Europa vrea mai puţin plastic într-o lume care îl produce din ce în ce mai ieftin - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Europa vrea mai puţin plastic într-o lume care îl produce din ce în ce mai ieftin

12 February 2018 - 01:25 PM Dezvoltare durabilă

Poate că niciun alt material descoperit sau inventat de om nu a influenţat mai mult evoluţia omenirii cum a făcut-o plasticul. De la inventarea în anul 1908 a celofanului, care a fost primul material plastic şi până acum nu au trecut decât 110 ani, un interval de timp insignifiant dacă este raportat la cele 2 milioane de ani de istorie a omului pe Pământ, dar suficient se pare pentru a ne pune în pericol însăşi supravieţuirea noastră ca specie.   Matei Dumitru

Uşor de obţinut şi de prelucrat, reciclabil în proporţie de aproape 100%, plasticul este înainte de toate un material ieftin. Atât de ieftin încât oamenii au ajuns să îl folosească pentru orice. În goana lor după profit marile companii au văzut în plastic un vector principal pentru dezvoltarea afacerilor, pentru expansiunea la nivel global şi pentru creşterea profiturilor măsurate în bani făcuţi tot din plastic, încărcaţi pe carduri din plastic, cheltuiţi pe lucruri din plastic...

Nici un alt material nu poate concura la ora actuală cu plasticul, atât din punct de vedere al avantajelor, dar mai ales al dezavantajelor pe care le are, nu numai pentru oameni, ci pentru tot ceea ce înseamnă viaţă pe pământ. Pentru că îl găsim acum oriunde nu ne-am dori, în pământ, în aer, în oceane, în alimentele pe care le mâncăm, în apa pe care o bem, în corpul nostru, peste tot.

Ca de obicei, statele lumii au reacţionat diferit la semnalele privind pericolul pe care îl reprezintă plasticul pentru omenire. Ca de obicei, în fruntea celor care au decis luarea unor măsuri imediate pentru reducerea cantităţilor de materiale din plastic şi pentru controlul strict al folosirii acestor materiale s-au situat statele din Uniunea Europeană.

Strategia UE

În acest sens, Comisia Europeană a dat publicităţii în data de 16 ianuarie 2018 prima strategie la nivel european privind materialele plastice care, spune Comisia, va schimba modul în care produsele din plastic sunt concepute, fabricate, folosite şi reciclate în Uniunea Europeană.

La ceremonia de lansare a strategiei, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Dacă nu schimbăm modul în care plasticul este produs și folosit, în 2050 oceanele vor conține mai mult plastic decât pește. Trebuie să luăm măsuri pentru ca plasticul să nu mai ajungă în apa, în mâncarea și în organismele noastre. Singura soluție pe termen lung este reducerea deșeurilor din plastic, printr-o reciclare și o reutilizare sporită. Aceasta e o provocare pe care cetățenii, industria și administrațiile trebuie să o soluționeze împreună. Prin Strategia UE privind materialele plastice propunem de asemenea un model economic nou și mai circular. Trebuie să investim în noi tehnologii inovatoare care să asigure protecția cetățenilor și a mediului, menținând în același timp competitivitatea industriei noastre.“

Datele referitoare la producţia de plastic sunt mai mult decât îngrijorătoare. Producţia mondială de plastic în anul 2015 a fost de 322 milioane de tone, cantitate care se poate dubla în următorii 20 de ani. În Europa sunt generate anual 26 milioane tone de plastic din care mai puţin de 30% sunt colectate pentru a fi reciclate, 31% sunt depozitate şi 39% sunt incinerate. Conform noilor planuri, toate ambalajele din plastic de pe piața UE vor deveni reciclabile până în 2030, consumul de articole din plastic de unică folosință va fi redus, iar utilizarea intenționată a microplasticului va fi limitată.

Strategia UE

Toate obiectivele noii strategii sunt mai mult decât lăudabile. Distanţa însă dintre ceea ce îşi doreşte Comisia Europeană şi realitatea lumii în care trăim este uriaşă. Ca şi interesele financiare din zona producţiei de materiale plastice.

Strategia UE

Deocamdată în Uniunea Europeană cererea pentru plastic reciclat este de numai 6% din totalul cererilor de plastic, iar în scurt timp reciclarea acestui tip de material nu va mai fi o afacere profitabilă pentru nimeni.

Fiindcă la scăderea prețurilor materiilor prime care fac ca plasticul reciclat să fie mai scump decât cel virgin se adaugă acum implicarea directă în producţia de plastic a marilor companii petroliere care au găsit pentru producerea plasticului o sursă mai ieftină cu două treimi decât petrolul: gazele de şist!

US Plastic First!

Lumea de astăzi este mai mult ca niciodată în istoria omenirii o lume a banilor, o lume a cifrelor versus lumea noastră a tuturor. Întotdeauna marile multinaţionale au profitat de oportunităţile pieţei, indiferent de consecinţele pe care acţiunile lor le au asupra mediului, asupra societăţii, asupra a orice nu se identifică cu interesele şi cu profitul lor.

Fracturarea hidraulică a fost una din ultimele mari acţiuni ale acestor companii. Efectele exploatării gazelor de şist asupra mediului depăşesc însă cu mult cele mai negre previziuni.

Fiindcă la otrăvirea locală a surselor de apă dulce şi la creşterea fără precedent a emisiilor de CO2, uriaşe companii multinaţionale cum sunt Shell Chemical și Exxon Mobile adaugă acum o creştere în următorii 10 ani a producţiei mondiale de plastic cu 40% ce va face inutilă orice iniţiativă de reducere a poluării cu plastic şi va conduce la poluarea definitivă şi iremediabilă a lumii noastre.

Jyrki Katainen, vicepreședintele  CE responsabil cu locurile de muncă, creșterea economică, investițiile și competitivitateaEste o lovitură de graţie dată de lumea afacerilor întregii societăţii umane.

Relaţia dintre companiile producătoare de combustibili fosili și producția de plastic este dată de faptul că o mare parte din producția de plastic care se desfășoară în SUA este strâns legată de un boom al gazelor de șist, un combustibil fosil ideal pentru producerea materialelor plastice noi şi foarte ieftine.

Gazul de șist este de fapt atât de ieftin încât a permis planificarea a nu mai puţin de 318 noi fabrici de plastic începând cu anul 2010. În prezent, jumătate dintre aceste proiecte au fost finalizate, potrivit Consiliului American pentru Chimie, iar cealaltă jumătate este încă în diferite stadii de construcţie.

La cele 318 de fabrici noi din America se adaugă noi fabrici de producere a materialelor plastice care sunt înfiinţate în Anglia şi în ţările europene, fabrici care vor folosi aceleaşi gaze de şist ieftine din SUA. Pentru alimentarea Europei cu materie primă, mari companii precum gigantul petrochimic Ineos folosesc deja aşa numitele „nave dragon“, nave care vor alimenta cu gaze naturale şi industria Chinei începând cu anul 2019.

Carrol Muffett, președintele Centrului American pentru Legislație Internațională de Mediu, a explicat astfel relaţia strânsă dintre marile companii petroliere şi poluarea cu plastic a planetei: „Există o relație adâncă și omniprezentă între companiile petroliere, companiile de gaze naturale și plastic. Aproximativ 99% dintre materialele brute folosite pentru obţinerea plasticului sunt combustibilii fosili, extraşi de aceleași companii ca Exxon și Shell, care au contribuit la criza climatică“.

„În SUA, companiile petrochimice investesc în prezent nu mai puţin de 180 miliarde de dolari pentru a îşi extinde capacitatea de producție a plasticului. Toată această expansiune, dacă va fi permisă, va inunda piețele globale cu și mai multe materiale plastice de unică folosință imposibil de gestionat în următoarele decenii.

Sunt convins că problema poluării și risipei de plastic va rămâne de nerezolvat fără eforturi serioase de a reduce sursele. Iar expansiunea capacității de producție este evident opusul reducerii surselor“, a mai explicat Muffett.

Potrivit unei investigații efectuate de The Guardian, mai mult de un milion de sticle de plastic sunt achiziționate în fiecare minut în întreaga lume, iar cele mai multe dintre aceste sticle vor ajunge fie în depozitele de deșeuri, fie în mări şi oceane.

Pentru unele instituiţii ale Statelor Unite creşterea producţiei de plastic nu va contribui la creşterea poluării, ci va duce chiar la o scădere a deşeurilor.

Consiliul American de Chimie consideră că o creştere masivă a producţiei de plastic aduce avantaje economice imense Statelor Unite ale Americii creând sute de mii de locuri de muncă și permițând fabricarea unei game largi de produse importante, de la consumabile medicale la piese auto, de la conducte la tehnologie.

Steve Russell, vicepreședintele pentru materiale plastice din Consiliul American de Chimie, a mers mai departe citând un studiu din 2016 care a constatat că utilizarea plasticului reduce daunele aduse mediului.

„Materialele plastice avansate ne permit să facem mai mult cu mai puțin în aproape fiecare aspect al vieții și al comerțului. De la reducerea ambalajelor, la autoturismele mai ușoare, la locuințele mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil, materialele plastice ne ajută să reducem consumul de energie, emisiile de carbon și deșeurile“, a declarat Russel.

Reciclarea trebuie să devină profitabilă

În această lume în care evidenţa este contrazisă de analize şi studii, Comisia Europeană îşi propune să pună bazele unei noi economii a materialelor plastice bazată pe metode de concepție și producție care să respecte pe deplin necesitățile de reutilizare, de reparare și de reciclare și pe elaborarea unor materiale mai sustenabile.

Europa este cea mai în măsură să conducă această tranziție. Această abordare va aduce noi oportunități în ceea ce privește inovarea, competitivitatea și crearea de locuri de muncă. Odată cu Strategia privind materialele plastice, Comisia a adoptat și un Cadru de monitorizare compus din zece indicatori, care acoperă fiecare etapă a ciclului. Cadrul va măsura progresele în ceea ce privește tranziția către o economie circulară la nivelul UE și la nivelul statelor membre.

Jyrki Katainen, vicepreședintele responsabil cu locurile de muncă, creșterea economică, investițiile și competitivitatea, a declarat: „Strategia noastră pune bazele unei noi economii circulare a materialelor plastice și va atrage investiții în sprijinul acesteia. Astfel, vom contribui la reducerea deșeurilor de plastic de pe uscat, din aer și din mări și în același timp vom crea noi oportunități pentru inovare, competitivitate și crearea unor locuri de muncă de înaltă calitate. Industria europeană are o oportunitate extraordinară de a se impune ca lider mondial în materie de noi tehnologii și materiale. Consumatorilor li se oferă posibilitatea de a face alegeri în cunoștință de cauză pentru a proteja mediul. Toate părțile vor avea de câștigat.“

Pentru a face din reciclare o activitate profitabilă pentru întreprinderi, Uniunea Europeană va elabora norme noi privind ambalajele, cu scopul de a îmbunătăți posibilitățile de reciclare a plasticului utilizat pe piață și de a stimula cererea de conținut de plastic reciclat. Pe măsură ce se va colecta mai mult plastic, va fi necesar să se extindă și să se modernizeze instalațiile de reciclare și să se instituie un sistem optimizat și standardizat pentru colectarea separată și sortarea deșeurilor la nivelul UE.

Conform noii strategii europene aceste măsuri vor genera economii de aproximativ o sută de euro pe tonă de deșeuri colectate şi o valoare adăugată mai mare, în sprijinul unei industrii solide și mai competitive a materialelor plastice.

Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei EuropeneAceeaşi strategie prevede măsuri pentru reducerea deşeurilor din plastic. Legislația europeană care a dus deja la o reducere semnificativă a utilizării pungilor de plastic în mai multe state membre va veni cu noi planuri ce se vor axa pe alte tipuri de articole din plastic de unică folosință și pe uneltele de pescuit, vor sprijini campaniile de sensibilizare din statele membre și vor stabili sfera de aplicare a normelor UE care urmează să fie propuse în 2018, pe baza datelor disponibile și a consultării părților interesate. De asemenea, Comisia va lua măsuri pentru a limita utilizarea microplasticului în produse și va stabili alte standarde pentru plasticul biodegradabil și compostabil.

Uniunea Europeană vrea prin noua strategie să „pună capăt poluării cu deșeuri a mărilor“. Noi norme privind instalațiile portuare de preluare vor aborda problema deșeurilor marine. Se vor adopta măsuri care să asigure faptul că deșeurile generate pe nave sau acumulate pe mare nu sunt lăsate în urmă, ci sunt aduse pe uscat și gestionate în mod corespunzător. Sunt incluse de asemenea măsuri care vor reduce sarcina administrativă a porturilor, a navelor și a autorităților competente.

În vederea stimulării investițiilor și inovării, Comisia va elabora orientări pentru autoritățile naționale și întreprinderile europene referitoare la modul de reducere la minimum a deșeurilor din plastic la sursă. Sprijinul pentru inovare va fi majorat cu 100 milioane euro, cu ajutorul cărora se va finanța dezvoltarea de materiale plastice inteligente și mai reciclabile, îmbunătățirea eficienței proceselor de reciclare, precum și depistarea și eliminarea substanțelor periculoase și a contaminanților din plasticul reciclat.

Noua Directivă privind instalațiile portuare de preluare va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului în vederea adoptării. În cursul anului 2018, Comisia va prezenta o propunere referitoare la articolele din plastic de unică folosință, în conformitate cu cerințele pentru o mai bună reglementare. Comisia va lansa cât de curând revizuirea Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje și va pregăti orientări despre colectarea separată și sortarea deșeurilor, documente care vor fi publicate în cursul anului 2019.

În spiritul Pachetului privind Economia Circulară din 2015, Strategia privind materialele plastice a fost pregătită de o echipă de bază a proiectului, alcătuită din prim-vicepreședintele Frans Timmermans, vicepreședintele Jyrki Katainen și comisarii Karmenu Vella și Elżbieta Bieńkowska.

În prezent, materialele reciclate reprezintă încă doar o mică parte din materialele de producție utilizate în UE. Pentru a obține aprovizionarea mai stabilă cu materii prime reciclate de care are nevoie industria, trebuie să fie rezolvate o serie de probleme pe care Comisia dorește să le abordeze în cadrul Planului său privind Economia Circulară.

Deşeuri din plastic

Plasticul oxo-degradabil va fi interzis în Uniunea Europeană

PlasticComisia a examinat impactul asupra mediului al așa-numitului material plastic de tip oxo-degradabil dincolo de pungile de plastic și a susținut evaluarea acestuia printr-un studiu publicat în aprilie 2017, abordând trei aspecte-cheie: biodegradabilitatea materialului plastic de tip oxo-degradabil în diferite medii, impactul asupra mediului în ceea ce privește deșeurile şi probleme legate de reciclare. Constatând că există un risc considerabil ca materialele plastice fragmentate să nu se biodegradeze complet și un risc ulterior al unei cantități accelerate și acumulate de microplastice în mediu, în special în mediul marin, Comisia Europeană, în contextul aceleiaşi Strategii europene privind plasticul, va iniția un proces de restricționare a utilizării oxoplasticelor în Uniunea Europeană.

În numai 100 de ani, oamenii din câteva generaţii au reuşit să îşi pună în pericol supravieţuirea ca specie. Am ajuns să producem în fiecare an cam 300 milioane tone de plastic pe an, mai mult decât greutatea tuturor oamenilor care trăiesc pe pământ. În goana noastră după bunuri de tot felul, după o bunăstare iluzorie sugerată de o economie de piaţă bazată pe câteva mărci şi branduri de haine, mâncare, telefonie şi maşini care au luat locul valorilor reale ale umanităţii, am ajuns la o răscruce de drumuri. De calea pe care o vom alege depinde viitorul nostru ca specie. 

Deşeurile poluează litoralul



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă