare zi variau pe atunci între 40.000 și 100.000 barili de petrol, iar deversarea a durat luni de zile. Există voci care susțin că nici acum, după atâția ani, deversarea de petrol din Golful Mexic nu a fost oprită în totalitate. Golful Mexic a fost transformat în doar câteva luni dintr-o zonă ce fusese un paradis terestru într-un pustiu acvatic.

Defrișările sunt semnalate și ele în scrisoarea oamenilor de știință. „S-au înregistrat în ultimii ani pierderi de 300 milioane de hectare de pădure, o mare parte a acestora fiind defrișate în scopuri agricole. S-a înregistrat o reducere generală cu 29% a numărului de mamifere, reptile, amfibieni, păsări și pești, iar până în anul 2030 se estimează că vor dispărea încă 170 milioane hectare de pădure, o suprafață ce echivalează cu suprafața Germaniei, Franței, Spaniei și Portugaliei la un loc“, se spune în scrisoarea avertisment a oamenilor de știință.

Omenirea poate supraviețui numai dacă există o voință comună

Există totuși în acest document și o mică rază de speranță. „Progresele înregistrate în unele domenii, cum ar fi reducerea substanțelor chimice care diminuează stratul de ozon, creșterea consumului de energie din surse regenerabile și rata defrișărilor care a încetinit în unele regiuni, arată că pot fi făcute schimbări pozitive. Foarte importantă este constatarea că a fost înregistrată o scădere rapidă a ratelor de fertilitate în unele regiuni, o scădere care poate fi atribuită investițiilor în educație pentru femei“, au menţionat autorii scrisorii.

Despăduriri necontrolate

Pentru redresarea situației dezastruoase în care ne aflăm, opinia publică și implicarea oamenilor simpli în luarea unor decizii este crucială. Comunitatea științifică cere cetățenilor „să îi preseze pe liderii politici să ia măsuri urgente care ar trebui să includă înființarea mai multor rezervații naturale terestre și marine, impunerea unor legi mai stricte care să elimine braconajul și comerțul cu animale sălbatice, declanșarea unor programe educaționale și de planificare familială la nivel global, mai mult vegetarianism, mai puține deșeuri și adoptarea masivă a energiei regenerabile și a altor tehnologii verzi“.

Semnatari ai scrisorii

Autorii au spus: „Pentru a preveni mizeria pe scară largă și pierderea catastrofală a biodiversității, omenirea trebuie să practice o alternativă mai durabilă față de mediul înconjurător. Această rețetă a fost bine expusă de oamenii de știință de top din lume acum 25 de ani, dar, în majoritatea privințelor, nu am ținut seama de avertismentul lor. În curând va fi prea târziu pentru a schimba cursul de la traiectoria nereușită, iar timpul se scurge. Trebuie să recunoaștem, în viața noastră de zi cu zi și în instituțiile noastre de conducere, că Pământul cu toată viața lui este singura noastră casă. Putem face progrese mari din motive de umanitate și pentru planeta de care depindem“.

Toate speciile sunt afectate (foto Agerpres)

Ripple și colegii săi au format o organizație independentă, Alianța Oamenilor de Știință Mondiali, pentru a exista o voce colectivă privind sustenabilitatea mediului și bunăstarea umană. Sute de alți oameni de știință din întreaga lume care nu au semnat avertismentul înainte de publicare se alătură zilnic celor 15.000 semnând online scrisoarea comună pe http://scientists.forestry.oregonstate.edu. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă